4 decembrie, 2023
Țările trebuie să creeze nu doar infrastructură fizică, ci și punți politice, economice și sociale între cele două națiuni, spune expertul în politică externă
Ambele țări au nevoie nu doar de poduri fizice, ci și de mai multe persoane care activează ca punte de legatură între ele (sursă: Pixabay, CC0)

Vladimir Mitev

Vesela Cerneva, de la Consiliul European pentru Politică Externă – Sofia, a acordat un amplu interviu despre contextul geopolitic în care se află Bulgaria și România. Publicăm mai jos ultima parte a interviului, în care aceasta comentează relațiile româno-bulgare despre care consideră că nu sunt la nivelul potențialului lor.

Cerneva consideră că sarcina de astăzi este de a crea infrastructura fizică și socială pentru relațiile dintre bulgari și români. Ea se așteaptă ca acest lucru să se întâmple dacă în ambele țări vor exista guverne reformiste, care se vor strădui să le integreze în UE și să le dezvolte “în practică, nu în cuvinte”. 

În ce măsură pot fi cetățenii subiecți ai unei astfel de schimbări în relațiile bulgaro-române? Potrivit lui Cerneva, o astfel de schimbare nu poate avea loc fără cetățeni și nu poate fi de durată fără ei, dar statele trebuie să creeze canalele pentru ca cooperarea dintre cele două țări să aibă loc. Pentru ea, este logic ca Bulgaria și România să înceapă să își coordoneze mai intens politicile privind războiul din Ucraina, refugiații, politicile energetice. Iar coordonarea le poate da imboldul de a coopera și în pace.

Segmentul audio cu subtitrări în limba română poate fi auzit aici:

Tandemul Bulgaria-România este o oportunitate, nu un inconvenient

Tot ceea ce am spus până acum a fost menit să contureze un context în care să încadrăm Bulgaria și România. Aș dori să încheiem conversația noastră cu subiectul relațiilor dintre aceste două țări în acest context geopolitic. În ce măsură cele două țări exploatează potențialul din relațiile lor? Ce credeți că s-ar putea face mai mult în relațiile dintre Bulgaria și România?

Cred că în ultimii 30 de ani cele două țări au ratat o oportunitate valoroasă de a coordona cooperarea, inclusiv cooperarea și coordonarea în cadrul UE. În loc să folosim ca pe o oportunitate faptul că Comisia Europeană și instituțiile ne-au împachetat împreună, noi am văzut în mod constant acest lucru ca pe un fel de inconvenient. Atunci când o parte trage, în loc să-o tragă pe cealalta, se uită cum să iasă din legătură. Și este un fel de reflex care se observă de ambele părți în diferite etape, în diferite puncte ale dezvoltării lor. Pentru mine, aceasta este o sarcină importantă. Poate că provocarea acestui deceniu este de a crea nu doar punți fizice între cele două țări, ci și punți politice, economice și sociale, pentru a face posibilă coordonarea politicilor celor două țări. Cred că ambele țări ar beneficia foarte mult de pe urma acestui lucru. Desigur, acest lucru este adevărat doar dacă și numai dacă ambele țări au guverne reformiste și elite care caută cu adevărat să le integreze țările în Uniunea Europeană și care caută să se europenizeze mai rapid în practică și nu doar în cuvinte.

Oamenii din Bulgaria și România au nevoie ca statele lor să creeze între ele infrastructura necesară de orice tip

Într-un mediu în care fiecare dintre cele două țări alege adesea o poziționare diferită pe plan internațional și în raport cu cealaltă, în ce măsură pot fi oamenii, cetățenii și sectorul civil subiecții unei schimbări în relațiile dintre cele două țări în direcția pe care o descrieți?

Desigur, o astfel de schimbare nu poate avea loc fără cetățeni. Și, bineînțeles, pentru ca aceasta să fie durabilă, trebuie să fie susținută tocmai de inițiative civice, de cooperare civică. Cu toate acestea, țările trebuie să pună pe agenda lor construirea infrastructurii necesare. Și aici mă refer atât la infrastructura fizică, cât și la infrastructura politică, astfel încât să existe canale prin care această cooperare să poată trece. Pentru mine, chiar și acțiunile elementare de coordonare în cadrul Europei de Sud-Est în ceea ce privește războiul, refugiații, politica energetică sunt lucruri firești și logice care, dacă încep să se întâmple mai intens, această intensitate poate continua și în condiții pașnice și poate avea o încărcătură de cooperare mai largă.

Foto: Vesela Cerneva (sursă: Consiliul European de Politică Externă – Sofia)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi TwitterCanalul lui din Telegram este aici.

About Author

Leave a Reply

%d blogeri au apreciat: