25 aprilie, 2024
Scurtă trecere în revistă
În librăria Cărturești Lipscani din București (sursa: Marian Mirea: https://www.pexels.com/photo/books-on-brown-wooden-shelf-9455601/)

Angela Dimceva, PEN- BG 

Acest articol este acordat blogului Podul Prieteniei de către Ognian Stamboliev.

„APĂRAREA lui GALILEI” – roman și eseuri de Octavian Paler

OCTAVIAN PALER (1926 – 2007), romancier, jurnalist și filosof. Născut în localitatea Lisa, județul Brașov, a studiat la celebrul liceu bucureștean „Spiru Haret”, apoi a absolvit filosofia și dreptul la Universitatea din București. A lucrat în diferite redacții literare din capitala României, dar și ca director al Radioului Național și al Televiziunii Naționale. În 1983, s-a opus deschis regimului dictatorului Nicolae Ceaușescu și s-a dedicat în întregime activității literare. 

Este autorul romanelor „Viața la gară” (tradusă în bulgară), „Un om fericit” și al mai multor cărți de jurnalism și eseuri, printre care mai cunoscutesunt: „Don Quijote în Orient”, „Apărarea lui Galilei”, „Polemici ale inimii”, „Mitologii subiective”, „Aventuri solitare”, „Ora întrebărilor” etc. Câștigător al premiilor Academiei Române și ale Uniunii Scriitorilor din România”. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi europene. 

Romanul „Apărarea lui Galilei”, una dintre cele mai importante și mai traduse opere ale lui Octavian Paler, este una dintre acele cărți care îi definesc cel mai bine profilul, caracterul polemic. Un text înțelept care ne oferă un discurs exemplar asupra dilemelor unei epoci apropiate în spirit de a noastră. „Apărarea lui Galilei” ne vorbește despre dificultatea de a face alegerea corectă în condiții de luptă politică și represiune, între a spune deschis Adevărul, cu riscul distrugerii sale finale, și a renunță oficial la el, pentru a-l reafirma cu forță, dar pe căi ocolite și mai puțin periculoase, pentru a face anumite compromisuri cu propria conștiință, dar în cele din urmă pentru a-l susține. Să o declare în fața lumii!

„O BETIE CU MARX”, poeme alese de Mircea Dinescu

În opera poetului român contemporan și disident Mircea Dinescu (n. 1950) tradițiile clasice se îmbină în mod surprinzător de organic cu o inovație îndrăzneață, urmând tradițiile poeziei românești și ale poeziei mondiale, și refractate într-un mod special, unic. Poemele lui Dinescu sună straniu, paradoxal, și se poate spune că sunt un amestec original și multifațetat de lirică și filozofie, de ficțiune și realitate, cu o viziune sinceră și profund umană asupra lumii.

ÎNDOIELILE LOGODNICULUI

Am o gaură în podea…

nu e nici capitalistă,

și nici comunistă.

E o gaură fără de partid!

Este atât de transparentă, 

că ar putea intra 

în Academie.

Este atât de virtuoasă,

Că m-aș putea însura cu ea.

De nu m-ar bate gândul

că până la urmă

mă va înșela cu un soarece!

POEȚI ROMÂNI DE AVANGARDĂ PREZENTAȚI DE TRADUCĂTORUL OGNIAN STAMBOLIEV

Colecția „Gramatica labirintului. Poeți ai avangardei românești”, traducere de Ognian Stamboliev. Cartea este o publicație comună a almanahului „Sfânta Pădure” (Sveta Gora) și editura „Faber”. În prefață, Ognian Stamboliev subliniază influența reciprocă dintre avangarda europeană și arta românească. Este suficient să-i menționăm pe dadaiștii Tristan Tzara și Marcel Iancu, pe suprarealistul Victor Brauner sau pe dramaturgul absurdului Eugen Ionesco. Dar încă necunoscută și subestimată este avangarda literară românească, în special suprarealismul.

Recent, o serie de autori și de reviste din Occident și-au arătat interesul față de ea. Au fost publicate o serie de antologii și monografii, precum și numere tematice separate ale unor reviste din Italia, Germania, Elveția și Franța. Mai recent, editura Philipp Reclam, cu sediul la Leipzig, a publicat o selecție (alcătuită de Eva Behring) a celor mai reprezentative texte poetice, de proză și manifeste din acest domeniu. 

O excelentă ediție bilingvă a fost realizată la Milano de celebrul romancier italian prof. Marco Cugno din Torino, din care mi-am selectat traducerile fragmentelor poetice.”

Mai departe, Ognian Stamboliev discută despre manifestele avangardiștilor români.

În colecție vom citi lucrări de Ion Barbu, Ion Vinea, Tristan Tzara, Sașa Pană, Ilarie Voronca, Eugen Ionesco, Gherasim Luca, Gellu Naum, Urmuz. Printre aceștia se numără și bulgarul Gheorghi Dinev (George Dinu), cunoscut și sub pseudonimul Ștefan Roll (1903 – 1974). A tradus în limba română poemul „Septembrie” al lui Geo Milev. Avangarda românească este înrudită cu avangarda franceză, iar criticii o plasează imediat după aceasta, înaintea avangardei italiene.

Foto: Ognian Stamboliev (sursă: Eslița Popova)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi TwitterCanalul lui din Telegram este aici.

About Author


Descoperă mai multe la Podul Prieteniei

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la Podul Prieteniei

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura