Vladimir Mitev
Iordan Bojilov este fondatorul și directorul Forumului de Securitate de la Sofia. El este fost ministru adjunct al apărării al Republicii Bulgaria. A fost funcționar public de carieră în cadrul Ministerului Apărării, ocupând diverse funcții între 1992 și 2013, printre care cea de șef al organizațiilor internaționale și al controlului armamentului, director al cooperării internaționale, director adjunct pentru politica de securitate și apărare și șef al cabinetului politic al ministrului apărării. De asemenea, a fost consilier pe probleme de apărare și securitate la Academia Bulgară de Științe.
Iordan Bojilov este lector la Universitatea din Sofia. Articolele sale privind apărarea europeană, securitatea la Marea Neagră și alte subiecte au fost publicate în Bulgaria și în străinătate.
„Podul Prieteniei” a discutat cu Iordan Bojilov despre acordul dintre Turcia, România și Bulgaria de a înființa un grup naval de acțiune împotriva minelor în Marea Neagră. Misiunea este de a asigura siguranța navigației după ce războiul din Ucraina a dus la numeroase incidente cu mine plutitoare și nave comerciale.
Domnule Bojilov, cum comentați faptul că acest acord de deminare a Mării Negre a fost încheiat între Bulgaria, România și Turcia, la aproape doi ani după ce a început războiul din Ucraina?
În primul rând, minele plutitoare libere reprezintă un risc extrem pentru transportul maritim în Marea Neagră. Mai mult de 80 de mine au fost deja identificate și distruse. Cele mai multe dintre ele au fost distruse în apele teritoriale și în zona economică ucraineană. Câteva mine au fost distruse de forțele românești, iar câteva de forțele bulgare. Există mine care au ajuns în apele teritoriale turcești. Iar mai multe nave au fost lovite de minele plutitoare și au fost avariate.
Din acest punct de vedere, curățarea Mării Negre de minele care plutesc liber este de cea mai mare importanță. Putem vedea deja că, din cauza incertitudinii din regiune, în primul rând din cauza războiului care se desfășoară și apoi din cauza minelor, precum și a riscului potențial de dezastre ecologice, activitățile economice sunt afectate. În Marea Neagră, asigurarea navelor a crescut enorm, ceea ce reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri. În Marea Neagră nu intră aproape nicio navă nouă. Intră mai ales nave vechi, ceea ce creează un risc suplimentar. Prin urmare, orice inițiativă menită să abordeze riscurile și amenințările existente este foarte pozitivă.
De ce această inițiativă a Bulgariei, României și Turciei? În primul rând, acestea sunt țări NATO din Marea Neagră. În al doilea rând, aceste țări au capacități reale de a curăța Marea Neagră de minele care plutesc liber și, pe de altă parte, sunt puteri NATO. Din cauza poziției Turciei de a nu permite navelor țărilor care nu sunt din Marea Neagră și din țările NATO să intre în Marea Neagră, singura posibilitate pentru orice operațiune este ca cele trei țări NATO din Marea Neagră, Bulgaria, România și Turcia, să-și unească forțele.
Este demn de remarcat faptul că acestea sunt cele trei membre NATO din regiunea Mării Negre. Cu toate acestea, nu este vorba de o operațiune sub auspiciile NATO. De ce nu este o operațiune NATO?
Exact. Motivul este poziția Turciei, care consideră că, într-o perioadă de război, Marea Neagră, în conformitate cu Convenția de la Montreux, ar trebui să fie închisă pentru intrarea navelor din alte state decât cele din Marea Neagră. De ce?
Potrivit înțelegerii turcești, acest lucru reduce posibilitatea de escaladare a conflictului pe partea cealaltă. Această poziție turcă se aplică nu numai statelor NATO din afara Mării Negre, ci și navelor rusești care nu sunt înregistrate ca având o bază permanentă în Marea Neagră. Din acest punct de vedere, Turcia prezintă această poziție și ca o modalitate de a limita capacitățile navale ale Rusiei și de a se îndrepta astfel spre un acord de pace.
În orice caz, minele sunt o problemă extremă și necesită multe resurse pentru a le căuta, explora și distruge, creând o problemă pentru transportul maritim și, din acest motiv, salut încheierea acestui acord și crearea unei operațiuni a celor trei state din Marea Neagră. De altfel, știu că această problemă este în lucru de multă vreme.
În 2016, a existat o idee de a crea o flotă comună a celor trei țări sau o flotă comună în Marea Neagră, dar apoi această idee a căzut. Ce este la fel acum și ce este diferit?
În 2016, a fost luată inițiativa de a crea o flotilă în Marea Neagră. Ideea era pentru o operațiune coordonată în Marea Neagră care să implice nu doar țările NATO, ci și Ucraina și Georgia. Iar operațiunea de atunci nu era în niciun caz limitată la anumite activități. Această flotilă urma să fie o componentă navală și urma să fie deschisă participării altor țări NATO.
Din anumite motive, Bulgaria nu a sprijinit intrarea în flotila din Marea Neagră și a blocat efectiv întreaga inițiativă, deși au existat acorduri preliminare între Bulgaria, între Ministerul bulgar al Apărării și Ministerul român al Apărării. Ucraina și-a exprimat, de asemenea, dorința de a se alătura acesteia.
Din păcate, modul în care Bulgaria a refuzat să se alăture a fost destul de nepoliticos față de prietenii noștri și aliați din România. Amintiți-vă că Klaus Iohannis a ajuns în Bulgaria. El a vorbit despre această inițiativă mai întâi cu președintele Plevneliev, care a susținut-o. Dar apoi premierul Boiko Borisov a spus că nu o va susține și că vrea să aibă bărci, veliere etc. în Marea Neagră. Știm ce s-ar fi putut ascunde în spatele acestor cuvinte și de ce premierul nu a susținut inițiativa. Dar, în orice caz, relațiile dintre Bulgaria și România au avut foarte mult de suferit din cauza modului în care a fost expusă poziția bulgară.
Este în regulă, dar acum ajungem la o operațiune comună a celor trei țări.
Acum este vorba de ceva cu totul diferit de flotilă. Flotila nu a fost limitată la o anumită activitate. Trebuia să fie o componentă navală care făcea parte din NATO. Această operațiune care este acum în curs de înființare are ca scop unic și exclusiv căutarea și distrugerea minelor care plutesc liber în Marea Neagră. Ea are un mandat foarte clar definit. Nu vizează nicio țară anume, nu se extinde la alte activități navale.
Foto: Ministrul turc al Apărării Yașar Guler, omologul său român Angel Tilvar și ministrul adjunct al Apărării bulgar Atanas Zaprianov semnează acordul privind înființarea unui grup naval de contramăsuri împotriva minelor între cele trei țări în Marea Neagră (sursa: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
1 thought on “Iordan Bojilov: Acordul dintre Turcia, România și Bulgaria pentru combaterea minelor în Marea Neagră este foarte diferit de ideea unei flotile NATO”