Vladimir Mitev
Iordan Bojilov este fondatorul și directorul Forumului de Securitate de la Sofia. El este fost ministru adjunct al apărării al Republicii Bulgaria. A fost funcționar public de carieră în cadrul Ministerului Apărării, ocupând diverse funcții între 1992 și 2013, printre care cea de șef al departamentului pentru organizații internaționale și al controlului armamentului, director adjunct pentru politica de securitate și apărare și șef al cabinetului politic al ministrului apărării. De asemenea, a fost consilier pe probleme de apărare și securitate la Academia Bulgară de Științe.
Iordan Bojilov este lector la Universitatea din Sofia. Articolele sale privind apărarea europeană, securitatea la Marea Neagră și alte subiecte au fost publicate în Bulgaria și în străinătate.
Domnule Bojilov, la 6 și 7 septembrie 2023, la București va avea loc summitul Inițiativei celor Trei Mări. Care este poziția și atitudinea Bulgariei față de această inițiativă? M-am uitat pe unele dintre site-urile care o promovează în țara noastră, de exemplu Ministerul de Externe, și părea că nu și-a actualizat pagina de internet privind această inițiativă nici în timpul summitului de la Sofia, care a avut loc acum doi ani. Banca Bulgară de Dezvoltare a dat știri pe subiect care sunt din 2021. Mi se pare că această inițiativă nu este discutată în mass-media. Ca și cum țara noastră și-a pierdut interesul pentru ea?
Nu aș spune că Bulgaria și-a pierdut interesul. Mai mult, există mai multe proiecte care se află în stadiul de studiu sau de aprobare. Într-adevăr, inițiativa nu este foarte bine cunoscută în Bulgaria. Acesta este un fapt. Poate că acest lucru se datorează acoperirii mai modeste a activităților sale, a ceea ce realizează etc. Bulgaria a avut păreri împărțite încă de la începutul inițiativei. Acest lucru este foarte important de remarcat. Iar unele partide politice, politicieni și analiști bulgari au considerat această inițiativă ca fiind un fel de continuare a inițiativei mareșalului Józef Piłsudski de la începutul secolului trecut, care avea atunci ca scop izolarea Uniunii Sovietice și construirea unui cordon de state pentru a împiedica sistemul sovietic să devină un sistem comunist în Europa.
Într-adevăr, astfel de opinii au existat. În principal, acestea proveneau din cercurile partidului socialist și din analiști și politicieni apropiați de socialiști și, într-un fel, acest lucru a creat o fricțiune și o tensiune în Bulgaria. Bineînțeles, persoanele cu mentalitate euro-atlantică, care sunt mai orientate către NATO și Uniunea Europeană, au văzut această inițiativă în principal ca fiind pozitivă. Ei au văzut în principal oportunitatea de a dezvolta Europa de Est în toate domeniile de conectivitate, din punct de vedere tehnologic în domeniul transporturilor, al comunicațiilor și așa mai departe. Dar, de fapt, diviziunile din Bulgaria au fost cele care au împiedicat în mare măsură aderarea rapidă a Bulgariei la această inițiativă.
Odată ce a devenit clar că inițiativa nu va fi dezvoltată din punct de vedere militar, că nu va fi de natură politico-militară, mulți dintre politicienii care erau împotriva ei au adoptat o perspectivă mai pozitivă și mai optimistă. Președintele Rumen Radev, în ajunul președinției bulgare a inițiativei din 2021, s-a angajat foarte activ în promovarea tocmai a aspectelor economice ale inițiativei, a oportunităților de dezvoltare a afacerilor și a posibilităților de conectare a țărilor. Acest lucru ar trebui să fie luat în considerare. În acest moment, Bulgaria sprijină pe deplin inițiativa și este implicată activ atât la nivel politic, cât și la nivel de afaceri. Există mai multe proiecte care au primit sprijinul inițiativei și al fondului acesteia.
Am aflat că există o investiție a inițiativei într-un port din Burgas. Care sunt celelalte proiecte care beneficiază de sprijin?
Sunt mai multe. Portul din Burgas este, probabil, cea mai mare investiție de acest tip. Celelalte investiții sunt mai degrabă legate de analize privind oportunitățile de realizare a unor proiecte mai mari. De exemplu, proiectul care acoperă de fapt coridorul numărul 8 și analiza a ceea ce ar putea fi conectivitatea de transport între Varna și Burgas. Sincer să fiu, nu mă pot gândi acum la proiectele specifice, dar acestea se află pe site-ul web al inițiativei. Le puteți vedea.
