Vladimir Mitev: În Bulgaria nu ne dăm seama că în România crește suveranismul

Snejana Ivanova

Vladimir Mitev este redactorul secției române a Radio Bulgaria și fondatorul blogului româno-bulgar Podul Prieteniei. La 25 mai 2023, gazda emisiunii “12+3” de la Radioul Național Bulgar “Orizont”, Snejana Ivanova, i-a luat un interviu despre modelul românesc de guvernare prin rotație. Vladimir Mitev a explicat cum s-a ajuns la această formulă, ce contradicții apar în ea, care sunt dificultățile de a realiza rotația prim-ministrului în prezent și alte lucruri. 

În cele din urmă, rotația în guvernul român a fost amânată pentru ca mai întâi să fie rezolvată criza cu greva profesorilor. Protestul lor are sprijinul multor români, dar guvernul spune că nu are bani pentru a le mări salariile mici. 

Acum mergem în România. Acolo, există un guvern prin rotație și chiar și în zilele următoare, rotația trebuie să se desfășoare. Vladimir Mitev, jurnalist la Radio Bulgaria, ne va vorbi despre situația de acolo. Ne întâlnim cu el acum de la București. Bună ziua!

Bună ziua!

Ce și când a impus guvernul prin rotație în România?

A apărut în urma unei crize politice care a debutat în toamna anului 2021. Până atunci, au guvernat USR-Plus, Partidul Național Liberal și UDMR. Iar între cele două partide mai mari din această coaliție, USR-Plus și Partidul Național Liberal, au existat contradicții legate de diferite resurse care nu au fost agreate, în cele din urmă s-a ajuns la o formulă, în care cele două partide vechi – această diviziune există deja în această țară între o mulțime de partide din perioada tranziției – mai clientelare în natura lor, și un nou tip de partide mai legate de corporații, astfel încât cele două partide vechi – Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat au ajuns la acest acord, pentru că, în opinia mea, din nou, accesul la resurse a fost cel mai important lucru. Există afaceri care depind de fondurile europene, iar în România există câteva ministere cu foarte multe resurse, cum ar fi Ministerul Transporturilor sau Ministerul Dezvoltării Regionale și așa mai departe. Statul nu poate să funcționeze fără să existe un acord cu privire la cine gestionează aceste resurse și fără ca resursele lor să se mute către cine trebuie.

Dar cu această guvernare prin rotație la care s-a ajuns, cum au fost aleși miniștrii? Cum se iau deciziile în această coaliție de guvernare?

Negocierile continuă și cred că lucrurile sunt mai degrabă decise fără reguli stabilite strategic, mai degrabă deciziile sunt luate ad-hoc. Pot să dau exemplul că în această alianță apar diverse contradicții. În guvernul Ciucă, aflat în prezent la putere, există din nou o alianță de trei partide, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat și UDMR. Este de remarcat faptul că pare să existe o încercare de-a lungul timpului de a limita influența UDMR, care are legătură probabil lși cu unele suspiciuni că este prea legat de Viktor Orbán și așa mai departe. Pe de altă parte, există, de asemenea, o contradicție în cadrul partidelor înseși, și poate că ar fi util să comparăm acest lucru cu situația din țara noastră, deoarece în astfel de alianțe există întotdeauna forțe în cadrul partidului respectiv care sunt mai înclinate să sprijine guvernul de uniune și guvernul împreună cu celălalt partid, dar există și forțe care sunt împotriva acestui lucru. Și, de fapt, am văzut cum, de-a lungul timpului, Partidul Social Democrat s-a impus și are în acest moment aproximativ 40% din susținerea publică, în timp ce Partidul Național Liberal s-a prăbușit și este chiar foarte probabil să fie o a treia forță politică. Putem vedea cum opoziția din cadrul acestui partid a crescut în această primăvară, care a spus că această alianță cu Partidul Social Democrat nu aduce beneficiile necesare și mai degrabă aduce prejudicii partidului. Așadar, este o decizie care se ia la un moment dat, dar vedem că timpul se scurge. Așa cum situația internațională se poate schimba, așa se poate schimba și în interiorul partidelor, iar aceste lupte pentru resurse continuă. Și putem vedea asta chiar și acum, când vorbim deja despre rotația care va avea loc. De fapt, încă nu este pe deplin clar cum vor fi împărțite pozițiile în guvern și dacă, de exemplu, partidul maghiar va fi scos din formulă odată ce va avea loc rotația.

Și cum va funcționa procedura în sine în România? Îmi dau seama că legislația, Constituția, este probabil diferită aici și acolo. Vor fi noi miniștri noi?

Premierul Ciuca a anunțat că intenționează să demisioneze vineri. Președintele Klaus Iohannis a spus că noul guvern va fi format probabil până la 30 mai și mă aștept ca și ministrul de interne să spună că noul guvern va fi gata probabil până la 1 iunie. Fostul guvern va demisiona, iar noul guvern va fi format pentru o perioadă de timp. Cel puțin, asta speră Partidul Național Liberal, aflat la guvernare – ca noul guvern să fie format rapid. Dar trebuie spus că în acest moment în România există mai multe crize, iar una dintre ele este legată de greva profesorilor. Partidul Social Democrat a spus clar că dorește să amâne această rotație pentru ca această criză să poată fi rezolvată. Și, de fapt, în ultimele zile, am avut declarații ale lui Iohannis din partea Partidului Național Liberal, iar Nicolae Ciucă, care este prim-ministru din partea aceluiași partid, dar din partea Partidului Social Democrat, pare mai degrabă tăcut. Situația se schimbă în mod dinamic. Dar, dacă ar fi să spun într-un cuvânt, pur și simplu se va vota un nou guvern. Este probabil ca unii miniștri să rămână în guvern, dar alții vor fi înlocuiți și chiar se vor schimba portofoliile. Este posibil ca un partid să piardă un minister, dar să câștige un altul.

Ei bine, cum vedeți voi această rotație?

Părerea mea este că este privită cu scepticism. În sensul că, la fel ca în Bulgaria, există o oboseală cu politica și cu acordurile constante la nivel înalt. Și, de fapt, vedem că în România influența tendinței suveraniste este în creștere. Acesta este un termen pe care Bulgaria îl folosește mai puțin. Aici, termenul este, probabil, naționalism. Suveranismul este tendința care este mai populistă și care, într-o anumită măsură, respinge influența Europei de Vest, a ideologiei LGBT și așa mai departe. Această tendință mai conservatoare este în creștere și o vedem nu doar în fața partidului AUR, care este în prezent, potrivit unor studii, chiar al doilea cel mai influent partid, cu 20% din sprijinul publicului. Dar această tendință se infiltrează și în actualele partide din vechile partide care guvernează. Iar sentimentul este că poate în România, ca și în alte părți, există o deziluzie periodică față de elitele politice și chiar față de elitele proeuropene. Și trebuie să vedem unde vor duce toate acestea.

Vă mulțumim. Trebuie să ne oprim aici, pentru că urmează buletinele de știri Horizon. Vladimir Mitev în direct de la București.

Foto: Logo-ul AUR – reprezentantul cel mai prominent al curentului suveranist din România (sursă: Wikipedia Commons)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram Este Aici.

About Author