Mihai Isac: Agitația mediatică privind anexarea Transnistriei de către Federația Rusă a fost o campanie de dezinformare

Analistul politic român Mihai Isac participă la Cross-Border Talks pentru a discuta despre recentul Congres al Deputaților de toate rangurile care a avut loc în Tiraspol, capitala republicii nerecunoscute Transnistria. Congresul a făcut apel la Rusia să susțină Transnistria în disputele cu guvernul Moldovei, statul căruia regiunea transnistreană îi aparține legal. Mihai Isac explică de ce, în opinia sa, Congresul a fost de fapt un „non-eveniment”, fără consecințe practice, sau o operațiune de propagandă a protectorilor ruși ai Tiraspolului. A discutat contextul actual al relațiilor Chișinău-Tiraspol și posibilele încercări viitoare de reunificare a Moldovei. De asemenea, el a comentat reacția autorităților din Republica Moldova și România la acest „non-eveniment”. În final, și-a împărtășit opiniile despre atitudinile societăților moldovenești și transnistrene față de război și față de cursul țării către UE.

Vladimir Mitev: Bun venit la o nouă discuție Cross-Border Talks, unde ne vom concentra atenția asupra unui eveniment recent sau a unei întâmplări în Transnistria, regiunea autonomă a Republicii Moldova, unde congresul din 28 februarie 2024 a adoptat o poziție care solicită sprijin rus în negocierile cu Republica Moldova și adoptă o linie critică față de creșterea influenței guvernului central din Chișinău în Transnistria, ceea ce este legat și de aplicarea codului vamal moldovenesc în Transnistria. Această aplicare înseamnă că mai mulți bani din Transnistria ar merge către bugetul guvernului central din Chișinău.

Vom discuta despre ce s-a întâmplat și în ce măsură este cu adevărat semnificativ cu Mihai Isac, un expert român pe regiunea Mării Negre, un analist politic care colaborează mult cu mass-media din țările regiunii. Mihai, ați putea începe prin a descrie contextul congresului transnistrean și noua politică moldovenească față de Transnistria?

Mihai Isac: Transnistria este regiunea estică a Moldovei, care este sub ocupatie militară ilegală rusă de peste trei decenii. Nu este prima dată când autoritățile din această regiune, susținute și finanțate de Rusia, au organizat astfel de întâlniri și au cerut integrarea cu Federația Rusă. În 2006 a avut loc un referendum pe această temă și aproape 100% dintre așa-zișii participanți la acest referendum ilegal au votat pentru viitoarea integrare în Federația Rusă sau chiar pentru independență. Din cauza acestei prezențe militare rusești așa-zis pacificatoare în regiune, vechile eforturi din ultimele trei decenii de a reintegra regiunea Transnistria în spațiul constituțional al Republicii Moldova nu au avut prea multe șanse de succes. Și, desigur, pentru că în Chișinău au fost perioade în ultimele trei decenii în care guvernul a fost format de forțe pro-ruse, cum ar fi, să zicem, Partidul Comunist al domnului Voronin sau Partidul Socialist condus de domnul Dodon, această regiune este folosită de serviciile secrete ruse și de elitele politice și economice locale cu legături cu serviciile secrete ruse pentru a promova mult contrabandă.

Și această regiune separatistă avea cumva un statut special în legislația Moldovei, deoarece când vorbim despre legislația privind taxele vamale, afacerile din regiunea de tranzit nu plăteau la fel de mult ca cele înregistrate pe teritoriul controlat de autorități. Și, știi, așa că a fost o discriminare pozitivă pentru afacerile din Transnistria, și mulți oameni de afaceri de pe partea dreaptă a Nistrului – sub controlul Republicii Moldova – au mers și și-au pus afacerile în Transnistria. Deci, Moldova a pierdut câteva miliarde de lei moldovenești, câteva zeci de milioane de euro în fiecare an, pentru că afacerile din Transnistria nu plăteau taxe. Și când spunem afaceri în Transnistria, vorbim în mare parte despre afacerile sub conglomeratul Sheriff, deoarece Transnistria este numită și Republica Sheriff. Totul este legat de companiile Sheriff, care sunt conduse de persoane cu legături dovedite cu fostul KGB, domnul Gușan și domnul Kazmaly, care este un gagauz etnic ce trăiește în Transnistria de peste patru decenii.

