Peste 80% dintre eurodeputați au condamnat veto-ul austriac împotriva României și Bulgariei pe Schengen

Vladimir Mitev

Răzvan Nicolescu este un fost ministru român al energiei și actual președinte al Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice. ONG-ul său este autorul unei petiții care cere admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, ale cărei teze au fost susținute de peste 80% dintre eurodeputați la 12 iulie 2023. Vladimir Mitev l-a întrebat ce schimbă această petiție pentru procesul de aderare a Bulgariei și României la spațiul Schengen, la ce să ne așteptăm în viitorul apropiat în ceea ce privește dosarul Schengen și care este formula potrivită de interacțiune bulgaro-română pentru a putea adera cu succes.

Interviul cu subtitrări în limba română poate fi urmărit mai jos:

Vă felicit pentru succesul petiției dumneavoastră, care a dus la o rezoluție a Parlamentului European care a exercitat o puternică presiune politică asupra Austriei pentru a ridica veto-ul asupra aderării Bulgariei și României la Schengen. 

Domnule Nicolescu, sunteți bine cunoscut în România și poate chiar și în afara ei. Totuși, dacă unii oameni nu vă cunosc, ce ar trebui să știe despre dumneavoastră ca autor al acestei petiții care a dus la rezoluție?

Cariera mea este legată în principal de sectoarele energiei și climei. Am lucrat atât în sectorul public, cât și în cel privat. Cea mai lungă perioadă în care am lucrat în sectorul privat a fost cea în care am fost partener la Deloitte Central Europe, coordonând practicile de energie și sustenabilitate în Europa Centrală și de Est. În sectorul public, am deținut diverse funcții la nivel național și european. Am fost membru al Guvernului României, ministru responsabil pentru Energie. Am fost membru al Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE. La nivel european, am fost președinte al Agenției Europene care se ocupă de reglementările în domeniul energiei. Așadar, mi-am dedicat o parte din carieră Uniunii Europene.

Cum a apărut ideea acestei petiții? Practic, pentru a aduce schimbări la nivelul UE, jucați după regulile jocului european. Deci, cum a apărut această idee și care au fost pragurile pentru a o realiza?

Cunosc regulile și procedurile europene, deoarece sunt un mare susținător al proiectului european, vreau ca regulile și tratatele europene să fie aplicate în litera și spiritul lor în permanență.
Românii și bulgarii au dreptul de a face parte din spațiul Schengen. Este un lucru bun pentru ei. Este, de asemenea, bine pentru Europa. Probabil că nu este foarte bun pentru Putin, dar cu siguranță este pozitiv pentru Europa și pentru cele două țări și cetățenii noștri. Ei au un drept – și acest drept trebuia să fie recunoscut.

După 12 ani, noi, în calitate de membri ai societății civile – pentru că în urmă cu trei ani am fondat un ONG care se ocupă de tranziția energetică și de lupta împotriva schimbărilor climatice – am spus că trebuie să facem ceva, pentru că această amânare este legată și de daunele aduse mediului. Sunt multe camioane, mașini care așteaptă la controalele de frontieră între România și Bulgaria, între Bulgaria și Grecia, între Ungaria și România. Și suntem în mijlocul luptei împotriva unei crize climatice foarte mari. Săptămâna trecută a fost cea mai călduroasă săptămână înregistrată vreodată, iar noi generăm poluare degeaba. Trebuie să oprim acest lucru. Trebuie să recunoaștem dreptul românilor și bulgarilor de a fi în Schengen.

Atât petiția, cât și rezoluția Parlamentului European spun că, în general, nici Austria nu este sinceră în ceea ce privește respectarea drepturilor altor state membre sau ale cetățenilor altor state membre. Comisia Europeană a fost chemată atât să dea în judecată Austria pentru refuzul de a admite Bulgaria și România, cât și să facă calcule cu privire la daunele pe care Bulgaria și România le-au suferit ca urmare a faptului că au fost lăsate în afara spațiului Schengen începând cu 2011. Ce schimbări va aduce această rezoluție a Parlamentului European în problema Schengen și a aderării Bulgariei și României?

Cred că, pentru prima dată, o instituție europeană, și aici vorbim de cea mai democratică instituție europeană, Parlamentul European, spune lucrurile într-un mod foarte direct și direct. Pentru prima dată, ei spun: „Oameni buni, există discriminare aici. Există o încălcare a tratatelor UE. Ar trebui să ne gândim că românii și bulgarii ar trebui să fie despăgubiți”. Limbajul este foarte dur. Și cred că era timpul să vedem un astfel de limbaj. Mă bucur foarte mult că cea mai democratică instituție a Uniunii Europene spune lucrurile într-un mod foarte direct, pentru că după 12 ani, scuzați-mi expresia, dar trebuie să trecem peste prostii.

