Nikolay Krastev
Acest articol a fost publicat de Balkan Pool, care scrie despre relațiile internaționale din Balcanii de Vest și Europa de Sud-Est. El este republicat cu acordul autorului.
Pierderea alegerilor prezidențiale din Muntenegru de către decanul scenei politice locale Milo Đukanović nu a fost surprinzătoare. După 33 de ani la putere, a sosit momentul ca acesta să se retragă de la președinția micii republici adriatice. Ceea ce a făcut pentru Muntenegru, indiferent dacă place sau nu cuiva, va rămâne pentru totdeauna în istoria sa, unde locul său va fi prețuit.
De la a fi un aliat al lui Slobodan Miloșevic încă de la sfârșitul anilor 1980 și până la a veni pe aripile revoluțiilor antiburocratice, Milo Đukanović a reușit să găsească puterea de a se separa de umbra mentorului său și de a urma o cale complet diferită de cea a Belgradului. În 1998, el a despărțit Partidul Democrat al Socialiștilor de Momir Bulatovic și a condus Muntenegru timp de 25 de ani. Aceasta a fost perioada asociată cu ruptura cu regimul lui Slobodan Milosevic. Đukanović a reușit să mențină Muntenegru prin provocările ulterioare, precum războiul din Kosovo din 1999, izolarea internațională în care s-a aflat împreună cu Serbia, când făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. La un moment dat, Belgradul a încercat să trimită forțe armate pentru a-l răsturna și a recăpăta controlul asupra Podgorica. În ciuda presiunilor internaționale după căderea lui Slobodan Milosevic în 2000 pentru a menține un stat comun cu Serbia, Đukanović a reușit totuși, cu abilitate, să readucă Muntenegru pe harta internațională după un referendum în primăvara anului 2006. Din acel moment, republica adriatică a început să se îndrepte în mod independent spre consolidarea independenței sale și nimeni nu-i poate nega acest lucru. După secesiunea Podgoricăi, Muntenegru a devenit un factor important în regiunea adriatică, devenind membru al NATO și devenind, în timp, campionul integrării europene în Balcanii de Vest până acum doi ani.
De atunci, a început să stagneze și să rămână în urma acestor procese și să devină parte a problemelor, mai degrabă decât parte a soluțiilor acestora, din cauza problemelor politice interne. Acesta a fost, de asemenea, momentul în care, în 2020, partidul lui Đukanović și-a pierdut majoritatea în Parlamentul muntenegrean și, pentru prima dată, cineva care nu îi era apropiat a devenit prim-ministru. Guvernul lui Zdravko Krivokapić a început detronarea lui Milo Đukanović, deși cu un succes parțial, dar în cele din urmă procesul a devenit ireversibil când, în toamna anului 2022, la alegerile locale, Partidul Democrat al Socialiștilor a pierdut Podgorica, ceea ce nu se mai întâmplase până atunci. Jakov Milatovic ar fi putut deveni primarul Podgoricăi dacă nu ar fi fost trucurile politice aplicate de partidul lui Djukanovic pentru a ajunge la alegerile prezidențiale din aprilie anul acesta , pe care liderul lor de partid le-a pierdut în fața lui. Întreaga campanie electorală din februarie și martie indica faptul că înfruntarea va fi între Milo Đukanović și politicianul pro-sârb Andrija Mandić. Și așa a fost până la 19 martie, când, în mod surprinzător, nu Mandic, ci Jakov Milatovic a fost cel care a ieșit învingător în primul tur cu doar șapte procente.
În cele din urmă, Milatovic a reușit să unească o foarte mare parte a societății muntenegrene în turul al doilea împotriva lui Đukanović, ceea ce a fost evident și în rezultatele alegerilor, 60:40. După ce a pierdut alegerile prezidențiale, Đukanović a demisionat din funcția de lider al Partidului Socialist Democrat. Despre Milatovic s-a spus că este omul Belgradului și reprezentantul politicii „lumii sârbești” în Balcani, în spatele căreia se află cercuri apropiate președintelui sârb Aleksandar Vucic. Cariera lui Milatovic, în vârstă de 36 de ani, este legată mai mult de instituțiile bancare europene decât de politica balcanică.
