Iordan Bojilov este președintele Forumului de Securitate de la Sofia. Este angajat de multă vreme al Ministerului Apărării în perioada 1992-2013, ocupând diverse funcții de expert și de conducere. În perioada 2005-2009 a fost șeful activităților internaționale ale ministerului, iar în perioada 2010-2013 a fost șeful cabinetului politic al ministrului apărării. Pentru câteva luni, în 2022, Iordan Bojilov a fost ministru adjunct al apărării în cabinetul lui Kiril Petkov.
Domnule Bojilov, se află astăzi la Sofia președintele României, Klaus Iohannis, fiind anunțată o declarație de parteneriat strategic între Bulgaria și România. Care este conținutul acestui parteneriat strategic? Este oportun, este tardiv sau este poate prematur?
Sunt extrem de mulțumit de vizita lui Klaus Iohannis în Bulgaria. Ea demonstrează nivelul de relații pe care ar trebui să îl avem între Bulgaria și România. Ambele țări au obiective, priorități și valori similare. Ne aflăm pe aceeași cale de integrare euro-atlantică. Și cu cât aprofundăm mai mult relațiile noastre în toate domeniile, cu atât mai bine. Acest lucru este valabil mai ales acum, în contextul crizei din regiunea noastră, unde cele două țări pot avea un parteneriat extrem de bun.
Care poate fi, în special, cooperarea în domeniul securității? În ce poate consta?
Cea mai mare problemă, nu doar pentru regiune și pentru Europa, ci și pentru pacea mondială, pentru sistemul global de securitate, este războiul din Ucraina. Acest război se desfășoară literalmente la granițele noastre. Trebuie să intensificăm cooperarea în mai multe domenii. În primul rând, creșterea capacităților armatelor bulgară și română. Acest lucru se poate face, inclusiv prin achiziționarea în comun de arme și echipamente, prin creșterea cooperării în domeniul instruirii, prin mai multe exerciții comune. În același timp, trebuie să permitem țărilor NATO, prin desfășurarea forțelor și mijloacelor lor pe teritoriile Bulgariei și României, să transmită experiența lor. Acest lucru se întâmplă deja. Avem trupe ale țărilor noastre aliate desfășurate atât pe teritoriul Bulgariei, cât și pe cel al României. Cu toate acestea, tot ceea ce vorbesc trebuie să aibă ca rezultat o prezență mai proeminentă a NATO pe flancul estic. În acest fel, NATO va garanta securitatea fiecărei țări, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Washington.
Înseamnă acest acord că importanța strategică a Bulgariei pe flancul estic al NATO este în creștere?
Orice acțiune care vizează creșterea capacității noastre de apărare, o prezență mai mare a NATO pe teritoriul nostru, este în interesul țării noastre și al aliaților noștri. Din acest punct de vedere, Bulgaria poate juca un rol foarte serios pe flancul estic. Nu trebuie să dăm impresia de ambiguitate sau de ezitare în politica noastră. Politica României este mult mai coerentă. Acolo nu există niciun argument cu privire la modul în care ar trebui să obținem o mai mare securitate în regiune și pace în Ucraina. Aș dori, de asemenea, să văd o mai mare determinare din partea politicienilor bulgari.
Ne amintim de 2016, când Iohannis a vizitat Bulgaria și când se punea problema cum să creștem securitatea în regiunea Mării Negre. Atunci s-a discutat problema unei flotile NATO în regiunea Mării Negre. Atunci, Bulgaria, în persoana premierului bulgar, a refuzat foarte nepoliticos o astfel de cooperare, deși multe dintre etape fuseseră convenite în prealabil. Cred că acest lucru a afectat relațiile bilaterale. Dar, odată cu actuala vizită, sper că problemele care au fost ridicate atunci au fost rezolvate.
Dacă îmi permiteți – la doar câteva săptămâni după acel refuz al lui Borisov, în 2016, a avut loc o lovitură de stat în Turcia și au avut loc unele schimbări mari în orientarea politicii externe turcești. Țara însăși a devenit mai ambiguă. În acest sens, devine Bulgaria mai importantă, inclusiv în contextul în care Turcia este acum un mediator între Vest și Est și are o politică poate ambiguă?
Turcia este un membru loial al NATO. Până în prezent, nu am văzut orientări sau politici care să pună sub semnul întrebării apartenența Turciei la NATO și contribuția Turciei la NATO. Da, fiecare țară din NATO are propriile interese și principii. Vedem că Turcia încearcă să le pună în mod diferit. Putem fi de acord sau nu cu acest lucru. Dar, în orice caz, trebuie să se țină cont de particularitățile fiecărei țări în parte. În acest context, și mai ales în contextul regiunii Mării Negre, nu trebuie să avem nicio ezitare, mai ales în ceea ce privește politicile de bază.
În regiunea Mării Negre, România se remarcă mult mai mult decât Bulgaria. Și aici avem mult de lucru. Cu ceva timp în urmă, în cadrul NATO a fost înființat un grup informal care să lucreze pe tema Mării Negre, să facă schimb de informații, de poziții și așa mai departe. Din acest grup fac parte România, Turcia și Polonia. Imaginați-vă, Bulgaria nu face parte din el. S-ar putea face o analiză de ce. Pentru că mulți miniștri bulgari ai apărării din guvernele anterioare nu au acordat suficientă atenție regiunii sau au fost ezitanți în politicile lor.