Am văzut că în România, mass-media a acoperit și publicat pe larg materiale despre această rezoluție. Dar am observat, de asemenea, că există o anumită divizare în politica românească, dacă nu mă înșel, cu acest guvern Ciolacu și opoziția. Și am văzut că Cioloș, unul dintre liderii opoziției, i-a cerut lui Ciolacu, dacă am înțeles bine, dacă este nevoie, să ceară ajutor pe probleme europene. Deci care sunt reacțiile din România la această rezoluție și ce va urma în politica românească?

Noi facem parte din societatea civilă. Inițiativa noastră a fost susținută de aproape toate partidele politice. Petiția a fost susținută de cetățeni din toate cele 2027 state membre ale UE. Așadar, petiția a fost susținută nu doar de români, ci și de alți cetățeni ai UE. Acestea fiind spuse, nu sunt foarte interesat de disputele politice la nivel național. Cred că trebuie să vedem mai multă eficiență și eficacitate și mai puține lupte politice interne.

Mai mult de 80% dintre membrii Parlamentului European au susținut petiția. Deci a fost un vot masiv în favoarea petiției. Șapte membri ai Parlamentului European din Austria au votat în favoarea rezoluției. Un sprijin copleșitor. Și cred că acesta este un semnal foarte important.

Deși este o petiție românească, de fapt sunt două țări care suferă: Bulgaria și România. Au existat diverse discuții, mai ales de la ultimul vot din decembrie privind aderarea la Schengen, legate de acest lucru. De ceva vreme se vorbește despre așa-zisa separare a Bulgariei și României, despre sentimentul că Bulgaria ar putea fi întârziată în rezolvarea problemelor Schengen. Dar s-a vorbit mult și despre cooperarea între cele două țări. În acest moment, care credeți că este abordarea corectă între cele două țări? Separarea este considerată încă o opțiune valabilă în România sau ar trebui intensificată cooperarea?

Ca să fiu sincer, cred că este o falsă problemă. Am menționat și Bulgaria în petiția noastră. Petiția se referă la România, pentru că suntem un ONG românesc, dar am menționat și Bulgaria, iar rezoluția Parlamentului European se referă atât la România, cât și la Bulgaria. Este adevărat că am contactat câțiva membri ai Parlamentului European din Bulgaria cu rugămintea de a susține petiția. Însă, au promis și nu au venit la audiere. Aceasta este realitatea. Nu m-am bucurat de acest lucru, dar este o realitate.

Este adevărat, de asemenea, că în ultima fază a procesului, în timpul elaborării rezoluției, bulgarii au fost mai activi. Acest lucru este foarte bun. Dar inițial nu au fost interesați. Același lucru este valabil și pentru ambasadorul bulgar la București. M-am întâlnit în mod regulat cu ambasadorii UE și am discutat acest dosar. A fost imposibil să mă întâlnesc cu ambasadorul bulgar, deși am cerut de mai multe ori o întâlnire.

În ceea ce privește coordonarea între țări.  Pot spune din propria experiență că nu știu ce fac autoritățile și dacă se coordonează. Dar, din punctul de vedere al societății civile, pe baza propriei mele experiențe, cred că există loc pentru îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența cooperării dintre cele două țări. Acesta este un fapt. Apoi, ambele țări merită să fie membre Schengen pentru ambele țări. Este bine să ne unim din punctul de vedere al stabilității regionale, din punctul de vedere al impactului economic, din toate punctele de vedere.

Este, de asemenea, adevărat că trebuie să fim foarte precauți aici în ceea ce privește regulile și tratatele. Dacă citim prevederile articolului 4 alineatul (2) din Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE, ar trebui să avem o soluție pentru România și o soluție pentru Bulgaria. Acesta este modul în care este redactat tratatul. Acest lucru nu înseamnă că nu putem sau nu ar trebui să ne unim, dar cred că ar trebui să ne unim. Dar, pe baza spiritului și literei tratatului, ar trebui să avem două soluții separate.

