Irina Nedeva, BNR
La 3 ianuarie 2024 în cadrul emisiunii „Orizont până la prânz” de la Radioul Național Bulgar, Irina Nedeva l-a intervievat pe Vladimir Mitev despre noul său proiect jurnalistic, dedicat societății românești în anul în care România are toate alegerile posibile, despre specificul suveranismului românesc și atitudinea țării față de Ucraina, despre fake news legate de redarea în presa bulgară a știrilor din presa românească despre acordul dintre Austria, Bulgaria și România privind aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen pe calea aerului și a apei. De asemenea, Vladimir a comentat pe scurt perspectivele relațiilor politice româno-bulgare în 2024.
În cadrul conversației a fost difuzat și interviul Podul Prieteniei cu Răzvan Niculescu, pe care l-am publicat pe 1 ianuarie 2024.
2024 se anunță un an interesant pentru România. Va fi un an electoral după un guvern cu o rotație a prim-miniștrilor, pe care presa bulgară îl folosește ca reper pentru ceea ce urmează în formula de guvernare în Bulgaria. Și, bineînțeles, contextul inevitabil: Bulgaria și România în Schengen, cu acces aerian și maritim promis, începând cu martie 2024. Dar când vor avea și acces terestru? Acesta va fi subiectul conversației mele de acum cu colegul meu Vladimir Mitev de la Radio Bulgaria, care este și creatorul blogului Podul prieteniei, cu analize pătrunzătoare ale scenei politice românești și bulgare. O zi bună!
O zi bună.
Mai întâi, Vlado. Să începem de aici. Ce urmează în activitatea dumneavoastră? Pentru că începeți un nou proiect axat pe România, pe care voi fi bucuroasă să l prezint pe ”Horizon până la Prânz”. Care este ideea dumneavoastră?
Da, vă mulțumesc că ați întrebat. Trebuie să spun că România va avea un an electoral în care românii vor avea toate alegerile posibile, adică toate cele patru tipuri de alegeri: locale, parlamentare, prezidențiale și europene. Și mi se pare un bun prilej pentru a privi evoluția societății românești în general, pentru a purta discuții cu oamenii obișnuiți, dar și pentru a face o imagine a ceea ce se schimbă și ceea ce se poate schimba în România. Și da, într-adevăr, Radioul Național Bulgar va primi o parte din materialele pe care le voi realiza în cadrul acestei inițiative.
Bine. Acum să trecem la imaginea macro politică. România se află într-un an electoral. Care sunt așteptările? Subiectul, voi spune din nou, devine interesant și în măsura în care facem deja comparații în modelul de rotație din cauza acestor procese similare din vecinul nostru nordic.
Cred că societatea românească este foarte interesantă, inclusiv pentru că există multe interese interne și internaționale diferite. În Bulgaria, suntem obișnuiți să o vedem mai mult ca fiind foarte euro-atlantică. Dar are, de asemenea, investiții semnificative din Europa de Vest, așa că mulți oameni au contact direct cu banii europeni. Iar atunci când România alege în ce direcție să meargă, aceste parteneriate diferite care au fost dezvoltate de diferite părți ale societății românești trebuie să conteze. Probabil că de un interes deosebit va fi așa-numitul suveranism: cum se va manifesta acesta în România. Poate că nu toată lumea știe despre ce vorbesc. Din ce știu suveranismul este un termen francez de științe politice care este în general legat de naționalism, dar este vorba despre naționalism într-un context european. În România, suveranismul are în momentul de față poate 25% sau chiar puțin mai mult de aprobare în societate. Și mulți oameni din elitele pro-occidentale din România sunt îngrijorați că poate această tendință va crește, mai ales dacă Donald Trump sau un alt republican va câștiga alegerile din SUA.
Înseamnă, în opinia dumneavoastră, o schimbare a sprijinului dur pentru Ucraina și o întoarcere spre Moscova – dacă prevalează aceste tendințe suveraniste de izolare de parcursul europeană, de căutare a propriei căi, de închidere în interiorul granițelor naționale?
