

Vladimir Mitev
Războiul din Ucraina a schimbat geografia UE și a mutat centrul de greutate politică al acesteia spre est – spre Polonia și departe de motorul franco-german de integrare. În prezent, această cooperare stagnează. În schimb, Polonia încearcă să atragă centrul dezbaterii europene spre ea. Acestea sunt afirmările Veselei Cerneva de la Consiliul European de Relații Externe – Sofia, în a două parte a interviului ei pentru Podul Prietenieie. Cu toate acestea, Cerneva se abține să prezică faptul că tandemul polono-ucrainean va juca un rol decisiv. În opinia sa, Polonia va trebui să participe la procesele europene pentru a avea o influență asupra acestora.
“Da, Ucraina chiar are nevoie să fie ajutată în acest moment. Bineînțeles, rolul Poloniei este excepțional și poate fi observat cu ochiul liber în multe zone. În același timp, însă, problemele statului de drept din Polonia rămân. Și, după cum am văzut, Comisia Europeană nu a fost dispusă să cedeze nici în privința Ungariei, nici în privința Poloniei, în ceea ce privește planul de redresare. Ambele țări au încă condiții în planul de schimbări, astfel încât ambele țări să îndeplinească criteriile europene de separare a puterilor, de stat de drept. Și de aceea cred că această condiție, chiar dacă într-o anumită măsură este acum pe plan secundar din cauza războiului, va continua să fie o cerință fermă pentru ca Polonia să joace un rol mai mare și mai semnificativ în Uniunea Europeană”, explică Cerneva.
Cum sunt afectate Bulgaria și România de ambiguitatea strategică a Turciei și cum ar trebui să o abordeze cele două țări? Pozițiile celor două țări față de Rusia sunt foarte diferite, ne amintește Cerneva… În ceea ce privește Turcia, aceasta este un partener dezirabil atât pentru Occident, cât și pentru Rusia, dar beneficiile pe care le primește de pe urma acestei politici sunt mai ales importante pentru rezolvarea problemelor sale economice.
Potrivit Veselei Cerneva, este important ce poziții va adopta Turcia în NATO. O declarație privind cooperarea dintre NATO și UE este așteptată să fie semnată în aceste zile, ceea ce înseamnă că și Turcia a fost de acord cu acest lucru. Politica energetică a Turciei, devenind un centru energetic pentru Balcani și un stabilizator al regiunii, reprezintă evoluții vitale pentru Bulgaria și România.
Lucrurile sunt de asemenea mai complicate atunci când vorbim despre populism, pentru că în Europa, în afară de Viktor Orbán, care este acuzat în mod constant că are legături cu Rusia, există și populiști care sunt anti-Rusia, iar aceștia sunt, de exemplu, cei din Polonia. În contextul războiului din Ucraina, Polonia are o cooperare foarte strânsă cu Ucraina. Această cooperare are perspectiva, poate, de a deveni un bloc euro-atlantic slav în regiunea Europei de Est. Cum vedeți formarea acestui bloc și cum ar trebui să îl abordeze Bulgaria și România?
Cred că ridicați o întrebare foarte importantă, pentru că este, de fapt, o întrebare despre viitorul Uniunii Europene. Dacă până în urmă cu câțiva ani, Uniunea Europeană era condusă în principal de așa-numitul motor de integrare franco-germană, în prezent vedem că această cooperare dintre Berlin și Paris este destul de blocată. Există o lipsă de energie și o lipsă de solidaritate între cele două țări. În schimb, Polonia încearcă din ce în ce mai mult să atragă centrul dezbaterii în jurul său.
Aveți perfectă dreptate. Dacă am fi vorbit anul trecut în această perioadă, probabil că am fi vorbit despre Ungaria și Polonia în același timp. În prezent, însă, nu este deloc așa, deoarece guvernul polonez a adoptat o poziție foarte fermă față de războiul din Ucraina, a primit trei milioane și jumătate de refugiați ucraineni și, mai presus de toate, a dat un ton de superioritate morală în raport cu Occidentul care spune: “V-am spus că Rusia lui Putin este revizionistă, nu-i așa? Nu v-am spus noi că frontiera de est a Uniunii Europene nu este sigură? Nu v-am spus noi că ceea ce s-a întâmplat în 2008 în Georgia și în 2014 în Crimeea nu sunt incidente izolate, ci episoade într-o saga în curs de desfășurare care va avea inevitabilul său punct culminant, deznodământul său.”