Vedem multă propagandă în jurul acestor probleme, dar din 1 ianuarie 2024, acest nou cod vamal a fost introdus pentru întreaga Republică Moldova, nu doar pentru Transnistria. Nu există o secțiune specială pentru afacerile din Transnistria. Desigur, toți jucătorii mari din regiune s-au înregistrat la autoritățile moldovenești. Dar nu vor să piardă acești bani din bugetul regional local, care acoperă multe dintre cheltuielile acestui regim ilegal. Și, desigur, au început să organizeze așa-numite proteste. Protestele oficiale au fost organizate sub fostul conducător al Tiraspolului, Igor Smirnov, și actualul conducător Vadim Krasnoselski, și au existat multe amenințări împotriva companiilor moldovenești care operează în regiune sau chiar împotriva cetățenilor moldoveni care vizitează Transnistria. Acest fel de denigrare publică a Moldovei a crescut în mass-media din regiune. Desigur, nimeni în regiune nu vrea să piardă acest statut, dar din cauza acestui statut special înainte de 1 ianuarie, multă corupție se desfășura între malul stâng și cel drept al Nistrului. Acest tip de legislație a fost un pas către mișcări politice mai îndrăznețe din partea Chișinăului către această regiune. Și, desigur, Tiraspolului nu-i place. Și cu ajutorul stăpânilor lor geopolitici din Moscova, au încercat să forțeze Chișinăul să le acorde tot mai multe privilegii. Dar din cauza acestei situații locale din Moldova, avem și un an electoral, anul acesta pentru alegerile prezidențiale și mai important, anul viitor avem alegeri parlamentare.

Autoritățile din Tiraspol și forțele pro-ruse din Republica Moldova folosesc și acest tip de retorică și aceste întâlniri pentru a-și împinge agenda politică, deoarece cetățenii din regiunea Transnistreană sunt cunoscuți că votează pentru forțele pro-ruse în alegerile moldovenești. Și dacă te uiți înapoi cu câțiva ani, poți vedea în mass-media diferite povești despre corupția politică a acestui, acestui, acestui bazin electoral.

În ceea ce privește acest congres, acest congres nu este nimic mai mult decât o adunare de deputați și oficiali din această regiune. Au fost aduși cu autobuzele din toate părțile, din toate satele din Transnistria și din alte orașe. Și a fost o demonstrație în special pentru publicul din interior și, desigur, pentru Rusia. Dar când vezi acolo, chiar și așa-numitele autorități transnistrene și moldovenești, au spus că aceasta nu va fi o adunare pentru cererea de anexare la Rusia, deoarece toată lumea știe că între granița Moldovei prin Republica Moldova și granița Rusiei, sunt câteva sute de mii de soldați ucraineni care sunt bine antrenați și bine înarmați în regiunea Odesa. Regiunea Odesa este o fortăreață. Și pentru a trece de Odesa și a intra în Transnistria, forțele ruse ar trebui să sufere multe pierderi aici, într-un mod ciudat, deoarece Ucraina respectă integritatea Moldovei. Armata ucraineană nu a vrut să intre în Transnistria și să termine cu militarii ruși de acolo pentru că sunt doar câțiva mii de militari ruși, majoritatea recrutați din populația locală din Transnistria. Nu ar fi foarte greu pentru armata ucraineană să termine cu această amenințare din spatele liniilor lor dacă ar dori, pentru că armata ucraineană în 2024 nu este aceeași armată ucraineană din 2014.

Deci, acest congres a început ca o modalitate de a pune presiune pe autoritățile moldovenești. Dar, desigur, în câteva luni vom studia acest caz ca o operațiune foarte eficientă de știri false și propagandă a mașinii de propagandă ruse în Moldova. Aceste tipuri de congrese sunt folosite de autoritățile din regiune și, de asemenea, în Transnistria pentru a exercita presiune ori de câte ori interesele elitelor locale sunt amenințate de legislație, deoarece, de exemplu, majoritatea afacerilor din Transnistria s-au înregistrat la autoritățile moldovenești chiar înainte de data introducerii noilor reguli. Pentru că dacă vor să exporte în Uniunea Europeană, și Uniunea Europeană este piața principală pentru Transnistria în aceste zile, nu Rusia, ci Uniunea Europeană, inclusiv România, majoritatea afacerilor nu vor să piardă această piață și au făcut actele necesare pentru a continua să exporte în, în Uniunea Europeană. Deci, da, poți vedea și asta ca un test pentru autoritățile moldovenești pentru că, după cum am spus, este un an electoral. Și, desigur, forțele pro-ruse ar dori să deraieze acest curs pro-european pe care l-a luat Moldova. Și pentru că președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, vrea să organizeze un referendum privind integrarea europeană. Deci forțele pro-ruse din Moldova încearcă să distragă atenția de la tot și să creeze presiune și haos care ar putea fi folosit de forțele pro-ruse în acești doi ani electorali.