În primul rând, este puțin probabil ca partidele suveraniste să obțină o majoritate în alegeri. Adică, dacă vor ajunge să guverneze, vor fi în coaliție cu cineva. Da, suveraniștii români au un mesaj antiucrainean. Însă trebuie să ținem cont de faptul că societatea românească și, mai ales, elitele sunt bine conectate la structurile euro-atlantice. Există un interes evident ca România să participe la reconstrucția Ucrainei. În plus, una dintre problemele patrioților români a fost că, multă vreme, limba română în Ucraina a fost considerată moldovenească. Dar acest lucru a fost rezolvat recent. Așadar, aș spune că România are o înțelegere complicată a Ucrainei. Poate că, într-o anumită măsură, poate vedea Ucraina și ca pe un concurent. Dar părerea mea este că interesul euro-atlantic va prevala.
Adică, dacă putem face o generalizare atât de grosieră, naționalismul românesc nu include o întoarcere spre Moscova, spre deosebire de naționalismul bulgar proclamat ca atare?
Cred că România se pregătește pentru diferite scenarii, cum face fiecare dintre țările noastre din regiune. Și trebuie să ținem cont de faptul că în SUA există semne că republicanii se întăresc, ceea ce înseamnă unele schimbări. Și presupun că și țările noastre se pregătesc pentru o posibilă schimbare de acest gen, dacă se va întâmpla.
Altfel spus, vedem încă o dependență de factorul extern la figurat, oricât de lemnoasă ar fi această expresie – ca în țara noastră.
Acum să vorbim puțin despre România și Schengen. Aș dori să mă întorc la acea publicație din ziarul românesc Adevărul, care a dus la o furtună de reacții în Bulgaria, inclusiv la reacția guvernului. Acesta s-a lăudat singur. Această laudă a fost apoi spulberată de declarația ministrului de interne austriac. În cele din urmă, s-a ajuns acum la publicarea pozițiilor Bruxelles-ului și a acordului în detaliu.
Cu toate acestea, sunt foarte curioasă dacă, Vlado, ați reușit să verificați dacă există vreo mențiune despre 2025 ca o posibilă dată de intrare în Schengen pe terestru. În media bulgărești, articolul românesc a fost prezentată ca având o un astfel de anunț. Mai era și fraza că negocierile privind Schengen terestru ar putea deconecta România de Bulgaria. Sau a fost aceasta o invenție a presei și a traducătorilor bulgari?
Da. Mi se pare că, în ultima vreme, știrile false – poate un pic exagerat, dar totuși știri false, informații inexacte între Bulgaria și România și, mai ales, între mass-media din cele două țări, sunt în creștere. Aș sugera oricărui ascultător al nostru, dacă vrea să verifice, să tasteze „Schengen” și „2025” în motorul de căutare al Adeverul și să vadă câte articole apar. Există un articol care este de la începutul lunii decembrie, dar nimic după Crăciun. Ceea ce a fost citat ca informație a fost imediat după Crăciun. E vorba de ceva an care nu știu de unde a apărut în presa bulgară. Cineva creativ poate a decis să o adauge.
În ceea ce privește decuplarea dintre Bulgaria și România, care îi îngrijorează atât de mult pe unii din statul sau elitele noastre, aud constant analiști sau experți români de politică externă explicând că acest lucru nu este posibil. Logica pe care o aud este că, de exemplu, dacă acest lucru s-ar întâmpla, România ar trebui să securizeze o frontieră foarte mare cu Bulgaria, ceea ce ar necesita resurse financiare. În plus, din câte am înțeles, poate că nici partenerii noștri occidentali nu au ei înșiși un astfel de interes să ne despartă. Poate că există un anumit sentiment în societatea românească pentru o astfel de decuplare, dar cred că este clar că ar fi dificil. Și este puțin probabil ca elitele românești să-și dorească cu adevărat acest lucru în acest moment.
Ce arată, de fapt, analiza dumneavoastră despre acordul încheiat pentru Bulgaria și România, anunțat în ultimele ore ale anului 2023 la Bruxelles? Mă refer la cele cinci condiții impuse de Austria.