În acest sens, într-adevăr, Polonia, precum și statele baltice, este acum nu numai un factor inevitabil, ci și centrul dezbaterii despre cum ar trebui să fie relațiile Uniunii Europene cu Rusia și, în general, cu țările de la est de Polonia. Există o astfel de schimbare a centrului de greutate politică. Dar nu aș face o astfel de predicție că tandemul polono-ucrainean va conduce Europa, sau cel puțin va continua să joace un astfel de rol centripet. Cred că, în cele din urmă, Polonia va trebui să participe mai intens la procesele europene pentru a putea avea o influență asupra acestora. Nu cred că așteptarea ca toată Europa să adopte stilul Varșoviei va fi o așteptare justificată pe termen lung. Da, Ucraina chiar are nevoie de ajutor în acest moment. Cu siguranță, rolul Poloniei este excepțional și poate fi observat cu ochiul liber în multe zone. În același timp, însă, problemele statului de drept din Polonia rămân. Și, după cum am văzut, Comisia Europeană nu a fost dispusă să cedeze nici în privința Ungariei, nici în privința Poloniei, în ceea ce privește planul de redresare. Ambele țări au încă condiții în planul de schimbări, astfel încât ambele țări să îndeplinească criteriile europene de separare a puterilor, de stat de drept. Prin urmare, cred că această condiție, deși este într-o oarecare măsură pe plan secundar în acest moment din cauza războiului, va continua să fie o cerință fermă pentru ca Polonia să joace un rol mai mare și mai semnificativ în Uniunea Europeană.
O să vă întreb și despre dezvoltarea europeană în aceste condiții, dar înainte de asta, mai este o țară din regiunea noastră care s-a afirmat în ultima vreme, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. Este vorba de Turcia, care devine în aceste condiții un mediator între Occident și Rusia. Se dezvoltă ceea ce unii numesc ambiguitate strategică. Cum afectează această ambiguitate strategică a Turciei Bulgaria și România și cum ar trebui să o abordăm?
Atunci când avem granițe cu două țări precum Rusia și Turcia, acest lucru afectează întotdeauna politica externă. Iar acest lucru este valabil atât pentru România, cât și pentru Bulgaria. Pozițiile celor două țări în ceea ce privește Rusia sunt foarte diferite. România are o poziție mult mai clară împotriva Rusiei și o poziție mult mai clară de susținere a Ucrainei. Iar în Bulgaria, știm că acest lucru este mult mai dificil, mult mai ezitant.
De fapt, în ceea ce privește Turcia, situația Bulgariei este, desigur, mai complicată decât cea a României. În primul rând, pentru că avem o graniță directă și, în al doilea rând, pentru că Bulgaria are o minoritate turcă corespunzătoare, care este implicată atât politic, cât și economic. În cele din urmă, aceste două aspecte, cel extern și cel politic intern, interacționează și coexistă în mod constant din punctul de vedere al Sofiei. Dar, în ceea ce privește rolul Turciei în acest moment, cred că acesta este în mare măsură subordonat viitoarelor alegeri prezidențiale din Turcia. De asemenea, Turcia este subordonată dorinței președintelui Erdogan de a ieși dintr-o anumită izolare sau dintr-o poziție mai degrabă detașată, așa cum a fost în urmă cu un an. În acest moment, Turcia este un partener dezirabil atât în Europa, cât și în Rusia, dar aș spune că beneficiile pentru Turcia în acest moment – în afară de beneficiile de imagine – sunt legate în primul rând de problemele economice pe care le are Turcia. Știm că inflația este foarte mare acolo și că furnizarea de energie ieftină, de exemplu, este foarte importantă pentru guvernul președintelui Erdogan. El încearcă să își maximizeze noul rol geopolitic. Prin urmare, modul în care Turcia se va poziționa în cadrul NATO este foarte important. Discuțiile dintre NATO și UE nu au fost ușoare de ani de zile, dar se pare că în aceste zile va fi semnată în cele din urmă o declarație comună de cooperare între NATO și Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că și Turcia a fost de acord cu această cooperare. De asemenea, cum va arăta Turcia în următoarele luni, până la alegeri? Cred că va fi foarte important inclusiv pentru regiunea noastră, deoarece politica Turciei atât în ceea ce privește energia, și anume intenția sa de a deveni practic un centru energetic pentru Balcani, dar și în general ca stabilizator al regiunii, este importantă. Ceea ce este vital pentru Bulgaria și România.
Foto: Varșovia (sursă: Pixabay, CC0)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.