Malgorzata Kulbaczewska-Figat: Ați răspuns deja la unele dintre întrebările pe care voiam să le pun. Deci întrebarea despre ce se așteptau autoritățile transnistrene să realizeze cu declarația lor. Aș dori în schimb să vă întreb altceva. Ați menționat că această mișcare a companiilor transnistrene, sau a altor companii care s-au înregistrat pe malul stâng al Nistrului din motive economice, este doar un semnal că Moldova va lua măsuri și mai îndrăznețe împotriva acelei părți a Moldovei care se constituie ca o republică ilegală, nerecunoscută. Deci, care ar putea fi acești pași ulteriori?

Mihai Isac: Dacă te uiți la cele șapte cereri ale așa-numitului Congres, care s-a întâlnit la Tiraspol miercuri, vei vedea că încearcă să împingă Republica Moldova să participe la așa-numitele negocieri 5+2 cu Tiraspolul. Acest mecanism nu este eficient deloc, deoarece permite guvernului transnistrean, care se consideră egal cu Chișinău, să-și ia timpul și să nu implementeze nimic, niciun acord la care ajung. Deci, în unele cercuri politice, se crede că acum este momentul să se înceapă să se pună mai multă presiune asupra autorităților separatiste în legătură cu unele chestiuni de bază, cum ar fi drepturile omului. Dacă te uiți la rapoartele unor ONG-uri din Moldova, ca PROMO-LEX, vei vedea o mulțime de localnici din Transnistria reținuți sub diverse acuzații absurde și puși în închisoare pentru ani de zile. Și închisorile din Transnistria sunt un infern al Europei.

În ceea ce privește statutul politic al Transnistriei, trebuie să existe unele negocieri, deoarece timp de 30 de ani s-au încercat diferite metode pentru a discuta acest aspect politic. Au existat unele inițiative, finanțate de Vest în domeniul societăților democratice. S-a încercat să se vadă cum diferite modele de autonomie europeană, precum Insula Åland din Finlanda sau Tirolul din Italia, Țara Galilor în Marea Britanie sau chiar Catalonia și Țara Bascilor, în Spania, ar putea fi luate ca exemplu pentru a fi implementate în Transnistria. Dar Tiraspolul și, desigur, Moscova, când spun Tiraspol, mă refer la Moscova, întotdeauna trăgeau de timp. Și nu au vrut să discute despre acest tip de lucru pentru că scopul lor nu este de a face Transnistria o regiune autonomă cu multe drepturi culturale și economice politice ca în alte părți ale Europei. Ei vor să transforme întreaga R. Moldova într-o Transnistrie mai mare. Dacă te uiți înapoi la discuțiile de dinaintea pandemiei și înainte de escaladarea războiului în Ucraina prin invazia rusă, vei vedea că propuneau federalizarea țării. Dar în planurile Moscovei, acest tip de federalizare ar însemna că orice decizie politică sau de politică externă, chiar și această integrare europeană, ar putea fi oprită prin veto de Transnistria sau de Găgăuzia, care este o altă regiune foarte pro-rusă în partea sudică a Moldovei.

Alte lucruri pe care Republica Moldova ar dori să le facă este să discute despre eliminarea imensului depozit de muniții din Transnistria, din regiunea Cobasna. De fiecare dată când guvernele pro-europene din Chișinău cer retragerea așa-zișilor pacificatori ruși din Moldova și demilitarizarea Transnistriei, și poate chemarea unei misiuni de menținere a păcii civile conduse de UE sau de ONU.