Vă așteptați ca, odată cu vizita de astăzi a lui Klaus Iohannis și cu acest anunț al unui parteneriat strategic, să aibă loc schimbările pe care le solicitați acum?
Mă aștept cu siguranță la asta. Este cel mai firesc lucru ca Bulgaria și România să colaboreze în toate domeniile. Economia, comerțul și conectivitatea sunt foarte importante. Este, de asemenea, foarte important să ne punem de acord asupra coridoarelor de transport. Dar problemele de securitate, problemele Schengen, acestea sunt problemele noastre comune.
De altfel, având în vedere că am spus acest lucru, aș dori, de asemenea, să ne gândim la dezvoltarea relațiilor în toate domeniile, nu doar la nivelul președinției. Trebuie să avem o comunicare foarte bună, literalmente zilnică, la nivel ministerial. Ne putem inspira din experiența diferitelor țări care își trimit experții la ministerele din alte țări. Avem experți militari, de exemplu, din Franța care lucrează în Marea Britanie și viceversa. Acestea sunt lucrurile pe care ar trebui să le urmărim. Acest lucru va cimenta relația. Forumul de Securitate de la Sofia colaborează cu mai multe ONG-uri din România, inclusiv pe probleme de securitate, inclusiv în elaborarea unei strategii NATO pentru regiunea Mării Negre, inclusiv pentru a convinge opinia publică din diverse țări europene că Bulgaria și România ar trebui să facă parte din Schengen. Trebuie să avem o comunicare foarte bună la toate nivelurile.
În ce măsură relativa necunoaștere dintre bulgari și români și, poate, lipsa de încredere la anumite niveluri din societățile celor două țări sau chiar în elitele lor, reprezintă un obstacol în ceea ce privește un astfel de parteneriat strategic?
Există încă unele stereotipuri pe care trebuie să le depășim, iar acest lucru se face cu o voință politică clară. În alte țări care au avut probleme în trecut, nivelul de încredere este astăzi de așa natură încât reprezentanții unei țări lucrează cot la cot într-un cabinet cu reprezentanții altei țări în Ministerul Apărării din acea țară. Iar noi trebuie să facem acest lucru. Avem nevoie de voință politică și de acțiuni reale. Cred că acest lucru ar schimba relația în mod cardinal.
Un alt lucru pe care îl pot da ca exemplu – în Uniunea Europeană și în NATO, vorbim despre achiziția comună de arme și echipamente de către mai multe țări. Adică, acestea se unesc pentru ca resursele să poată fi utilizate mai eficient. Acesta este un lucru pe care nu am reușit să îl realizăm de-a lungul anilor între Bulgaria și România. De ce? Este o chestiune de analiză foarte profundă. Dar, în orice caz, binecunoscuta neîncredere că astfel de proiecte pot fi implementate oprește o cooperare mai profundă. În orice caz, avem o cooperare foarte bună la diferite niveluri. Colegii noștri sunt în mod constant în România, colegii români în Bulgaria. Dar se poate face mai mult. Avem nevoie de voință politică.
Și credeți că, în afară de cooperarea la nivel de experți și securitate, este nevoie de promovarea unei interacțiuni între bulgari și români la nivel de națiuni, organizații culturale, universități și așa mai departe?
Uite, eu cred că această cooperare, așa cum spuneți, la nivel de națiuni și de oameni, de comunități, va veni. Ca să nu mai vorbim că avem o cooperare la nivel de universități. De exemplu, avem schimburi Erasmus, avem colaborări între ONG-uri. Eu sunt aproape în fiecare lună în România. Colegii români vin în Bulgaria. Avem un dialog constant. Atâta timp cât există o viziune politică clară asupra direcției în care ar trebui să se îndrepte lucrurile, acestea se vor întâmpla. Și cred că ar trebui să se îndrepte spre o aprofundare extrem de mare a relațiilor. Acest lucru va avea o reflecție și asupra societății civile. Dar aici statul poate fi mai mult un facilitator sau un încurajator, dar nu un lider.
Cum vă explicați că, în situația în care Bulgaria are o anumită criză politică, lipsa unei majorități durabile în parlament sau a unui guvern normal, se ajunge la un parteneriat strategic?
Nu este nimic în neregulă cu acest lucru. Din nou, voi reveni la ideea că aceste lucruri au întârziat, din păcate, inclusiv din vina noastră. Îmi amintesc de situația din 2016, când politicienii noștri au creat condițiile pentru ca președintele României să fie umilit. Acesta este un lucru foarte grav, într-adevăr. Iar celălalt lucru este valabil mai ales în domeniul securității și apărării. Ceea ce este important este să avem priorități clare, obiective clare, evaluări clare și comune ale situației, viziuni comune asupra a ceea ce trebuie făcut. Din păcate, avem încă o politică foarte ezitantă. Dar aș sublinia din nou – această vizită este foarte importantă. Și dacă vom face mai multe eforturi pentru a face pași reali – nu doar pentru a semna un acord, un document care este foarte bun, ci pentru a lua măsuri reale, acesta va fi deja un pas foarte serios către dezvoltarea și aprofundarea relațiilor.
Foto: Președintele român Klaus Iohannis ascultă imnul național al României la Sofia (sursă: catpură de pe ecran, YouTube, Digi24)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