Bine. Cum explicați faptul că președintele Radev, care este atât de des acuzat că este rusofil, susține această inițiativă, pe care mulți o consideră rusofobă?
De aceea am început cu avertismentul că opiniile Bulgariei față de această inițiativă s-au schimbat de la începuturile acesteia și până la președinția bulgară. Inițial, preocupările erau în cercurile rusofile din Bulgaria sau apropiate de socialiști, care sunt, de asemenea, considerați rusofili. Preocuparea lor era că această inițiativă repeta de fapt inițiativa mareșalului Józef Piłsudski, așa-numitul InterMarium, adică crearea unui cordon pentru a împiedica răspândirea sistemului sovietic în alte țări. Din acest punct de vedere, ei se temeau sau credeau că ideea inițiativei era de a izola Rusia de Europa și de Statele Unite. Iar cealaltă îngrijorare era că, dacă această inițiativă ar putea fi dezvoltată în domeniul militar și în domeniul politico-militar, ar crea o cooperare politico-militară mai strânsă a țărilor de pe flancul estic al NATO împotriva Rusiei. Și nu a fost așa.
S-a afirmat în mod clar că ideea principală a inițiativei, iar cele câteva summituri au reafirmat-o, că ideea principală a inițiativei este de a face conectivitate între țările de pe flancul estic. Dacă ne uităm la harta de transport a Europei, vom vedea un sistem de transport mult mai dezvoltat în Europa de Vest și est-vest și nord-sud, în timp ce în regiunea noastră conectivitatea este în principal est-vest. Nu există practic nicio conectivitate nord-sud. Acest lucru îngreunează afacerile, acest lucru îngreunează dezvoltarea țărilor. Din acest punct de vedere, odată ce a devenit clar că ideile inițiativei sunt în principal în domeniul economic, ajutând la dezvoltarea acestei regiuni a Europei, Bulgaria și toți politicienii au acceptat această inițiativă ca fiind un lucru pozitiv pentru regiunea noastră și pentru Bulgaria.
A existat o tranziție foarte, foarte, foarte, foarte dificilă de la opoziție, scepticism la aprobare deplină. Dar, din nou, voi spune că acest lucru s-a întâmplat în cercurile de oameni care au o atitudine pozitivă față de Rusia, oameni din cercurile socialiste, unii naționaliști. În timp ce toate partidele, toți politicienii care au o mentalitate clar euro-atlantică, au fost foarte pozitivi încă de la început.
Bine. Se știe că sunt necesare investiții foarte mari pentru a realiza această conectivitate Nord-Sud despre care vorbiți. Personal, am văzut citată cifra de 100 de miliarde de euro și, de fapt, fondurile colectate în cadrul Fondului celor trei mări sunt mult mai mici, poate chiar de 100 de ori mai mici decât atât. Nu înseamnă asta că nu există suficient interes pentru el nici din partea fondatorilor săi?
Aceasta este o inițiativă relativ nouă. Ea nu dublează în niciun fel mecanismele pe care Uniunea Europeană le oferă pentru dezvoltarea regiunilor, pentru conectivitatea regiunilor. Scopul acestei inițiative este de a se concentra pe regiunea noastră, pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin atragerea de fonduri suplimentare, să spunem fonduri americane, ceea ce nu se poate face, de exemplu, în cadrul Uniunii Europene. Un lucru foarte important de știut: inițiativa permite oricărei țări să solicite proiecte care să fie sprijinite sau finanțate integral din fondurile sale.