Pentru mulți oameni din Moldova în zilele noastre, conflictul din Transnistria nu este o prioritate pentru că după trei decenii oamenii s-au obișnuit să trăiască cu acest tip de situație. Dar din cauza invaziei rusești în Ucraina, toate acestea au început să pară din nou o mare problemă pentru mulți oameni. Ar trebui să vorbim și despre curățenia etnică internă care a avut loc în Transnistria de-a lungul a trei decenii. Orice persoană, bărbat, femeie sau copil care nu împărtășește viziunea Lumii Ruse a așa-ziselor autorități din Tiraspol este forțată să plece, și aceasta nu este o problemă care este mult discutată în Moldova, dar avem câteva sute de mii de persoane strămutate intern din regiune. Dacă te uiți la Transnistria, vei vedea că controlează și orașul Tighina, orașul Bender, pe malul drept al râului. Dacă mergi acolo și dacă mergi în diferite părți ale Transnistriei, cum ar fi Camenca sau Slobozia, vei vedea că o mare parte a populației a părăsit regiunea, desigur, din motive economice, dar și pentru că nu există o identitate românească recunoscută. Ei folosesc această identitate sovietică moldovenească inventatp. Este foarte dificil pentru oameni să plece. Așa că vezi această tactică care este folosită și în Ucraina. Există o purificare etnică și politică. Așadar, oricine are o opinie politică diferită de regimul pro-rus este forțat să părăsească regiunea cu, să zicem, hainele de pe el și își pierde orice drept la proprietatea sa acolo. Și, desigur, orice prieteni sau familie care rămân în regiune sunt supuși tacticilor locale ale KGB-ului – așa-zisului MGB de inspirație rusă.

Reacția guvernului moldovean față de evenimentele din Tiraspol a fost surprinzător de calmă pentru acei comentatori din Polonia, care au spus chiar că declarația din Tiraspol ar putea însemna întâmpinarea trupelor rusești. Așa cum argumentați, de fapt, nimic de acest gen nu s-a întâmplat în Tiraspol, evenimentele din Tiraspol având în principal semnificație propagandistică, iar purtătorul de cuvânt al guvernului moldovean a spus că nu s-a întâmplat nimic și, de fapt, mass-media mondială nici măcar nu ar fi trebuit să acopere acest eveniment pentru că a fost atât de nesemnificativ. Credeți că a fost doar o operațiune de propagandă sau există ceva în spatele ei pe care s-ar putea să nu putem vedea în acest moment?

Nu este nevoie să cheme armata rusă, deoarece armata rusă este deja acolo. Cred că sunt aproape 2000 de soldați ruși în regiune. Și, desigur, pe parcursul ultimelor trei decenii au format miliția locală, care are câțiva mii de soldați în plus. Au o formație locală de cazaci, încă câteva mii de membri. Deci nu trebuie să cheme armata rusă. Armata rusă este acolo. Dar, așa cum am spus, mulți dintre membrii lor sunt recrutați din populația locală, încălcând regulile internaționale, și doar conducerea de vârf a acestor organizații este formată din ofițeri din Rusia, din Federația Rusă propriu-zisă. Și, desigur, Transnistria reprezintă o mare amenințare pentru Moldova, România și chiar Polonia, deoarece există o prezență fizică și tehnică a tuturor principalelor servicii de informații ale Federației Ruse, de la serviciul de informații externe SVR la informațiile militare și, desigur, FSB.

Deci, când vorbim despre Transnistria, amenințarea fizică a Transnistriei, este o problemă destul de mare și pentru Ucraina. Ucraina este obligată să păstreze câțiva mii de soldați, cred că două brigăzi, în apropiere de Transnistria și de graniță pentru a potoli orice posibilă problemă cu Transnistria. Dar acești soldați ar putea fi utili pentru Ucraina în alte părți ale teritoriului ucrainean împotriva Rusiei, desigur.

Autoritățile moldovene au fost, să zicem, surprinse de acest mare interes în mass-media. Personal, am avut și eu unele discuții cu mass-media internațională, inclusiv din Polonia. Și vezi cum funcționează mass-media. Voiau un subiect fierbinte. Voiau să descopere ceva ce nu a fost acoperit de alte mass-media. Dar ceea ce s-a întâmplat arată nesiguranțele mass-media și din Moldova, pentru că nu putem spune că mass-media internațională face o mare chestiune din nimic. Oamenii din mass-media au început să folosească declarația unei singure persoane. Deci, toată această operațiune de știri false și propagandă a început de la un singur tip, Ghenadi, care a fost un oficial în administrația interimară, după care a părăsit republica transnistreană și s-a dus pe teritoriul controlat de Chișinău, a început să se numească lider al opoziției ruse sau al activiștilor/politicienilor civili. Dar să vorbești despre opoziție în Transnistria este o glumă. Oleg Horjan, ultimul lider să zicem, al opoziției interne, fostul lider al Partidului Comunist din regiune, a fost găsit mort anul trecut în Transnistria. Deci nu este foarte bine pentru sănătatea ta să fii lider de opoziție în Transnistria. Și reacția guvernului moldovean este tipică pentru reacția majorității guvernelor din Est, pentru că atunci nu știu cum să comunice. Ar trebui să aibă o strategie de comunicare mai deschisă când vine vorba nu doar despre Transnistria, dar și despre alte probleme din Moldova.

