Vladimir Mitev, Libertatea, 7 August 2023
Pe 31 iulie 2023, zeci de mii de persoane din 40 de orașe din Bulgaria au ieșit să protesteze față de violența de gen și în semn de solidaritate cu victima de 18 ani a unui atacator din Stara Zagora. În urma atacului asupra ei, tânăra a avut nevoie de mai bine de 400 de cusături la spital.
Atacul a scandalizat societatea bulgară, nu în ultimul rând pentru că a fost clasificată inițial drept „vătămare corporală minoră”, iar atacatorul suspectat n-a fost arestat decât pe scurt, deși mai fusese implicat și în alte încălcări ale ordinii publice.
Ca urmare a reacției puternice a publicului, suspectatul atacant a fost arestat sub acuzația de amenințare cu moartea. S-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale privind starea victimei. Iar adjunctul șefului biroului procurorului din Stara Zagora a fost obligat de procurorul general să demisioneze.
Libertatea a vorbit cu Tomislav Andonov și Desislava Dimitrova, parte din colectivul Mobilizările Feministe, una dintre cele mai importante organizații feministe din Bulgaria. Acesta este un colectiv feminist informal care luptă pentru egalitatea socială, economică și politică între femei și bărbați, prin organizarea de proteste și campanii de conștientizare legate de drepturile femeilor și de violența de gen.
Revendicările de la protestele din Bulgaria
Pe 31 iulie 2023, Mobilizările feministe au organizat un protest de amploare la Sofia împotriva violenței din societatea bulgară și în semn de solidaritate cu o tânără de 18 ani, din Stara Zagora, care a fost agresată de „partenerul” ei. Ce soluții la problemele violenței domestice și ale instituțiilor s-au auzit la protest? Și ce soluții propuneți voi?
Cu siguranță, în ultima săptămână am asistat la o mobilizare fără precedent a oamenilor din întreaga țară contra violenței împotriva femeilor. Motivațiile au fost diverse – de la o legislație ineficientă, anarhie galopantă și practici corupte în instanțele de judecată la nivel local până la neglijarea totală și abdicarea statului de la funcțiile sale sociale, precum și atitudini patriarhale adânc înrădăcinate în instituții, în sistemul de educație și în viața de zi cu zi a oamenilor.
Problemele sunt multe și, adesea, din cauza acestui sentiment obsesiv de neputință, ni se pare că doar schimbările în ordinea penală și juridică vor aduce dreptatea care ni se cuvine. Am auzit strigăte de „demisie”, „închisoare pe viață” și, într-adevăr, câteva mere putrede în sistemul de justiție au ieșit la suprafață ca urmare a furiei populare care s-a acumulat după atâția ani de așteptări deșarte.
Dar, pentru a avea o schimbare de durată, noi credem că avem nevoie nu doar de încetarea carierelor câtorva indivizi care, cel mai probabil, vor fi apoi numiți în alte funcții, mai puțin vizibile, ci, mai ales, de intervenții sistemice care au un efect pe termen lung și care prind problema violenței împotriva femeilor la rădăcina ei. Revendicările noastre de acum și de la protestele pe care le organizăm pentru 25 noiembrie, Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, au rămas cam aceleași de-a lungul anilor, cu puține schimbări. Amintim câteva dintre ele:
- Cea mai importantă: includerea imediată a „partenerului intim” ca victimă a violenței domestice care poate solicita protecție în temeiul Legii privind apărarea împotriva violenței domestice;
- Asigurarea și anunțarea deschiderii cât mai curând posibil a centrelor de criză pentru victimele violenței în fiecare raion al țării;
- Introducerea în Codul penal a definițiilor feminicidului, a violenței de gen și a infracțiunilor motivate de ură bazate pe gen. Până în prezent, legislația penală bulgară nu recunoaște existența sexismului sistemic și faptul că genul poate fi un motiv de discriminare pentru a justifica pedepse mai aspre/măsuri de protecție și măsuri neprivative de libertate mai eficiente pentru autorul infracțiunii în cadrul procedurilor premergătoare procesului;
- să stabilească un cadru juridic pentru a aborda violența psihologică, economică și toate celelalte forme de violență împotriva femeilor care depășesc agresiunea fizică – singurul tip de violență de gen recunoscut în prezent de dreptul penal bulgar.