Aici a fost problema foarte gravă a Bulgariei. Inițial, am propus câteva proiecte care erau pur bulgărești, care răspundeau unor nevoi naționale. Din acest punct de vedere, inițiativa nu le putea sprijini deloc și au fost respinse, deoarece conectivitatea dintre una, două, trei sau mai multe țări este în centrul acestei inițiative. Ea nu se bazează pe dezvoltarea unor proiecte individuale de importanță națională. În Burgas, de exemplu, raționamentul este că este important pentru regiune și pentru conectivitatea între diferite țări. Autostrada Varna-Burgas face parte din coridorul numărul 8, care leagă mai multe țări. În cazul autostrăzii Varna-Burgas, nu este vorba de construcție, ci doar de studii, deocamdată. Acesta este un lucru care trebuie înțeles. Iar conectivitatea nu este doar în domeniul transporturilor. De exemplu, conectivitate înseamnă a face consorții între diferite țări în domeniul informaticii, sau conectivitate în domeniul telecomunicațiilor, construirea de rețele care pot îmbunătăți conectivitatea și, prin urmare, dezvoltarea afacerilor între mai multe țări. Acesta este un lucru pe care Bulgaria nu a reușit inițial să îl înțeleagă și abia acum, să zicem, după 2020 și mai ales după 2021, mai ales după președinția noastră, am schimbat și proiectele noastre în cadrul inițiativei.
Bine. Ce vă așteptați să se întâmple la summitul de la București în ceea ce privește documentele finale, în ceea ce privește deciziile?
Ceea ce este interesant este că această reuniune vine pe fondul războiului din Ucraina. Într-una dintre vizitele mele în România, am vorbit cu oameni de afaceri români. Ei cred că Ucraina ar trebui ajutată să se conecteze mai mult cu regiunea Europei de Est – cu țările de pe flancul estic al NATO, pentru că am spus că Ucraina va deveni membru cu drepturi depline.
Și există deja întrebări cu privire la faptul că acest lucru poate fi, de exemplu, conectivitatea transporturilor. Știți că sistemul feroviar din Ucraina este diferit de cel din restul Europei. Nu ar putea fi posibil, prin intermediul fondurilor inițiativei, să ajutăm Ucraina să treacă la un sistem feroviar diferit, la șine mai înguste, sau să înlocuiască mai repede șasiurile trenurilor sale? Și cred că acest lucru va fi pus în prim plan, pe lângă problema generală a dezvoltării sistemului Inițiativei celor Trei Mări, a căutării de noi fonduri pentru a atrage noi țări. Presupun că problemele legate de conectarea Republicii Moldova și a Ucrainei vor fi, cred, de asemenea, unul dintre punctele de interes.
Dar aveți contacte destul de bune în cercurile românești, experți și oameni de afaceri. Cum poate această inițiativă a celor Trei Mări să sprijine în mod specific legăturile româno-bulgare și dezvoltarea româno-bulgară în general. Există astfel de discuții despre proiecte specifice?
Nu, nu am avut. Nu am cunoștință de nicio discuție între Bulgaria și România, în mod specific în cadrul acestei inițiative. Am fost prezent la discuții în care s-au discutat, în special, aspecte legate de îmbunătățirea structurii infrastructurii de transport, a conectivității, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei și construirea de noi poduri. Dar acestea sunt chestiuni care sunt între cele două țări, care țin mai mult de relațiile bilaterale decât de această inițiativă. Cu toate acestea, dacă găsim o opțiune sau un proiect prin care Bulgaria și România pot fi conectate la alte regiuni, presupun că acesta va găsi un tratament și o finanțare la fel de bună în cadrul acestei inițiative. Voi spune din nou, această inițiativă nu are ca scop rezolvarea unor probleme naționale specifice. Cred că inițial au inclus în această inițiativă problema bazinului carbonifer Marița Est – cum să îmbunătățim situația aerului de acolo și așa mai departe, care nu face obiectul acestei inițiative. Aceasta este o problemă națională. De asemenea, relațiile bilaterale specifice nu au fost revizuite. Întrebarea este cum contribuie fiecare proiect la conectivitatea întregii regiuni. Aceasta este cheia. Sper că colegii din ministere au luat în considerare acest lucru. Ei și-au ajustat deja pozițiile.
Bine. Există așteptări ca Bulgaria și România să adere în sfârșit la Schengen în acest an. Dar, în același timp, au existat recent declarații ale oficialilor austrieci potrivit cărora veto-ul va fi în continuare în vigoare. În acest context, cum vedeți această inițiativă, venită din partea unor cercuri de afaceri – transportatorii au susținut această inițiativă, consiliile municipale din Ruse, Silistra și Dobrich au susținut, de asemenea, eliminarea controalelor la granița dintre Bulgaria și România, adică un fel de mini-Schengen între Bulgaria și România.