Este de asemenea o problemă mare pentru mass-media din Moldova. Această cursă pentru știri clickbait și, desigur, presiunea din partea editorilor și proprietarilor mass-media are un impact asupra jurnaliștilor, pentru că sunt forțați să caute lucruri și poate să prezinte într-un mod mai abrupt ceea ce se întâmplă într-o anumită regiune. Dar, acesta este, de asemenea, o oportunitate foarte bună pentru guvernul moldovean de a pune mai multă presiune pe aliații săi din Uniunea Europeană și NATO, de a începe o campanie de informare despre Transnistria, deoarece problema transnistreană este de peste trei decenii. Nu în fiecare zi ai această acoperire despre Transnistria. Ultima dată când mass-media internațională a avut atât de mult interes pentru Transnistria, de la Al Jazeera la CNN și alte organizații de mass-media, a fost când niște jurnaliști de la BBC au spus că ar putea cumpăra arme, cum ar fi rachete, de la un tip din Transnistria. Deci, aceste tipuri de oportunități ar putea fi folosite de guvernul Republicii Moldova.

Dar și specialiștii în combaterea dezinformării ar trebui să se uite foarte bine la modul în care această știre s-a propagat, pentru că, în opinia mea, cred că acest Congres a fost folosit de Federația Rusă pentru a începe ceva în Republica Moldova, dar nu pe partea fizică a lucrurilor, nu ca o confruntare militară. Aceste discuții despre Transnistria au ascuns o mulțime de alte lucruri importante despre ceea ce fac rușii în Moldova. Deci a fost o campanie de înșelăciune foarte reușită folosită de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova și a aliaților săi, folosind propriile lor mass-media pentru această campanie de dezinformare rusă.

Ați comentat despre reacțiile și atitudinile internaționale și moldovenești. Dar România este de asemenea o țară importantă când sunt discuții despre Moldova și Transnistria, și am văzut că un fost Prim-ministru al României – Nicolae Ciucă, a fost chiar în Chișinău ieri – pe 1 martie 2024.

Și astăzi este de asemenea în Chișinău.

Cum evaluați reacțiile românești la nivelul instituțiilor și al experților față de această declarație a Congresului din Transnistria?

Chiar dacă limba principală în Moldova este româna și mulți experți români știu lucruri despre Republica Moldova, reacția mass-media românești a fost similară cu reacția mass-media occidentale. Vedem acest fel de dorință de a avea un subiect fierbinte, de a avea un titlu mare și de a fi în fața tuturor celorlalte. Ai putea vedea la televiziunea românească, cum ar fi Digi 24 sau alte medii importante de știri, mulți analiști politici, experți, experți militari, care au abordat această problemă, dar nu au privit în spate, pentru că, așa cum am spus, în 2006, au avut un referendum pe această problemă în regiune.

Dacă doar mergi pe Wikipedia sau cauți ceva despre Transnistria, vei vedea aceste rezultate. Dar din cauza războiului de agresiune rus împotriva Republicii Moldova și pentru că în Republica Moldova avem peste 1 milion de persoane din Moldova care au luat cetățenia română și există, de asemenea, zeci de mii de cetățeni din Bulgaria, Portugalia, Italia, Franța, Germania și alte state membre ale Uniunii Europene, atitudinea mass-media românești este mai ușor de înțeles. Pentru că vor să facă știri din asta.