- Inegalitatea pe piața muncii și așteptările statului ca femeile să se ocupe de bunăstarea societății
- Crearea unui cadru juridic care să abordeze violența psihologică, economică și toate celelalte forme de violență împotriva femeilor care depășesc agresiunea fizică – singurul tip de violență bazată pe gen recunoscut în prezent în dreptul penal bulgar.
- Statul trebuie să facă o declarație clară în ceea ce privește protecția autonomiei corporale a copiilor și tinerilor adolescenți. Lipsa educației sexuale este unul dintre principalele motive pentru care violența nu este recunoscută ca atare în timp util, atât de către victime, cât și de către cei din jur. Solicităm introducerea în programa școlară a orelor obligatorii de educație sexuală, adaptate nevoilor, vârstei, orientării sexuale și identității de gen ale tuturor copiilor, care vor acționa ca o măsură preventivă împotriva hărțuirii sexuale.
- Solicităm introducerea activă a unor abordări moderne mai relevante, cum ar fi justiția restaurativă, care să pună nevoile victimei în centrul procesului de justiție. Avem nevoie nu doar de programe de gestionare a agresivității și a furiei destinate agresorilor, ci de o abordare holistică, pe termen lung, care să includă diferite aspecte ale psihologiei și socializării unui agresor. De asemenea, facem presiuni pentru dezvoltarea unor programe de justiție restaurativă în cazurile de violență domestică, ca opțiuni alternative pentru a aborda problema în afara sistemului judiciar pentru acele femei victime ale violenței care nu văd o rezolvare corectă a problemei în procesul de justiție penală sau în sentințele de închisoare pentru agresorii lor.
- Statul ar trebui să își asume responsabilitatea atât de a crește salariile lucrătorilor din sectorul public, în special a celor din sectorul protecției sociale, care este puternic feminizat, și de a se asigura că sunt îmbunătățite condițiile de muncă ale acestora, cât și de a se asigura că sunt îmbunătățite veniturile și condițiile de muncă ale lucrătorilor din sectorul privat. Reducerea inegalităților va ridica statutul socio-economic al femeilor și va contracara efectele remunerării scăzute a muncii femeilor. În prezent, printre ocupațiile „feminine” se numără asistentele medicale, îngrijitoarele, profesoarele, femeile de serviciu, femeile de serviciu, croitoresele, vânzătoarele etc. Inegalitățile socio-economice afectează în mod disproporționat femeile din țară și reprezintă bariere suplimentare pentru acele femei care doresc să scape de situațiile violente sau riscante.
În ce măsură femeile bulgare se simt suficient de sigure și independente din punct de vedere al siguranței fizice și psihice și al stabilității economice în Bulgaria de astăzi? Ce politici urmărește statul bulgar pentru a promova egalitatea de gen și autonomia cetățenilor săi?
Teama de agresiune, agresiune sexuală sau hărțuire verbală face parte din viața de zi cu zi a femeilor din Bulgaria. Femeile continuă să fie prost plătite pentru munca lor. În timp ce aproape jumătate dintre femeile care trăiesc în mod independent se află sub pragul sărăciei în Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, femeile continuă să fie subplătite (deși nu muncesc mai puțin), cu o pensie mai mică decât bărbații, sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie energetică din cauza costului crescut al energiei electrice și al încălzirii, continuă să poarte principala responsabilitate pentru îngrijirea rudelor, a bolnavilor, a bătrânilor și a copiilor, în loc să se deschidă mai multe grădinițe, cămine și centre sociale pentru a le sprijini în munca lor de îngrijire – responsabilitatea întregii noastre societăți.