Ca idee, mini-Schengenul este familiar. Avem și alte astfel de inițiative care vizează eliminarea controalelor la frontieră între țări individuale. Și aici există mai multe probleme. Prima întrebare. Suntem suficient de siguri în ceea ce privește frontierele noastre externe? Este vorba de a evalua cât de sigură este Bulgaria pentru România și cât de sigură este România pentru Bulgaria? Aceasta este o întrebare. Următoarea întrebare este dacă un astfel de mini-Schengen ne-ar lua din energia necesară pentru a intra în spațiul Schengen? Aceasta este o cale cheie pentru noi. Obiectivul, primul obiectiv ferm și final, rămâne aderarea la Schengen. Un mini-Schengen – sincer, aș susține acest lucru, atâta timp cât analizele arată că nu ne-ar îndepărta și, dintr-un motiv sau altul, nu ne-ar îndepărta de ideea de a intra în spațiul Schengen.
Bine. Prima întrebare pe care ați ridicat-o este, de fapt, chestiunea încrederii și mi se pare că aveți o idee foarte bună despre care este nivelul de încredere între elitele din Bulgaria și din România, în măsura în care comunicați cu ambele spații. Și care este, de fapt, nivelul de încredere? Este încrederea unuia în celălalt suficient, în opinia dumneavoastră, pentru a avea un astfel de proiect între ele?
Lucrez foarte activ pentru a crește încrederea între țări, pentru a dezvolta relații la toate nivelurile: la nivel de stat, la nivel de afaceri, ONG-uri și persoane fizice. Cred că nici Bulgaria, nici România nu au o alternativă la această apropiere excepțională între cele două țări. Acest lucru este adevărat din mai multe motive. Suntem conectați, suntem vecini, avem sarcini comune, priorități comune, iar dacă vom reuși să convingem atât statul, cât și mediul de afaceri că avem nevoie de o cooperare și mai strânsă, cred că ambele țări vor avea de câștigat. Ce vreau să spun?
După ce ambele țări au aderat la NATO și la Uniunea Europeană, am întors spatele relațiilor bilaterale. Am crezut că totul trebuie să se dezvolte în Uniunea Europeană, în NATO. Sunt multe lucruri care sunt pur bilaterale. Pe de altă parte, dacă ne unim forțele, vom fi mai puternici atât în cadrul NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene. Avem probleme comune. În Uniunea Europeană, cheia este să apropiem țările în anumite probleme, astfel încât vocea lor să fie auzită mai tare. Vedem cum țările baltice sunt unite, cum Polonia și țările baltice vorbesc de fapt cu o singură voce în multe probleme. Cred că unirea Bulgariei și a României pe multe probleme va face fiecare țară mult mai puternică. Acestea fiind spuse, observ că mai sunt încă multe, multe, foarte multe de făcut pentru a îmbunătăți legăturile.
Avem modele foarte bune. Avem modele în care reprezentanți ai Ministerului Apărării, de exemplu, dintr-o țară lucrează în Ministerul Apărării din altă țară, și Franța și Marea Britanie. Franța și Germania. Există multe, multe, multe, multe exemple, iar noi nu avem așa ceva. Da, avem relații bune în multe domenii, dar aprofundarea este ceea ce mi se pare că urmează să se întâmple, iar acest lucru necesită o voință cu adevărat unită de ambele părți.
Bine. Iar al doilea subiect pe care îl ridicați se referă de fapt la faptul dacă Bulgaria și România se vor izola de centrul Uniunii Europene dacă vor opta pentru un mini-Schengen. Eu am întâlnit cel puțin două argumente diferite. Unul este exact cel pe care îl prezentați dumneavoastră – că dacă vor merge pe o cale alternativă, cum ar fi mini-Schengen, poate că se va pierde impulsul de a adera la cea mare. Dar există și argumentul că țările periferice cooperează rareori și că, dacă o astfel de cooperare ar avea loc, ar putea avea chiar mai multe resurse și un argument mai puternic pentru a intra în Schengen cel mare. În ce măsură acest argument are logică, în opinia dumneavoastră?