De exemplu, am numărat, săptămâna aceasta de luni până ieri, cel puțin 7 sau 8 echipe TV din România venind, din cauza acestui congres și acest lucru arată o lipsă de atenție a mass-media românești față de Republica Moldova în perioadele când nu ai acest fel de provocare rusă. Desigur, este bine că vin în Moldova și vorbesc cu oamenii și înțeleg situația mai bine pentru că, războiul din Ucraina ocupă majoritatea evenimentelor zilnice din știrile din România când vorbim despre politica externă și aspectele politicii externe. Există un interes crescut al mass-media românești și al autorităților românești față de Republica Moldova. Desigur, Președintele nostru, dl. Klaus Iohannis, Prim-ministrul, dl. Ciolacu, toți au făcut o declarație publică că România este alături de Moldova, că Moldova are un aliat în România. Deci, reacția lor a fost ceea ce mă așteptam. Și, desigur, a fost și reacția altor lideri ai țărilor europene.

Republica Moldova are relații foarte bune cu țările europene. Fostul Ministru de Externe, dl Nicu Popescu, a reușit să atragă multă atenție asupra Republicii Moldova folosind diplomația peer-to-peer. Și relațiile sale personale bune cu diferiți șefi de stat sau diverși decidenți importanți din lumea politică din Europa au ajutat Republica Moldova. Să nu uităm anul trecut, la doar câțiva kilometri distanță de Transnistria, pe 1 iunie 2023, a avut loc acest mare eveniment politic pentru comunitatea politică europeană unde zeci de șefi de stat din Germania, Franța și din toată lumea au venit în Moldova și pentru o zi Moldova a fost capitala diplomației și puterii politice europene.

Republica Moldova are mulți prieteni în Occident, dar desigur România rămâne principalul ambasador al ambițiilor europene ale Republicii Moldova. Când vorbim despre Uniunea Europeană, România va continua să joace un rol important în dezvoltarea Republicii Moldova. Dar România respectă statutul său de membru al Uniunii Europene și al NATO și nu va întreprinde nicio acțiune care ar putea periclita dezvoltarea europeană a Republicii Moldova. Dar, desigur, așa cum am spus, avem ani electorali în Moldova în 2024 și 2025. Și rămâne de văzut dacă electoratul din Republica Moldova va putea înțelege că, pe lângă scandalurile politice locale și acest impas, când vorbim despre reforme, nu trebuie să se dea voturi forțelor pro-ruse, mai ales celor finanțate de oligarhul fugar Ilan Shor.

Ați menționat impasul privind reformele. Și mi-ar plăcea să detaliați acest aspect. Cum progresează Moldova cu reformele care ar trebui să o apropie de Comunitatea Europeană? Dacă Republica Moldova are prieteni în toată Europa, dacă multe țări își declară sprijinul pentru viitoarea integrare europeană a Moldovei, cum decurge procesul în acest moment?

Nu merge nicăieri. În aceste zile, au anulat procedura de alegere a Procurorului General al Republicii Moldova. Este o problemă mare, reforma sistemului judiciar în particular. Dacă nu ai un sistem judiciar reformat, este foarte dificil să începi orice reformă în alte părți ale societății. Uniunea Europeană, Statele Unite, România, alți prieteni politici ai Republicii Moldova au declarat că trebuie să implementeze aceste reforme în sistemul de justiție și în sectorul drepturilor omului și în alte sectoare importante. Dar până acum, reforma sistemului judiciar este blocată de grupuri de interese din judiciar, casta juridică a procurorilor și judecătorilor care nu vor să-și piardă controlul, puterea în Republica Moldova. Desigur, unele greșeli politice făcute de partidul care este la guvernare în Republica Moldova au ajutat aceste tactici de a întârzia cât mai mult această reformă. Și pentru că intrăm într-o perioadă electorală în Republica Moldova, va fi foarte dificil să avansăm cu reformele în sistemul judiciar. Fiecare zonă din Republica Moldova are nevoie de reformă, de la securitate și armată la sistemul judiciar și la administrația publică. Moldova are un aparat birocratic imens. Și vor să facă și reformă administrativă. Dar este foarte dificil din cauza diferitelor grupuri de interese la nivel regional și, desigur, la nivel național. Fiecare partid care a fost la putere a folosit această mașinărie birocratică pentru a influența orice proces decizional în diferite domenii. Dar când vorbim despre reformă în Moldova, este o problemă mare. Și, din păcate, nu cred că în acest an sau în următorii ani, am putea vedea vreo schimbare majoră în această privință. Uniunea Europeană a fost foarte răbdătoare cu Chișinăul și nu a pus multă presiune pe Republica Moldova. Nu amenință, de exemplu, să nu dea bani Republicii Moldova dacă nu există reformă. Banii continuă să vină.

