Țara în care alegerile nu mai rezolvă nimic? Cum a ajuns Bulgaria la a cincea rundă de anticipate în doar doi ani

Cristian Bolotnicov, Agora.md, 19 aprilie 2023

Podul Prieteniei republică un articol al publicației moldovenești Agora.md, realizat în baza unui interviu cu Vladimir Mitev. Citatele îi aparțin lui Vladimir Mitev.

„Mergem la alegeri – nu avem un guvern; mergem din nou – iar nu avem… și așa putem merge mai departe până închidem teritoriul”, descriu situația din țară jurnaliștii publicației bulgare Dnevnik.

Deseori numită de presa internațională „cea mai săracă” sau „cea mai coruptă” țară a Uniunii Europene, din 2020, Bulgaria traversează o perioadă de instabilitate politică. O experiență oarecum familială pentru Republica Moldova. Asta, după ce între 2010 și 2012, țara noastră a rămas fără președinte, ceea ce nu a afectat foarte mult funcționalitatea statului, din moment ce este vorba de o funcție mai mult ceremonială.

AGORA a răsfoit presa din Bulgaria și a discutat cu jurnalistul bulgar Vladimir Mitev despre acest subiect, aflând, spre exemplu, că instabilitatea politică creează o situație mult mai gravă. Or lipsa unei coaliții stabile în Parlament se traduce prin Guvern interimar, lipsit de abilitatea de a face reformele atât de necesare sau de a realiza obiective, precum intrarea în zona euro sau adoptarea unei legi privind bugetul public național pentru 2023.

Una dintre problemele grave ale instabilității este întârzierea votului asupra bugetului țării. Acest lucru îngreunează activitatea administrației de stat și a autorităților locale. O altă problemă este faptul că nu există aproape nicio activitate legislativă. Din cauza incapacității de a adopta anumite legi, data aderării la zona euro a fost amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2025. Și nu se știe dacă vor mai exista și alte amânări.

De la ce a început totul

Criza politică din Bulgaria are atât motive interne, cât și externe. A început cu intenții bune – răsturnarea stabilocrației premierului Boiko Borisov, aflat la putere de multă vreme, considerat de mulți un politician corupt. După detronarea lui Borisov, am văzut că societatea bulgară este profund divizată din punct de vedere politic și are dificultăți în formarea unei direcții comune pentru mișcarea politică.

Punctul zero e reprezentat de gestul activistului partidului Bulgaria Democrată, Hristo Ivanov, care a debarcat aproape de vila deputatului Ahmed Dogan, cunoscut drept unul dintre oligarhii țării, fiind oprit însă de paza de stat. A doua zi însă au avut loc mai multe percheziții desfășurate de Procuratura Generală la sediul Administrației Prezidențiale, în vara anului 2020, soldate cu arestarea a doi dintre cei mai apropiați colaboratori ai acestuia, fiind acuzați de corupție. 

Trebuie notat că aceste evenimente au fost culminația unei perioade de telejustiție în care Procuratura ataca afaceriști și distribuia filiaje și comunicarea internă a unor politicieni și afaceriști pentru a-i discredita.

Astfel, începând cu 9 iulie și până în noiembrie 2020, au avut loc sute de manifestații, care au produs căderea Guvernului și dizolvarea Parlamentului.

Oaza de stabilitate?

În consecință, la 4 aprilie 2021 au avut loc primele alegeri parlamentare, ordinare de această dată, câștigate, surprinzător, chiar de premierul dat jos de proteste, Boiko Borisov.

Pe de altă parte, partidul său și aliații nu au obținut suficiente mandate pentru a forma o coaliție, iar la 11 iulie 2021 au fost convocate noi alegeri.  A doua rundă a adus în mod surprinzător, pe scena politică a țării un partid mai „exotic”, fiind vorba de „Există un Astfel de Popor”, condus de vedeta media Slavi Trifonov, care a obținut 17,40%. Cu toate acestea, nici Trifonov, nici Borisov nu au reușit să formeze o coaliție sau un Guvern, Parlamentul fiind dizolvat din nou, după cum transmite Euractiv.

A treia rundă de alegeri parlamentare anticipate a avut loc la 14 noiembrie 2021, aducând întâietate de această dată altor politicieni noi. Este vorba de partidul „Continuăm Schimbarea”, condus de doi absolvenți de Harvard, foști oameni de afaceri, Kiril Petkov și Asen Vasilev. Formațiunea acestora a obținut 25% din sufragii, iar în urma negocierilor au reușit să creeze o coaliție și să formeze un guvern pro-reforme și pro-occidental.

Sub Donald Trump, Boiko Borisov a avut relații excelente cu președintele american, cancelarul german, premierul ungar, președinții turc și rus. Apoi, sub Petkov, se spunea că guvernul avea sprijinul lui Joe Biden și al Comisiei Europene, dar existau și partide cunoscute pentru legăturile lor cu spațiul rus și cel turc.

