Iulia Roșu:‌ Atacurile asupra independenței presei, sunt atacuri împotriva democrației

Vladimir Mitev, Radioul Național Bulgar, 23 octombrie 2023

Vladimir Mitev a intervievat-o pentru emisiunea Rețeaua a programului cultural Hristo Botev al Radioului Național Bulgar pe editoarea-adjunctă a ziarului Libertatea Iulia Roșu. Discuția a avut loc la câteva săptămâni după ce Cătălin Țepelin – editorul-șef al Gazetei Sporturilor, media sportivă, care la fel ca Libertatea este controlată de trustul Ringier, a fost forțat să demisioneze.

Ce legi, reguli și proceduri există pentru protejarea independenței editoriale a presei din România?‌ Cât de des apar cazuri în care libertatea ziariștilor este încarcată?‌ Cum se simt colegii de la Libertatea și Gazeta Sporturilor după ce editorul-șef al GSP‌ Cătălin Țepelin a fost făcut să plece?

Doamnă Roșu, vorbim la câteva săptămâni după ce editorul-șef lui Gazeta Sporturilor Cătălin Țepelin a trebuit să plece, în contextul în care el a refuzat să livreze anumite materiale legate de industria de pariuri către managementul companiei. Ce prevederii, ce proceduri, ce reguli există care garantează independență și libertate editorială a ziariștilor din România?

Într-adevăr, înainte de toate, este bine să facem precizarea că Gazeta Sporturilor din România este parte din divizia de sport a companiei Ringier, divizie care se intitulează Ringier Sports Media Group și are o conducere elvețiano-bulgară (Sportal Media Group este compania din Bulgaria, n.r.) Aceasta din urmă este cea care a luat decizia de a se despărți de redactorul-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin. 

Ingerințele editoriale acuzate de redacțiile noastre au venit din partea managerilor acestei divizii de sport. Cei care însă le-au acuzat a fi, în schimb, acuzații false, într-un comunicat de presă.

Însă orice intervenție asupra editorialului, fie ea de natură politică, economică, comercială sau a patronatului, este interzisă conform legislației din România. Este, de asemenea interzisă și, bazându-ne pe jurisprudența CEDO și mai mult, pe legea adoptată recent de Comisia Europeană. În cazul jurnaliștilor de la Libertatea și Gazeta Sporturilor acest tip de intervenție comercială sau de orice altă natură editorialistă este interzisă chiar și de regulile propriului nostru grup de presă, trustul Ringier, prevăzute în Codul de conduită și în acest Editorial Mission Statement, unde este statuat că, și citez „Jurnaliștii noștri sunt neînduplecați în fața influenței din partea persoanelor, companiilor și autorităților”. 

Deci e clar că sunt mai multe legi care acoperă și asigură independența editorială, iar jurnaliștii din cele două redacții s-au opus în primul rând unor tentative de a modifica conținutul editorial în favoarea firmelor de pariuri. Sau în favoarea oricăror altor firme cu care compania are contracte de publicitate. Jurnalismul în interesul public nu poate fi aservit intereselor sau puterii economice și politice. Și asta spune și legea europeană.

Puteți spune cât de multe sunt sau cât de des astfel de cazuri apar în spațiul media românesc?

Cred că sunt cazuri diferite, în funcție de obiectul lor, să spunem așa. Dacă vorbim de dosarele de tip SLAPP, acțiuni strategice împotriva mobilizării publice sau în engleză – Strategic Lawsuits Against Public Participation, acestea sunt destul de frecvente și în România, aproape la ordinea zilei și au mai degrabă scopul de a îi face pe jurnaliști să se autocenzureze. Pentru că deseori jurnaliștii, în urma articolelor pe care le scriu – ne uităm aici la anchete, la investigații, dar nu numai chiar și la știri – pot fi ulterior și chiar sunt acționați în instanță. Pot ajunge în procese care sunt lungi, și costisitoare, și epuizante, ceea ce poate duce într-adevăr la o autocenzură.