Dar, din păcate, diferite interese politice din partidul de guvernământ, interese economice și chiar unele interese rusești întârzie această reformă, pentru că în Republica Moldova, la fel ca în estul Ucrainei, Rusia folosește elemente criminale pentru a-și propaga agenda. Avem acest exemplu al unui oligarh fugar care acum trăiește în Israel și dă o mulțime de bani partidelor politice cu sentimente pro-ruse. Au început acum câțiva ani, doi ani în urmă, să organizeze demonstrații de masă împotriva guvernului. Încearcă să preia principalele clădiri guvernamentale și folosesc orice ocazie pentru a demonstra incompetența guvernului Republicii Moldova.

Desigur, Republica Moldova nu este foarte bună la comunicare, așa cum am spus. Este foarte ușor pentru acest oligarh să încerce să influențeze lucrurile în Moldova. Dar Vladimir Plahotniuc și alți oligarhi din Moldova, care acum trăiesc în Turcia sau în Israel sau în Marea Britanie, sunt folosiți de serviciile secrete rusești pentru a influența politic viața internă a Moldovei. Ei folosesc procesul electoral pentru a cuceri puterea, folosind o mulțime de bani ilegali. Acest lucru a fost demonstrat de diverse rapoarte ale mass-media. Există o relație foarte strânsă între elementele criminale din Moldova și interesele politice și de informații rusești. Din păcate, vom avea ani electorali foarte interesanți în Moldova. Dar reforma, din păcate, va stagna în aproape fiecare domeniu. Chiar dacă vorbim despre reforma poliției, reforma judiciară, reforma administrativă, reforma economică, sunt multe greșeli făcute de guvern. Și aceste greșeli sunt aprofundate de diferite grupuri de interese care vor să mențină lucrurile așa cum sunt pentru ca membrii acelui grup de interese să prospere mai mult. Și, desigur, există o cooperare mare între elementele criminale din Transnistria și Republica Moldova. Chiar dacă reunificarea nu este posibilă astăzi, reunificarea lumii criminale de ambele părți ale Nistrului este destul de completă, este un fapt bine cunoscut. Din păcate, prezența rusă în viața publică a Republicii Moldova a devenit un risc de securitate, nu doar pentru Moldova, ci și pentru Ucraina, România, Polonia și alte state membre ale Uniunii Europene și NATO.

O ultimă întrebare, aș dori să ne îndepărtăm de luminile politice despre care am discutat și să aruncăm o privire asupra atitudinilor sociale și politice ale societății. Ce crede societatea moldovenească despre toate acestea? Se tem oamenii de o escaladare a războiului? Sunt obosiți de lipsa reformelor, sau pur și simplu încearcă să supraviețuiască, deoarece Moldova nu este o țară prosperă?

Foarte bune întrebări. Toate sunt adevărate. Toată lumea vrea să trăiască o viață mai bună. Avem acest fel de migrație economică către Uniunea Europeană. Oamenii sunt foarte obosiți de ritmul lent al reformei, de această fază de absență a reformei în care ne aflăm. Și partidele politice pro-europene încearcă să folosească acest mesaj al reformei când vorbim despre economie, când vorbim despre ani electorali. Dar da, populația este foarte obosită. Mulți dintre cetățenii moldoveni nu vor să trăiască într-o astfel de țară. Și vedem o mulțime de tineri, când spun tineri, mă refer la generația de, să zicem, de la 20 la 40-50 de ani, care părăsesc în masă Republica Moldova. Și această deplasare economică a populației creează o mulțime de probleme pentru economia moldovenească. Nu poți avea o economie sustenabilă dacă nu ai oameni care să lucreze în diferite sectoare, desigur.

Moldova a fost una dintre primele țări afectate de acest război, deoarece peste 1 milion de refugiați ucraineni au trecut prin Moldova în câteva săptămâni. Deci, este o povară mare pentru țară. Dar populația Moldovei a depășit cu adevărat această situație. Și și în România, se organizează. Reacția autorităților, desigur, ca în România și în alte țări, nu a fost foarte rapidă. Deci, o mulțime de autorități locale sau organizații locale au început să ajute refugiații ucraineni. Dacă te uiți la discursul politic în Republica Moldova, forțele rusești folosesc sloganul dorim pace, dar fără a spune cine a început războiul. Și discursul despre pace în Moldova este folosit de forțele pro-ruse care spun că vor pace astăzi, dar fără a vorbi despre cum această pace ar putea fi realizată prin retragerea Rusiei din Ucraina.