Învestit în funcție la 13 decembrie 2021, guvernul de coaliție condus de Petkov a fost susținut în special de partidul vedetei media Slavi Trifonov „Există un Astfel de Popor”, Partidul Socialist Bulgar și Bulgaria Democratică.

Formarea, în decembrie 2021, a guvernului lui Kiril Petkov a urmat o linie împotriva lui Borisov și a procurorului general Geșev, dar poziția sa anticorupție a rămas în mare parte o vorbă în vânt. Debutul războiului din Ucraina a intensificat contradicțiile din cadrul acestui guvern și din cadrul societății bulgare însăși.

Viața acestui guvern și a coaliției nu a fost lungă însă, întrucât la începutul lui iunie 2022, coaliția s-a destrămat, după ce s-au înregistrat dezacorduri pe tema susținerii Ucrainei în război, ridicării veto-ului asupra intrării Macedoniei de Nord în UE și a situației economice dificile din țară. La 22 iunie 2022, guvernul Petkov a fost demis, iar ulterior, Parlamentul a fost dizolvat.

Debutul războiului din Ucraina a intensificat contradicțiile din cadrul acestui guvern și din cadrul societății bulgare însăși. Acest lucru ne expune cauzele externe ale crizei, deoarece un guvern cu mandat deplin nu poate fi format după căderea cabinetului Petkov în august 2022. Cauzele externe sunt legate de faptul că elitele politice bulgare joacă în mod tradițional rolul unei punți de legătură între Occident și așa-numitul Est.

Alte două runde, rezultate similare

Noua rundă de anticipate din 2 octombrie 2022, l-a readus pe primul loc pe ex-premierul Boiko Borisov și partidul său GERB, însă nu a oferit nici de această dată o majoritate necesară vreunei formațiuni.

Astfel, a urmat o nouă dizolvare și alegeri anticipate la 2 aprilie 2023, care au produs în linii mari, aceleași rezultate.

„După ce duminică, pentru a cincea oară, am obținut rezultate similare – paritate între marile blocuri politice, deja este extrem de clar că avem o eroare de sistem, care transformă cel mai democratic lucru din lume – alegerile – într-un efort zadarnic al poporului, iar de apoi – într-un dezastru pentru stat”, notează publicația bulgară Dnevnik.

Dar criza politică a favorizat ascensiunea partidului naționalist, anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia „Renaștere”, care a înregistrat un scor de 13,58% din sufragii, plasându-se pe locul trei și câștigând cu 10 mandate de deputat mai mult față de alegerile precedente.

În opinia jurnalistului Vladimir Mitev, cel mai probabil ar urma aprobarea unor legi importante, dar formarea unui guvern rămâne a fi scenariul cu cele mai mici șanse – dar formarea unui guvern rămâne problematică. Astfel, există unele discuții privind aprobarea de către ambele partide a unor proiecte de legi cum ar fi cele legate de reforma justiției, aderarea la spațiul Schengen și zona euro sau protecția împotriva violenței domestice.

Astăzi, țara pare să se îndrepte spre o șasea rundă de alegeri parlamentare anticipate, după ce blocul partidelor de orientare liberală, condus de fostul premier Kiril Petkov a refuzat o alianță cu conservatorii conduși de Boiko Borisov. Șansele pentru un nou scrutin sunt mari, după cum spune Ekaterina Mihailova, fostă președintă a Parlamentului pentru publicația Novinite.

Este necesară adoptarea acestor legi pentru ca Bulgaria să depășească, cel puțin parțial, blocajul legislativ și să poată primi o nouă tranșă în cadrul Planului de redresare și reziliență (PNRR). Cu toate acestea, în acest moment, este destul de realist să avem noi alegeri parlamentare în toamnă.

Cu 64 şi, respectiv, 69 de mandate în parlament după a cincea rundă de alegeri legislative în ultimii doi ani, niciunul dintre blocurile PP-BD sau GERB-SDS nu poate forma o majoritate parlamentară de 121 de locuri cu vreunul din celelalte patru partide intrate în parlament, acestea fiind partidul naţionalist şi anti-occidental ”Renaşterea” (Vazrajdane), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS – partid al minorităţii turce), Partidul Socialist (SPB) şi partidul anti-sistem ”Există un Astfel de Popor” (ITN).

Ipoteza mea este că cele mai mari două coaliții ar putea coopera în privința anumitor legi, dar nu știu dacă pot cădea la acord cu privința la principale probleme internaționale și interne. (…) Cred că elitele politice bulgare încearcă în mod tradițional să aibă o anumită ambiguitate, să privească în jur și să asculte ceea ce se întâmplă și doar atunci când se simt în siguranță să se definească politic.

Ucraina, ajutată de Sofia

În ciuda instabilității politice, în Parlamentul Bulgariei a existat mereu o majoritate pro-ucraineană, deși în societate poziția este una mai complexă și mai puțin fermă. Acest lucru se întâmplă urmare a poziției Bulgariei față de război, care se dorește a fi o punte de legătură între cele Rusia și Ucraina, după încheierea războiului.