Locurile de muncă cel mai prost plătite și cele mai stigmatizate sunt ocupate în mod disproporționat de femei. Acestea au acces pe piața muncii, dar, din nou, sunt supuse rolului stereotipizat de persoane de la care se așteaptă din ce în ce mai mult să aibă grijă de bunăstarea societății și să facă munca de reproducere pe care statul și-o asumă – o așteptare susținută de argumentele larg răspândite ale cercului politic conservator cu privire la responsabilitățile familiale ale femeilor în fața „crizei demografice” iminente a țării.
Slabă reprezentare în funcțiile alese
Nu este surprinzător faptul că aceste inegalități sociale nu sunt deloc în atenția parlamentarilor, având în vedere că femeile din Bulgaria au o reprezentare extrem de scăzută în funcțiile alese, atât la nivel local, cât și la nivel național și internațional. Deși reprezintă un procent mai mare din electoratul țării, ele au reprezentat doar un sfert din componența totală a celei de-a 48-a Adunări Naționale, din cauza numărului scăzut de femei de pe listele de candidați în general. Desigur, reprezentarea în sine nu este întotdeauna un garant al unor politici sensibile la inegalitățile de gen, dar este o bază de referință care nu trebuie ignorată în totalitate.
Importanța unei relații egale între parteneri pentru dezvoltarea copiilor
Dacă ne îndreptăm atenția către numărul mare de copii care cresc cu părinți separați, nu suntem oare martorii unui eșec în mare măsură al încercărilor de a crea familii și parteneriate durabile și viabile în Bulgaria de astăzi? Care sunt motivele acestui eșec?
În familia bulgară „tradițională”, încă prevalează mantra conform căreia bărbatul este responsabil de deciziile importante din familie, iar femeia încearcă să echilibreze bunăstarea emoțională a tuturor. De asemenea, femeilor li se spune că atunci când există un conflict sau, în cazuri mai grave, violență, ar trebui să aibă răbdare și să tacă, să suporte și să nu-și înfurie și mai tare soțul. Acest tip de relație nu creează în mod inerent un mediu propice pentru creșterea copiilor și un mediu familial sigur. Relația inegală dintre partenerii unei familii creează, de asemenea, un stres enorm pentru copii. Împuternicirea femeilor, asigurarea independenței economice și contestarea acestor credințe tradiționale le ajută pe femei să iasă din relațiile toxice și să își caute locul în lume, unde se simt libere să facă propriile alegeri fără povara rolului care le este atribuit de normele sociale acumulate.
În fiecare an, pe 25 noiembrie, Mobilizările Feministe se numără printre organizatorii unui protest împotriva violenței domestice și în fiecare an sunt identificate diverse deficite în această privință, în timp ce grupuri de Facebook precum Nu Ești Singură arată că acest lucru este ceva obișnuit. În ce măsură soluția trebuie să vină exclusiv din sectorul ONG-urilor și în ce măsură se află în instituțiile de stat și în serviciile sociale, care, la rândul lor, sunt prost plătite și lucrează în condiții dificile?
Instituțiile și serviciile de stat trebuie să se afle în centrul luptei împotriva violenței domestice și de gen. Sectorul ONG-urilor poate oferi servicii și poate monitoriza dezvoltarea politicilor de stat și punerea în aplicare a acestora, dar atingerea fiecărei localități, reglementarea și aplicarea tuturor instrumentelor disponibile pentru lucrătorii sociali în mod egal pot fi realizate doar la nivel de stat.
„La un singur apel al unei femei care e suferit o violență, să existe o acțiune imediată”
În România, organizațiile feministe au luptat în ultimii ani și au obținut ca violatorii să poarte brățări electronice pentru a putea fi monitorizați dacă se apropie de victima lor, care au ordine de protecție. În ce măsură se caută să se implementeze această soluție și în Bulgaria?