El a fost timp de un an ministru de finanțe al Muntenegrului în guvernul lui Zdravko Krivokapic. De la alegerea sa ca președinte, Milatovic a declarat că Muntenegru nu va părăsi NATO, lucru pe care era suspectat că l-ar fi făcut în calitate de candidat pro-sârb dacă ar fi câștigat alegerile prezidențiale. El a declarat că Muntenegru nu își va retrage recunoașterea Kosovo. Jakov Milatovic a reușit, de asemenea, să îl înfurie pe liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, spunând că la Srebrenica a fost comis un genocid și reamintind că Tribunalul Internațional pentru Crime de Război de la Haga s-a pronunțat în mod clar prin individualizarea genocidului ca fiind comis de forțele sârbilor bosniaci ale lui Radko Mladic. Liderii UE și secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, l-au felicitat pe câștigătorul alegerilor prezidențiale din Muntenegru, Jakov Milatovic. Experții americani în Balcani au declarat că nu se așteaptă ca noul președinte ales al Muntenegrului să schimbe orientarea geopolitică a țării sale. Fostul diplomat american de marcă și fost ambasador al Washingtonului la NATO, Kurt Walker, a comentat că alegătorii muntenegreni au decis să intre în turul al doilea al cursei prezidențiale cu doi candidați care susțin UE și NATO, concentrându-se pe candidatul partidului Europa Acum al lui Milatovic.
În acest fel, ei au arătat, de asemenea, dorința de a consolida instituțiile democratice din Muntenegru și ca țara lor să își continue drumul spre UE. Walker, a declarat că atunci când cineva se află într-o poziție de conducere timp de 30 de ani, oamenii doresc o schimbare, dar, ca un adevărat diplomat, nu a uitat să spună despre Milo Đukanović, care a ieșit din funcție, că acesta a făcut multe pentru Muntenegru, adăugând însă că oamenii doresc în continuare o schimbare. Peste două luni, în Muntenegru vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, la care se așteaptă ca partidul lui Jacob Milatovic, Europa Acum, să preia conducerea. Muntenegru se confruntă cu o schimbare radicală pe scena politică locală, legată nu doar de retragerea politică a lui Milo Đukanović, ci și de scăderea influenței partidului său în parlamentul local. Partidele și coalițiile politice pro-occidentale și pro-sârbe vor continua să își ducă bătăliile în cea de-a 82-a Adunare locală. 17 ani după separarea Muntenegrului de statul comun al Serbiei, cetățenii țării au decis să îi încredințeze guvernarea tehnocratului Milatovic pentru a-și rezolva problemele economice. În prezent, muntenegrenii au decis să parieze pe prosperitatea economică , întorcând spatele provocărilor regionale, considerând că acestea s-au diminuat pentru țara lor. Dar este oare așa? În 2016, a existat o tentativă de lovitură de stat în Muntenegru organizată de doi ofițeri de informații militare rusești și de mercenari sârbi în războiul din Donbas de partea separatiștilor pro-ruși. Fără îndoială, reorientarea spre rezolvarea problemelor economice din Muntenegru ar putea să le estompeze atenția și, pe fondul invaziei rusești în Ucraina , Balcanii ar putea deveni o sferă de tensiune în Europa.
Acțiunile „lumii sârbești” în Balcani se intensifică. Acest lucru va duce la întărirea pozițiilor extreme ale Belgradului în acea parte a Balcanilor de Vest, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru, și din acest motiv este important să se consolideze mijloacele de apărare pentru a păstra multietnicitatea și a păstra democrația. În pofida dorinței de schimbare a climatului politic din Muntenegru, o parte importantă a publicului local este îngrijorată de faptul că Jakov Milatović a fost totuși ales cu sprijinul puternic al partidelor pro-sârbe din țară. Timpul va spune foarte repede cine este Jakov Milatović? În lunile următoare, rolul UE și al SUA va fi important pentru stabilitate, atât în Muntenegru, cât și în Balcanii de Vest.
Foto: Milo Đukanović a lăsat o urmă importantă în politica muntenegreană (sursa: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
