O perspectivă bulgărească de gândire privind aderarea la zona euro
Dimităr Sabev, Viața Economică, 21 decembrie 2022
Discuția „pro” și „contra” introducerii monedei euro în Bulgaria se întețește, tot felul de experți își dau tonul în spațiul public, iar momentul nu este deloc potrivit pentru un schimb de argumente rezonabile. Dar în această agitație pro și contra, lipsește un argument, care ar trebui să fie de fapt principalul: care este efectul funcționării consiliului monetar în Bulgaria după 1997? Pentru că euro în Bulgaria nu va apărea pe o tablă albă, ci va înlocui în cele din urmă un regim monetar prea strict.
Se poate afirma cu încredere că regimul monetar al unei țări este un factor de mai mare importanță pentru dezvoltarea economiei sale decât, de exemplu, faptul că are un sistem electoral majoritar sau proporțional; este mai important decât faptul că țara este situată într-o zonă climatică temperată sau tropicală; este mai important chiar și decât existența de porturi maritime. „Dați-mi un sistem monetar și voi întoarce lumea cu susul în jos!”, ar striga Arhimede astăzi.
Cu toate acestea, în numeroasele analize despre părțile bune și rele ale eventualei aderări a Bulgariei la zona euro, nu se ține cont de faptul evident că această țară a fost sub influența unui consiliu monetar timp de un sfert de secol (profesorul Garabed Minassian este printre puținii specialiști care subliniază rolul consiliului monetar în dezvoltarea economică a Bulgariei).
Este ca și cum consiliul monetar bulgăresc de 25 de ani este ceva absolut natural, tipic pentru întreaga lume, care nu a avut niciun impact asupra dezvoltării actuale a economiei și a demografiei și nici nu va afecta modul în care va fi afectată eventuala aderare a Bulgariei la zona euro.
Aceasta este o perspectivă extrem de înșelătoare. În practică, din 1997, nu a existat un factor mai important în economia bulgară decât faptul că țara menține un consiliu monetar. Orice discuție care omite acest aspect este fie eronată, fie înșelătoare.
De ce sunt salariile mici în Bulgaria? Deoarece consiliul monetar restricționează masa monetară și, prin urmare, devalorizează activele locale (forță de muncă, competențe etc.). De ce au plecat atât de mulți oameni din Bulgaria? Pentru că salariile sunt mici – din nou, din cauza consiliului monetar.
De la introducerea consiliului monetar în 1997, populația Bulgariei a scăzut cu peste 1,4 milioane de persoane, adică cu 17%. Printre foarte puținele țări din lume care se află înaintea Bulgariei la acest indicator sumbru se numără o altă victimă a modelului de consiliu monetar – Lituania, cu o rată de depopulare de aproape 22% în această perioadă.
Între 1997 și 2018, PIB-ul real pe cap de locuitor al Bulgariei a crescut cu 133%. În aceeași perioadă, PIB-ul României a crescut cu 212%, cel al Poloniei cu 154%, cel al Ungariei cu 135% (dar pornind de la o bază semnificativ mai mare), iar cel al Albaniei cu 215%. Desigur, România, Polonia, Ungaria, Albania, Republica Cehă etc. nu au un consiliu monetar. În schimb, Bosnia și Herțegovina, în cadrul unui consiliu monetar, a înregistrat o creștere de numai 77% în această perioadă.
Este adevărat că Lituania, menționată mai sus, a înregistrat o creștere de 185% a PIB-ului între 1997 și 2018, dar un sfert din creștere a avut loc după 2015 – după abolirea consiliului monetar și adoptarea monedei euro.
În plus, să nu uităm că indicatorul „PIB pe cap de locuitor” al Bulgariei este „fudulat”, din următoarele motive: 1) depopularea, adică distribuirea producției între tot mai puțini oameni; 2) inegalitatea, ceea ce face ca mediile să nu aibă sens ca indicator al stării economiei; 3) o mare parte din exporturile de materii prime (cereale și metale), create cu puține resurse locale de muncă și valorificate de companii străine.
