Doru Dragomir: Proiectele de infrastructură dintre Bulgaria și România avansează încet, dar se mișcă înainte

Interviu cu Presedintele Camerei de Comerț Bilaterale România-Bulgaria, despre motivele pentru care proiectele de infrastructură româno-bulgare avansează lent și despre efectul posibilei intrări a Bulgariei în zona euro asupra legăturilor economice româno-bulgare

Podul Noua Europa la Vidin-Calafat (sursă:‌ Pixabay, CC0)

Vladimir Mitev

Doru Dragomir este Președintele Camerei de Comerț Bilaterale Bulgaria-România, care are birouri la Sofia, București si Silistra. El a lucrat timp de 20 de ani în sectorul privat, trăind marea inflație din 1996 în România și criza financiară internațională care a lovit Europa de Sud-Est în 2008-2009. Dragomir deține un EMBA de la Asesbuss & Michael J. Coles de la Kennesaw State University din Georgia, SUA. De asemenea, are licență în drept obținută în România.

Camera de Comerț are peste 65 de membri din 31 de sectoare economice diferite din ambele țări. Este una dintre cele două Camere de Comert axate în mod special pe relațiile economice româno-bulgare.

Domnule Dragomir, discutăm după conferință despre aderarea la Schengen și despre starea afacerilor în Bulgaria și România. Care este opinia mediului de afaceri – de ce se dezvoltă atât de lent proiectele de infrastructură între cele două țări?

Putem spune „lent” dacă avem înțelegerea că ne dorim ca totul să fie gata “mâine”. Știm că, din punctul de vedere al autorităților, există proceduri care trebuie urmate. Există anumite reguli și standarde pe care trebuie să le respecte companiile care participă la aceste proiecte de infrastructură. Cred că cea mai mare problemă este că am întârziat mult timp demararea acestor proiecte. Acestea ar fi trebuit să înceapă acum 20 sau 30 de ani. Dar știm de asemenea care era situația în acea perioada în Bulgaria, în România și între România și Bulgaria.

Nu suntem mulțumiți că autoritățile încep abia acum lucrările. Dar ați auzit astăzi și de la reprezentanții Ministerului Transporturilor că Bulgaria a început în sfârșit lucrările la proiectul de autostradă între Ruse și Veliko Târnovo. Acest lucru este foarte important nu doar pentru bulgari, ci și pentru români, pentru afaceri și pentru turiștii din România. Potrivit informațiilor noastre, în fiecare an, aproximativ 4 milioane de români călătoresc între Giurgiu și Kulata (granița cu Grecia).

Chiar dacă proiectele avansează încet, este important pentru noi să vedem că se întâmplă ceva acum. Autoritățile sunt impulsionate. Vocea noastră se face auzită atunci când vorbim despre infrastructură. S-a decis începerea proiectelor mari de infrastructura. La fel se întâmplă și cu cel de-al doilea pod peste Dunăre, între Ruse și Giurgiu. Acesta va facilita circulația mărfurilor dar nu doar a marfurilor. Chiar dacă lucrurile merg încet, ne bucurăm că se întâmplă.

Doar reglementările reprezintă o problemă în acest ritm lent al proiectelor? Sau există piedici la nivel politic, în ceea ce privește încrederea sau diferențele culturale dintre cele două țări?

Cred că cele mai mari probleme provin din reglementări și proceduri. Nu văd o problemă de încredere între România și Bulgaria. Există alte probleme. Poate că există dificultăți legate de autoritățile statului, de bugete. Când vine vorba de infrastructură, vorbim de bani mulți. Totuși, nu întotdeauna aceste bugete pot fi puse la dispoziție pentru ca proiectele să poată începe.

Săptămâna aceasta, a fost publicat pentru consultare publică un proiect de lege privind Banca Națională a Bulgariei în contextul aderării la zona euro. Profit de această ocazie pentru a vă întreba cum va afecta aderarea Bulgariei la zona euro, când va avea loc, eventual să zicem în 2025, economia din regiune și relația cu România la nivel economic?

Va avea un impact normal la nivel macroeconomic. Folosirea euro în Bulgaria va fi în beneficiul României, pentru că va echilibra puțin comerțul dintre România și Bulgaria. Ne așteptăm ca după introducerea euro în Bulgaria să avem mai multe exporturi din România către Bulgaria și o ușoară reducere a exporturilor din Bulgaria către România.

În rest, nu cred că vor fi diferențe mari pentru că, în general, companiile din România lucrează mai mult 70% din nivelul de comert cu mărfuri către și dinspre Uniunea Europeană. Deci nu au nicio problemă în a lucra cu euro. Din acest punct de vedere, ele ar trebui să fie pregătite să lucreze cu companiile bulgare și cu euro.

Foto:‌ Doru Dragomir (sursă: Doru Dragomir)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.