Fiecare țară are propriul context specific și propriul mod de aplicare a politicilor.Am dori să acordăm mai multă atenție nevoilor victimelor violenței. Femeilor supraviețuitoare ale violenței care se adresează instituțiilor responsabile nu li se acordă în mod sistematic încrederea și atenția de care au nevoie, problemele lor sunt neglijate, iar preocupările și insecuritățile lor sunt minimizate. Haideți să ajungem mai întâi la un punct în care, la un singur apel al unei femei care a suferit violență, să existe o acțiune imediată, pe termen lung și adecvată din partea instituțiilor pentru a o proteja și a o sprijini, în conformitate cu dorințele sale, indiferent dacă locuiește în capitală sau într-un sat îndepărtat, deoarece acesta este aspectul la care avem cel mai mult de lucru.
Asistăm la o rară energie publică pentru schimbare în ceea ce privește protecția împotriva violenței domestice și securitatea femeilor, copiilor și persoanelor queer. Cine și cum ar trebui să valorifice această energie pentru a produce o schimbare pozitivă și de durată? Care este rolul organizației voastre în acest proces?
Modificările legislative ale Codului penal și ale legii împotriva violenței domestice sunt extrem de necesare, dar ele singure nu pot realiza schimbări de durată. Accentul ar trebui să fie pus, de asemenea, pe prevenire, educație și acces la servicii sociale. De exemplu, încorporarea în sistemul educațional a unor lecții și discuții pe teme precum autonomia corporală, rolurile de gen, munca domestică și de îngrijire, precum și rolul lor în societate și în familie; desfășurarea de campanii naționale de educație și crearea de programe de reabilitare a agresorilor; acoperirea consilierii psihoterapeutice și a terapiei pe termen lung de către Casa Națională de Asigurare Medicală.
Rolul Mobilizărilor Feministe este de a crea vizibilitate pentru toate aceste probleme, precum și de a oferi o platformă și de a amplifica vocile femeilor din viața noastră de zi cu zi care se confruntă cu discriminarea sau cu violența de gen.
„Schimbarea sistemică vine de jos în sus”
O parte din nemulțumirea care a scos acum lumea în stradă a fost îndreptată împotriva eșecului sistemului de justiție de a realiza dimensiunile umane ale ceea ce i s-a întâmplat tinerei de 18 ani, care a fost clasificat drept „vătămare corporală ușoară”. Abia după ce indignarea a inundat rețelele sociale, agresorul a fost arestat și s-au făcut demersuri pentru o nouă expertiză medico-legală a stării femeii. Presiunea publică asupra instituțiilor în acest caz a dat roade. Dar este oare prea ambițios să ne așteptăm ca instituțiile și birocrația să poată depăși formalismul juridic?
Răspunsul scurt este nu. Fără presiune publică, nu îl vor depăși niciodată. La Mobilizările feministe, credem profund că schimbarea sistemică vine de jos în sus. Adică, în linii mari, de la publicul larg care pune presiune asupra celor de la putere și a legiuitorilor. Până acum, ori de câte ori au fost discutate problemele și legislația care afectează inegalitățile de gen și drepturile femeilor, am observat un dezinteres sistemic. Parlamentari care se bat între ei în comisii și în plen sunt nepregătiți și dezinteresați.
Ceea ce s-a întâmplat în țară după cazul Stara Zagora, care nu este nici pe departe singurul, a întors moneda, cel puțin pentru o clipă. Să sperăm că acest proces de schimbare nu se va împotmoli în dispute birocratice și formaliste, doar pentru a fi oprit prematur. Este nevoie de experți juridici și legislativi, dar până când aceștia nu vor înțelege că nu mai putem aștepta un minut, nemulțumirea publică și neîncrederea extremă vor continua.
Un protest împotriva violenței de gen la Sofia (foto: Feminist Mobilizations, Facebook)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