Apoi, în ultima vreme, am văzut și cazuri în care poliția sau alte structuri ale statului au intervenit asupra muncii jurnaliștilor sau în urma muncii jurnaliștilor. Mai bine spus, am avut cazuri în care DIICOT-ul a descins într-o redacție din Brăila și a acuzat un jurnalist de pornografie infantilă, ca ulterior dosarul său să fie clasat și rechizitoriul desființat de tribunal, doar pentru că jurnalistul a scris un articol dur la adresa șefului poliției din Brăila. Am avut cazuri în care jurnaliștii la Radioul public din România au fost cercetați disciplinar de către instituția unde lucrau pentru că au acuzat public o politizare în conținutul editorial al radioului. Este cunoscut și cazul jurnalistei de investigații Emilia Șercan, care a acuzat poliția că a compromis-o cu fotografii intime cu ea, care au fost scurse în presă după ce a publicat o anchetă în care a dezvăluit că premierul de atunci, Nicolae Ciuca, i-a plagiat teza de doctorat. La fel sunt și sunt și au fost și cazuri după Revoluție în care jurnaliștii fie au fost intimidați, fie au suferit abuzuri chiar din partea patronilor de media, din partea angajatorilor săi. 

Poate că atunci nu se discuta atât de mult sau de transparent despre lucrurile astea și tocmai de asta pentru noi a fost important să vorbim deschis despre ce s-a întâmplat la Gazeta Sporturilor și să aducem asta în atenția publică.

Care este spiritul jurnaliștilor din Libertatea și Gazeta Sporturilor acum la câteva săptămâni după ce editorul-șef Gazeta Sporturilor a trebuit să pleacă?

Vă dați seama că situația în momentul acesta este destul de dificilă pentru fiecare dintre noi. Însă, în ciuda unui an care a fost trist pentru Libertatea din mai multe considerente, inclusiv pierderea a doi colegi (decesul Iuliei Marin și al lui Mihnea Vasiliu, n.r.), ambele echipe și-au continuat munca cu profesionalism și au dat dovadă că lucrează împreună și lucrează la fel de bine cum au făcut-o și până acum. Vedem că, chiar în timp ce pe de o parte, avea loc îndepărtarea redactorului șef Cătălin Țepelin, un alt coleg de la Gazetă, era plecat în Canada pentru a înțelege și a dezvălui ce s-a întâmplat în cazul Simonei Halep. O investigație care nu ar fi fost altfel posibilă fără libertate editorială, nu ar fi fost posibilă dacă jurnaliștii ar scrie doar acest content, un conținut care să să urmărească, să favorizeze casele de pariuri. N-ar fi fost posibil dacă jurnaliștii ar scrie doar texte prin care ar vrea să-și transforme propriii cititori în pariori. Pentru că noi asta vedem că este posibil să se întâmple și că este o temere legitimă pe care o avem. 

Și cred că este important pentru noi, ca jurnaliști să ne respectăm independența editorială, fie că vorbim de jurnaliști de la Gazeta Sporturilor, fie că vorbim despre alți jurnaliști la Libertatea, din alte redacții din România. Pentru că, în primul rând, servim interesul public.

Iar publicul trebuie să știe că un atac asupra presei înseamnă un atac asupra democrației și asupra dreptului lor de a fi informați corect și onest. Și noi pentru asta luptăm,. pentru asta muncim în fiecare zi și. Ăsta este scopul nostru – de a apăra acest drept, în primul rând, și de a face o delimitare foarte clară între ceea ce înseamnă publicitate – contractele de publicitate sunt normale în orice trust, în orice companie, dar nu trebuie să intervină vreodată în editorial; la fel cum nimeni din afara redacției nu are dreptul de a vedea un articol scris, fie că este vorba de o știre, fie că vorbim de investigații. Nimeni din exteriorul redacției nu trebuie să vadă acest articol înainte de a fi publicat. Și ăsta este un principiu la care noi ținem foarte mult.

Foto:‌ Cătălin Țepelin (sursă: Cătălin Țepelin)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author