Dinamica PIB-ului și dezvoltarea demografică a Bulgariei și a țărilor comparabile sunt două semnale de alarmă în ceea ce privește efectele pe termen lung ale unui consiliu monetar.
În ce fel dăunează de fapt consiliul monetar economiei bulgare? În primul rând, cu rata de schimb fixă față de principalul partener de comerț exterior al Bulgariei, care nu reacționează la modificările cumulative ale condițiilor economice. Pentru perioada 1997-2021, creșterea PIB-ului Bulgariei este de 2,3 ori mai mare decât cea a Germaniei (acest lucru nu vorbește despre „puterea” economiei bulgare, ci despre creșterea accelerată a unei economii care pornește de la o bază scăzută). Dar cursul de schimb rămâne neschimbat.
Consecința este că leva bulgărească devine o monedă subevaluată. Adică, un euro în Bulgaria poate cumpăra mai mult decât o liră în Germania dacă cele două monede sunt convertite la cursul fix al țării respective.
Astfel, întreprinderile străine care utilizează euro se bucură de un avantaj sistematic față de întreprinderile bulgare. Este profitabil să exporți bunuri din Bulgaria – acesta este efectul cromatic al unei monede subevaluate – dar exportatorii sunt în principal companii străine care, anterior, puteau cumpăra inputuri bulgare relativ ieftin.
De aceea se spune că sistemul de consiliu monetar este un „sistem monetar colonial”: avantajos pentru metropolă, care își păstrează dreptul de a conduce politica monetară, dar dezavantajos pentru colonie, care folosește bani a căror valoare este subevaluată în mod sistematic. Dar asta nu este nici pe departe tot.
Consiliul monetar bulgar este susținut de rezervele valutare internaționale brute menținute de Banca Națională a Bulgariei. Aceste rezerve nu sunt mici – Banca Națională a Bulgariei (BNB) a acumulat aproximativ 70 de miliarde de leva. O sumă uriașă și în creștere care nu are niciun scop productiv – acumularea de rezerve a scăpat de sub control și acum servește doar pentru sine. Dar se pare că menținerea unor rezerve inutile nu este deloc ieftină.
La 20 decembrie, BNB a publicat un raport privind activitățile sale din prima jumătate a anului 2022, iar în raport a reieșit clar că, în doar șase luni, banca centrală a pierdut peste 130 de milioane de euro din investițiile în rezervele sale valutare internaționale. Aceasta reprezintă un randament de -0,48%. Explicația: „rate ale dobânzilor puternic negative la depozitele din băncile străine de primă clasă, precum și randamente negative la obligațiunile denominate în euro de înaltă calitate a creditului…” Faptul că BNB caută investiții de „primă clasă” de „înaltă calitate a creditului” nu schimbă cu nimic datele: minus 130 de milioane de euro în 6 luni.
Este timpul ca bulgarii să înțeleagă că leva bulgărească este un produs sintetic și, mai mult decât atât, un produs străin: nu își trage valoarea din resursele naturale, progresul tehnologic și stabilitatea politică ale Bulgariei, ci din rezervele valutare, din titlurile de valoare străine și din aurul în proporție de 7-8% care sunt păstrate la BNB.
Patrioții care vor să păstreze leva „bulgărească”, care se află în lanțurile consiliului monetar, nu au nicio idee despre cum funcționează această țară sau manipulează oamenii. În practică, leva „bulgară” este o formă de împrumut, în condiții care nu sunt de piață, acordată de Bulgaria celor mai puternice economii din zona euro.
Consiliul monetar din Bulgaria este dăunător, dar cum poate fi eliminat? Bulgaria are doar trei, poate patru opțiuni pentru politica sa monetară. Prima este să depună eforturi pentru a adera la zona euro. Deși este o creație a finanțiștilor neoliberali, în comparație cu regimul restrictiv al consiliului monetar bulgar, zona euro este de-a dreptul liberală, iar aderarea Bulgariei ar declanșa o activitate economică îndelung reprimată. Inclusiv, costurile forței de muncă vor crește.