Așa se explică de ce guvernul Petkov nu a trimis oficial arme în Ucraina, în timp ce, neoficial, se știa că, prin intermediul unor terțe părți, arme bulgare ajungeau acolo. Rafinăria Lukoil din Burgas furniza combustibil Ucrainei. Ulterior, Bulgaria a început livrările oficiale de arme către Ucraina, dar președintele s-a opus. Conducerea bulgară a sprijinit rezoluția pro-ucraineană a ONU votată în primul aniversar al războiului, refuzând în același timp să participe la programul european de producere și achiziționare de proiectile de artilerie pentru Ucraina.

Cu toate acestea, Bulgaria a oferit Kievului un ajutor în sumă de cca. 400 milioane de euro, chiar dacă pe intern, acest gest nu a fost pe deplin sprijinit. Au existat inclusiv manifestații care cereau pace sau păstrarea neutralității.

Rolul președintelui Radev

Președintele Rumen Radev este un general al forțelor aeriene. El a creat o rețea de consilieri, dintre care mulți sunt în prezent miniștri. (…) Înclin să îl văd pe Radev ca pe un politician care mizează pe ideea unei punți între Occident și „Est” în condițiile în care punțile dintre ele sunt sub tir. Dar cred că și celelalte două coaliții, fiecare în felul său, ar dezvolta conceptul de pod dacă ar prelua puterea. Întrebarea este ce pod leagă ce.

În paralel, președintele pro-rus Rumen Radev a obținut în alegerile din noiembrie, un al doilea mandat de șef al statului. De altfel, Radev este văzut ca unul din beneficiarii crizei politice, din moment ce este cel care decide formarea guvernului și reprezintă țara la principalele reuniuni internaționale, notează Politico.

După căderea cabinetului Petkov, președintele Rumen Radev a numit un cabinet interimar, linia de politică externă a lui Radev concentrându-se pe relațiile cu Austria, Ungaria, Turcia – țări care reprezintă, de asemenea, o punte de legătură între Occident și „Est”. Problema de politică externă cu care se confruntă elitele politice bulgare este că, în era Biden, Occidentul și „Estul” sunt în război. Bulgaria este membră a NATO și a UE, dar atitudinea sa față de „Est” a fost în mod tradițional moderată și dialogată.

Jurnalistul afirmă că în condițiile instabilității politice, președintele reprezintă singura instituție politică stabilă, iar guvernul susținut de acesta adoptă unele decizii strategice. Un exemplu ar fi construcția a patru noi unități nucleare, două rusești și două americane. 

Radev și președintele României, Klaus Iohannis, au semnat o declarație comună privind parteneriatul strategic, care a provocat, de asemenea, comentarii critice din partea celor care îl critică pe președinte, deoarece deciziile strategice se iau în condițiile în care în martie 2023 nu există nici parlament regulat și nici guvern regulat. Dar există și argumentul opus – că, într-o situație de criză, Radev reprezintă singura instituție stabilă și, prin urmare, este obligat să ia decizii.

Încredere tot mai scăzută

Ascensiunea formațiunii extremiste „Renașterea” are loc pe fondul unei scăderi a încrederii societății în instituțiile politice ale statului. Cu o prezență la vot de cca. 40%, cetățenii bulgari sunt „în mod clar dezamăgiți, obosiți și enervați de partidele lor, lipsite de o viață politică internă, și de discursul politic din mass-media bulgară, pentru că este lapidar”, susține jurnalistul Vladimir Mitev.

În aceste condiții, apar inițiative de organizare a unui referendum, cum ar fi amânarea aderării la zona euro sau trecerea la republica prezidențială, cu scopul de a mobiliza electoratul frustrat.

Acesta este modul în care partide precum „Renașterea”, care pur și simplu neagă tot ceea ce este occidental, fără a avea o viziune alternativă și experți care să o pună în aplicare, dobândesc brusc conținut politic pentru alegătorul bulgar.

O scădere a încrederii apare și în ce privește Uniunea Europeană, care este percepută tot mai negativ de societatea bulgară.

Mulți bulgari văd UE ca pe ceva străin sau extraterestru și nu pare să existe prea multă presă și experți care să scurteze distanța dintre locuitorii orașelor bulgare și Bruxelles.

Chiar și așa, viața merge înainte, iar în ciuda discuțiilor privind instabilitatea politică, are loc și o scădere a încrederii în mass-media. Totuși, economia bulgară continuă să performeze, în ciuda unei inflații ridicate.

Există evenimente culturale în marile orașe. Oamenii au libertatea de a-și rezolva problemele imediate. Și probabil pentru asta nu există prea multă presiune pentru ca ceva din politică sau din mass-media să se schimbe. Aceste spații creează prea multă dezămăgire și frustare și oameni aleagă liniște și pace.

Foto: Boiko Borisov și Kiril Petkov – ultimii doi prim-miniștri regulați ai Bulgariei (sursa: Agora.md)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.

About Author