Dar dacă te uiți la discursul lor, spun că vor pace. Desigur, poporul Moldovei este obosit de acest război. Avem câteva cazuri de persoane din rândul refugiaților ucraineni care au fost atacate. Dar aceste tipuri de acțiuni, dacă te uiți foarte atent, vei descoperi că autorii sunt într-un fel sau altul legați de Federația Rusă. Și, cei mai mulți dintre refugiații ucraineni în Moldova sunt femei și copii. Deci, există de asemenea o mulțime de probleme economice care au început când rușii au invadat la scară largă cu o armată mare în Ucraina.

Vorbesc din propria mea experiență, prețurile au crescut de la începutul războiului. Prețurile pentru lucruri de bază, cum ar fi locuințele și alimentele, au crescut. În România, în Polonia, avem proteste organizate de fermieri împotriva grâului ucrainean care intră pe piața moldovenească. Și acum oamenii încep să se obișnuiască cu acest război. Vezi, mulți dintre noi acum în Moldova, cred, sunt 116.000 de refugiați ucraineni care sunt înregistrați la autoritățile din Moldova. În Ucraina, există o mare comunitate de etnici români. Și mulți dintre ei au legături cu Republica Moldova. Unii dintre ei au cetățenie moldovenească sau română. Și aceste persoane, dacă nu se înregistrează la autorități, nu mai sunt considerate refugiați. Deci, numărul actual de persoane din Ucraina ar putea fi mai mare în Moldova.

Și, desigur, când vorbim despre așteptările politicienilor pro-europeni ai Republicii Moldova și ale poporului – eii sunt de acord că integrarea europeană este cea mai bună cale pentru Moldova. Ei sunt recunoscători pentru rezistența Ucrainei la agresiunea rusă, pentru că oamenii din Moldova care cred în Uniunea Europeană și vor să facă parte din ea înțeleg că dacă Ucraina eșuează, Republica Moldova va fi următoarea. Libertatea Republicii Moldova în fiecare zi pe care Republica Moldova o are ca țară independentă, are mult de-a face cu Ucraina, rezistând agresiunii ruse, pentru că oamenii din Moldova ar trebui să înțeleagă și politicienii, că dacă războiul din Ucraina va intra într-o fază mai liniștită, să zicem un armistițiu sau un fel de pace, atenția Federației Ruse va începe să crească când vorbim despre Republica Moldova, pentru că chiar și cu toate resursele care sunt trase în războiul împotriva Ucrainei, Rusia dă o mulțime de bani și multă atenție situației interne din Republica Moldova. Și este doar o chestiune de timp, acea atenție va începe să-și arate efectele. Și sper că în câțiva ani nu vom vorbi despre un guvern sau un exil al Republicii Moldova, sau să zicem nu vom vorbi despre refugiați din războiul din Moldova. Dar da, este o mare amenințare. Și, desigur, toată lumea sare când vorbim despre acest congres din Transnistria Dar trebuie să fie foarte clar că, dacă tancurile rusești, ceea ce îndoiesc, dar să zicem, știi, istoria este întotdeauna surprinzătoare, dacă tancurile rusești ajung în regiunea Transnistriei, cred că Republica Moldova va deveni o colonie a Federației Ruse, pentru că propaganda rusă a cucerit deja multe inimi și minți în Republica Moldova. Și este foarte dificil pentru Uniunea Europeană să câștige teren în Republica Moldova, de asemenea, așa cum am spus, din cauza lipsei de reforme și, desigur, scandalurilor politice care fac parte din viața de zi cu zi a unei țări mici din Europa de Est.

Tocmai am avut o conversație transfrontalieră cu Mihai Isac, un analist politic român foarte informat despre problemele internaționale ale Mării Negre. Este important ca atenția acordată acestei regiuni să nu fie cauzată doar de probleme geopolitice. Și cred că în această discuție am atins și unele probleme ale vieții oamenilor și nevoia ca aceste societăți de aici să se dezvolte și să fie în siguranță și să nu fie doar un răscumpărare geopolitică. Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție. Îi invit pe toți ascultătorii noștri să ne urmărească pe o serie de rețele sociale precum Facebook, Twitter, YouTube, Spotify, Substack.

Foto: (sursă: Cross-border Talks)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.

About Author

Vladimir Mitev

See author's posts