Cred că Schengen bilateral sau Schengen regional ar fi cel mai util pentru cetățenii Bulgariei și României și pentru întreprinderi. Eu călătoresc frecvent. Și dumneavoastră călătoriți și vedeți ce se întâmplă la frontiere. Acest lucru mi se pare inacceptabil între țările care sunt membre ale Uniunii Europene. La urma urmei, Uniunea Europeană a fost construită tocmai pe acest principiu al libertății de circulație, al vitezei, al dinamismului. Nu putem realiza acest lucru, dar țineți cont de faptul că, din păcate, aceste probleme au revenit în Europa după marea criză a migranților și după conflictul din Ucraina. Din păcate, spațiul Schengen nu mai funcționează așa cum avem ca idee în multe țări. Când intri în țară, treci prin diverse controale. Firește, nu mai este ceea ce a fost odată. Nu există o aglomerație uriașă la frontiere. Dar, în cele din urmă, Schengen face parte din ideea de Europa. Bulgaria și România, ca țări europene, nu pot fi țări europene cu drepturi depline dacă nu sunt și membre ale acestei organizații. Acest lucru este esențial, deoarece dacă nu suntem în Schengen, acest lucru împiedică în mare măsură ideea de libertate de circulație a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.
Bine, la finalul conversației noastre vă voi întreba despre parteneriatul strategic dintre Bulgaria și România. Acesta a fost semnat în luna martie 2023 de cei doi președinți. Până acum, nu am observat nicio discuție în mass-media din cele două țări despre ceea ce urmează după semnarea acestui document. Nu văd niciun eveniment care să aibă loc sub auspiciile acestui document și a acestui tip de interacțiune. Și, cel puțin din punctul meu de vedere, acest document rămâne până în prezent o bucată de hârtie. De ce acest document nu este aplicat, nu aduce nicio schimbare, ci este doar o promisiune, poate? Și ce trebuie făcut pentru a fi puș în aplicare conținutul său?
Așadar, ceea ce este absolut necesar pentru a îmbunătăți relațiile dintre Bulgaria și România este ridicarea acestora la nivelul de cooperare strategică, dar este nevoie de viziune și voință. Viziune în sensul de a ne da seamă că relațiile dintre Bulgaria și România sunt esențiale pentru ambele țări și că împreună putem face mult mai mult. Pe de altă parte, trebuie să existe voință, ca să spunem așa. Aici, lucrăm în direcția, de exemplu, a îmbunătățirii transportului, a îmbunătățirii cooperării militare și a conectivității în orice domeniu. Acest lucru este esențial și trebuie să vină din ambele părți. Nu depinde doar de una singură. Iar în Bulgaria, știți, avem un nou guvern. Presupun că, la un moment dat, va fi ridicată și această problemă. Sunt în contact cu mulți reprezentanți bulgari din diferite ministere. În Bulgaria, există o conștientizare a necesității unui astfel de parteneriat strategic, dar forma pe care o va lua și modul în care se va dezvolta depinde de mulți factori. În orice caz, eu personal aș dori să văd o cooperare mult, mult, mult mai largă și mai profundă, inclusiv discutarea unor inițiative comune, inclusiv reprezentații comune în cadrul NATO, în cadrul Uniunii Europene. Nu este ușor din diverse motive, iar acestea pot fi motive pentru care o țară, de exemplu, este mai avansată în anumite direcții, iar cealaltă este mai avansată în altele, dar, în orice caz, construirea unei cooperări strategice autentice este esențială.
Care este locul în relațiile româno-bulgare al oamenilor care ar putea să nu fie în administrație, să nu fie diplomați sau politicieni și să fie mai obișnuiți, dar care ar putea, de fapt, să dea o densitate și o amploare mai mare acestor relații?
Uitați-vă la relațiile strategice. Prin urmare, acestea sunt dezvoltate strategic la toate nivelurile și în toate domeniile. Nu putem spune că avem relații strategice doar într-un singur domeniu. Aceasta este cheia. Există unele aspecte asupra cărora să spunem că țările au poate puncte de vedere diferite. Dar trebuie să avem mecanisme prin care să putem lucra asupra lor. Și o voi spune din nou. Este bine să avem reprezentanți bulgari sau diplomați bulgari în Ministerul român de Externe, și ofițeri români în Ministerul bulgar al Apărării. Acest lucru nu va fi decât benefic, dar acest lucru, subliniez din nou, necesită voință și viziune.
Foto: Iordan Bojilov (sursă: Forumul de Securitate de la Sofia)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
