Expoziția unui artist bulgar amintește de relațiile culturale intense dintre Bulgaria și România în anii 1940

Curatorul expoziției, Anjela Daneva de la Centrul pentru Dialoguri Culturale Bulgaro-Europene, atrage atenția asupra operei lui Vladimir Kavalgiev

Vladimir Mitev

Până la 20 mai 2023 picturile din România ale lui Vladimir Kavalgiev (1908-1988), care a vizitat-o în 1948, pot fi văzute la Sofia, pe strada Shipka nr. 6 în galeria Uniunii Pictorilor din Bulgaria. Kavalgiev a vizitat atât sate, cât și orașe și a pictat viața românească – piețele, puțurile de petrol de la Câmpina, centrul Brașovului și portrete de țărani români. Ideea expoziției i-a aparținut regretatului prof. Ruža Marinska, care nu a reușit să o realizeze în timpul vieții sale.

„Prof. Ruža Marinska a văzut în el nu doar un artist talentat, ci un artist care s-a depășit pe sine. Nu avem niciun exemplu de o astfel de atitudine față de lume. Temele banale legate de viața rurală sunt prezentate într-un mod original”, explică curatorul expoziției, Anjela Daneva, de la Centrul pentru Dialoguri Culturale Bulgaro-Europene de la Noua Universitate Bulgară, într-un interviu acordat BNT.

Tablourile prezintă pitorescul peisajului rural românesc și culorile vii și luminoase ale hainelor țăranilor români. Se simte un spațiu plin de viață și cu mult soare. Artistul a fost cu adevărat intrigat de oamenii din România și de contextul natural și social în care aceștia există.

Brașov în picturile lui Kavalgiev (sursă: Podul Prieteniei)

După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și schimbările politice interne și externe din Bulgaria și România, „cultura populară” a devenit parte integrantă a politicii de stat. O parte a acestei politici a fost schimbul de artiști invitați din ambele țări. „După încheierea primului Acord bulgaro-român de cooperare culturală și educațională (26 mai 1947) și semnarea primului plan de un an pentru 1948-1949. O delegație artistică bulgară a călătorit în România, a vizitat muzeele și galeriile românești, a vizitat câmpurile petroliere de la Cumpina și Hunedoara și s-a familiarizat cu mineritul și industria”, scrie cercetătoarea relațiilor bulgaro-române în perioada 1944-1989, Dr. Spaska Șumanova, în publicația „Relațiile culturale bulgaro-române (1944 – începutul anilor 1960)”, apărută în revista ”Anunțuri Arhivelor Statului”, nr. 113-114, 2017, pp. 148-176. Au mai avut loc vizite reciproce ale artiștilor. În a doua jumătate a anilor 1940, au fost organizate expoziții comune ale artiștilor bulgari și români, iar ministerele culturii din ambele țări au cumpărat tablouri ale artiștilor din cealaltă țară. Astfel, relațiile culturale și activitățile unor artiști precum Vladimir Kavalgiev s-au dovedit a fi o parte importantă a relațiilor bulgaro-române în anii 1940 și 1950.

Rezumatul cărţii ”Relaţii politice bulgaro-române (1944 – 1989)”

Bulgaria și România nu aveau centre culturale deschise în capitalele lor (pentru informații mai detaliate, a se vedea articolul Dr. Spaska Șumanova „Centrul cultural bulgar din București și Centrul cultural românesc din Sofia”, publicat în Vol. „Spre Pământul Făgăduinței, între Balcani și Bugeac: omagiu doamnei profesoare Elena Siupiur la împlinirea vârstei de 80 de ani”, 2020, pp. 405-420) și, așa cum a declarat recent ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaicov, într-un interviu acordat Radio Bulgaria, deschiderea unor astfel de centre nu se află pe ordinea de zi.

Radko Vlaicov: Bulgaria are un loc demn în intențiile de viitor ale României

Câmpina prin ochii lui Kavalgiev (sursă: Podul Prieteniei)

Rememorarea activităților lui Vladimir Kavalgiev, realizate de Centrul bulgaro-european pentru dialog, și a relațiilor culturale uitate dintre cele două țări în anii 1940 și 1950 demonstrează că legăturile dintre oameni și artiști din ambele țări pot oferi dinamism și noi orizonturi într-o lume în care accentul în relațiile internaționale se pune prea des doar pe economie și securitate.

Portrete ale unor țarani români, pictate de Kavalgiev (sursă: Podul Prieteniei)

Arhiva Centrală de Stat din Sofia deține colecția de arhivă a lui Vladimir Kavalgiev – f. № 1989K, constând într-un inventar cu 41 de obiecte de arhivă.

Pe Facebook, Anjela Daneva a anunțat că, după închiderea expoziției, lucrările artistei vor putea fi văzute și cumpărate în cadrul unei licitații organizate de o casă de licitații.

Foto: Țarani români pictați de Vladimir Kavalgiev (sursă: Podul Prieteniei)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram Este Aici.