A doua opțiune pentru Bulgaria este menținerea sistemului monetar actual. Dacă îi plac cuiva salariile mici și declinul demografic, este alegerea sa. A treia opțiune este eliminarea consiliului monetar, dar fără a introduce euro. Unii ar numi acest lucru patriotism – dar cine va purta responsabilitatea politică pentru reacția speculativă așteptată și pentru economiile devalorizate ale populației? Și este Bulgaria competentă să își conducă propria politică monetară?
A patra opțiune este o modificare a consiliului monetar: cu 69,7 miliarde leva de active ale BNB la sfârșitul lunii noiembrie 2022, bancnotele și monedele în circulație sunt de doar 26,4 miliarde de leva. În mod clar, există loc pentru a crește masa monetară fără a aboli principiile de bază ale sistemului actual: un curs de schimb fix și acoperirea levei cu active străine.
Simplul fapt că cea de-a patra opțiune – atât de evidentă și logică – nu a fost supusă până acum dezbaterii experților sugerează că în Bulgaria există o opoziție instituțională față de reformele care duc la o creștere a activității economice interne. De asemenea, aceasta vorbește despre faptul că a treia opțiune – o levă care să plutească liber – nu este realistă.
Dacă punem în balanță cele patru opțiuni enumerate cu peisajul politic din Bulgaria, vom vedea că aderarea la zona euro este cea mai realistă opțiune de reformare a regimului monetar „punitiv” care a devastat țara timp de un sfert de secol. Zona euro este cu siguranță imperfectă și prezintă riscuri, dar ar fi un pas înainte salutar pentru țară – presupunând că prăbușirea demografică și costurile cu forța de muncă încăpățânat de scăzute sunt ceva de nedorit.
Vocile raționale subliniază că viitorul Bulgariei ar trebui să fie într-adevăr în zona euro, dar diferența uriașă în ceea ce privește veniturile populației și structura economiei ascunde multe necunoscute. Prin urmare, cel mai bine este să așteptați până când vom recupera decalajele înainte de a face presiuni pentru a vă înscrie. Într-adevăr, datele Eurostat arată că PIB-ul pe cap de locuitor al Bulgariei la sfârșitul anului 2021 reprezintă doar 31,85% din media UE.
Acesta este un argument logic; ideea este că, având actualul consiliu monetar în vigoare, este foarte dificil, probabil imposibil, să se realizeze convergența care se urmărește. Cu siguranță, Bulgaria nu este pregătită pentru zona euro, dar cu regimul de consiliu monetar nu va fi niciodată pregătită. Pe de altă parte, abolirea consiliului monetar fără trecerea la zona euro ar fi un alt șoc, care de data aceasta s-ar putea dovedi fatal pentru pacientul bulgar chinuit.
De parcă nu am avea o mișcare utilă? În acest impas sistemic, nu putem alege decât răul cel mai mic, și se pare că acesta este, până la urmă, aderarea Bulgariei la zona euro.
Să revenim la întrebarea inițială: de ce niciun politician/guvernator din Bulgaria nu vorbește despre legătura dintre dezvoltarea slabă a economiei și colapsul demografic, pe de o parte, și regimul de consiliu monetar, pe de altă parte? Răspunsul este personal.
Majoritatea autorităților care comentează astăzi în mod public chestiuni financiare au fost implicate personal în introducerea consiliului monetar în 1997. Indiferent de rezultate, nu vor arunca cu piatra în ceea ce au creat ei înșiși. Există, de asemenea, un grup mare de profesioniști care înțeleg efectele nocive ale consiliului monetar, dar care au un interes personal în menținerea acestuia: este, de exemplu, profitabil pentru bănci (risc monetar zero combinat cu o primă de risc în calitate de „terță parte”) și pentru angajatorii care profită de forța de muncă ieftină.
Așa că să nu ne mirăm de pancarte precum cea care a fost afișată recent pe o stradă centrală din Sofia, chiar în fața clădirii uneia dintre cele mai importante organizații patronale: „SALVAȚI LEVA BULGĂREASCĂ – ULTIMA FORTĂREAȚĂ A BULGARIEI!”.
O fortăreață care i-a transformat pe bulgari în șerbi.
Publicat pentru prima dată în „Viața economică”
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