Bulgaria are un guvern foarte bun în acest moment. Cunosc câțiva membri ai cabinetului, oameni foarte profesioniști și onești. Sper cu adevărat că aceste țări se vor uni, iar cel mai important lucru este să se unească cât mai repede posibil. Dacă Bulgaria va adera înaintea României, așa cum ar putea face țara în cazul zonei euro, voi fi fericit, nu supărat, pentru că mai multă stabilitate și mai multă Europă în Bulgaria este mai bine și pentru România. Noi nu suntem în competiție. Suntem împreună. Și ceea ce este bun, dacă este un lucru bun pentru tine și dacă progresezi mai bine în Bulgaria, are un impact pozitiv asupra României și viceversa.

Ar trebui să învățăm un pic din comportamentul Suediei și Finlandei când au intrat în NATO. Știți, ar trebui să ne sprijinim reciproc și să lucrăm mai bine decât lucrăm acum. Trebuie să fim pragmatici și să acordăm mai multă atenție eficienței, ceea ce poate crea o viață mai bună pentru cetățenii noștri.

În decembrie 2022, ideea unui mini-Schengen bulgaro-român a fost reînnoită, pentru că nu știm încă care va fi rezultatul final al încercărilor noastre de a adera la adevăratul Schengen. Este posibil să nu intrăm în curând în acest spațiu. Așadar, ce părere aveți despre o astfel de idee de eliminare a controalelor la frontieră între cele două țări ale noastre?

Aceasta este o idee care vine din sectorul privat, din sectorul de afaceri. Iar eu am lucrat în sectorul de afaceri. Susțin sectorul de afaceri și sunt în favoarea acestei abordări, deoarece va reduce poluarea, va reduce risipa de bani în sectorul transporturilor și va stimula turismul între cele două țări.

Sunt în favoarea acestei abordări, dar sper că cele două țări vor veni împreună și nu este nevoie să creăm ceea ce se numește cercuri în Uniunea Europeană. Trebuie să ne unim, să lucrăm mai bine împreună. Să ne sprijinim reciproc mai mult decât o facem în prezent, pentru că astfel ambele țări vor avea de câștigat.

Care sunt așteptările dumneavoastră în acest an în ceea ce privește aderarea la marele Schengen

Așteptările mele sunt ca mâine să aderăm. Așteptăm de 12 ani și asta este prea mult. Dacă se va întâmpla sau nu, vom vedea. Este clar pentru mine că rușii nu vor să vadă mai multă Europă în regiune. Și știu că există unele țări care au ridicat probleme absurde. În cazul Austriei, chiar nu le înțeleg deloc. În același timp, există 600 de polițiști de frontieră maghiari care beau coca cola și pierd timp și resurse la granița cu România, în loc să păzească granița cu Serbia. Nu-i înțeleg. Este foarte greu de prezis. Au o conducere cu un ego foarte mare. Joacă într-un mod foarte antieuropean.

Este greu de prezis. Eu mă pregătesc în cazul în care nu aderăm și avem un plan.

Avem un plan solid și ne pregătim pentru ce e mai rău pentru a obține rezultatele pe care ni le dorim. Nu excludem posibilitatea de a ieși pe străzile din Bruxelles sau Viena și de a spune că trebuie să respecte tratatele.

Puteți spune pe scurt care este planul?

Îl voi dezvălui pas cu pas. Nu mă interesează să fac publicitate în acest sens. Sunt foarte interesat de eficiență. Dar după adoptarea rezoluției, pot să vă spun că următorul pas este să repunem aderarea României și Bulgariei pe ordinea de zi a Consiliului, pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, pentru că votul care a avut loc la 8 decembrie a fost ilegal. Nu au respectat procedura. Nu au luat în considerare daunele aduse mediului. Primul dintre următorii pași din planul nostru este să repunem această chestiune pe ordinea de zi.

Avem o echipă foarte puternică în cadrul organizației și o echipă juridică foarte bună, cu o pregătire juridică europeană foarte bună. Îi ajut, de asemenea, pe colegii mei români. În prezent, există o petiție din partea Bulgariei care va fi discutată în Parlamentul European, iar noi am contribuit puțin la conținutul petiției. A fost inițiată de Bulgaria, dar, bineînțeles, va acoperi ambele țări. Nu trebuie să renunțăm la speranță și nu trebuie să renunțăm la acțiune. Mă bucur că au existat cetățeni bulgari care au susținut inițiativa noastră. Și intenționez să rămân aproape de ei și să colaborez cât mai strâns cu ei.

Foto: Echipa petiției române despre Schengen, care a fost recunoscută de Parlamentul Eurpoean (sursă:

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici

About Author