Analiza mea este că vedem în document acele condiții austriece care, la începutul lunii decembrie, erau inacceptabile atât pentru președintele Radev, cât și pentru prim-ministrul Nikolay Denkov. În cele din urmă, s-a anunțat că acest acord a fost o „victorie”. Dar aceste condiții se regăsesc în el, ceea ce probabil ridică unele semne de întrebare. Este posibil ca în societatea noastră să existe diverse nemulțumiri față de acest acord. Eu personal nu înțeleg logica consolidării controalelor la frontiera dintre Bulgaria și România. În opinia mea, ideea Uniunii Europene este că frontierele ar trebui să fie treptat estompate și abandonate, nu întărite.
Apar analize similare cu a dumneavoastră în România?
Aș sugera să ascultăm o astfel de analiză, un interviu pe care l-am făcut cu Răzvan Nicolescu. Poate că veți prezenta domnia sa puțin mai mult. Pot să spun că este un om care are o atitudine bine definită față de chestiunea Schengen și este unul dintre principalii opinioniști din România atunci când se discută despre acest subiect.
Da, îi mulțumesc foarte mult lui Vladimir Mitev pentru oportunitatea de a difuza interviul pe care l-a realizat cu Răzvan Nicolescu despre acordul dintre Austria, România și Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen. Și pentru a completa cartea de vizită a lui Răzvan Nicolescu – este fost ministru al Energiei în România și actual președinte al Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice. ONG-ul pe care l-a fondat este autorul unei petiții prin care se cerea admiterea României și Bulgariei în Schengen, ale cărei teze au fost susținute de peste 80% dintre membrii Parlamentului European în luna iulie a anului trecut, transformând astfel petiția într-o rezoluție a Uniunii Europene de condamnare a Austriei.
În octombrie 2023. Nicolescu a anunțat că organizația sa a depus o acțiune la Curtea Europeană de Justiție – ONG-ul său cere instanței să anuleze decizia Consiliului Uniunii Europene din 8 decembrie 2022, care a lăsat Bulgaria și România în afara spațiului Schengen, și cere Austriei să respecte obligațiile de mediu ale Uniunii Europene. Acest lucru este foarte interesant. Domnul Niculescu este în prezent membru al Consiliului European pentru Afaceri Externe, iar colegul nostru Vladimir Mitev, care rămâne la telefon pentru a rezuma cele auzite, a vorbit cu Răzvan Niculescu în primele ore ale anului 2024, la scurt timp după ce a fost anunțat acordul în cauză între Austria, România și Bulgaria privind aderarea celor două țări ale noastre la spațiul Schengen.
Vladimir Mitev: Domnule Niculescu, avem un acord de aderare la Schengen pentru Bulgaria și România între cele două țări și Austria. Și Comisia Europeană îl susține, așa cum a fost anunțat la 30 decembrie 2023. Ce comentați pe fond din ceea ce vedeți în document?
Este un pas înainte în ceea ce privește decizia luată de Consiliu prin intermediul unei proceduri scrise. Dacă ar fi fost vorba doar de decizie, aș fi fost mulțumit. Sunt foarte dezamăgit de declarația comună a Bulgariei, României și Austriei, care este o anexă la decizie. Nu sunt mulțumit pentru că există cinci condiții noi care nu fac parte din criteriile Schengen.
În plus, există și o a șasea condiție pentru a avea acces la frontierele terestre, și anume scăderea migrației în Austria. Acest lucru nu are nimic de-a face cu România, nu are nimic de-a face cu Bulgaria. Noi nu suntem o țară vecină cu Austria. Austria are vecini complet diferiți, deci nu putem fi trași la răspundere pentru migrația care vine din altă parte, din Serbia, din Ungaria, din Croația, din Slovenia, din Italia.
Din punctul meu de vedere, acest lucru este foarte ciudat.
Bine, vedem că guvernele noastre din Bulgaria și România prezintă această decizie sau acord ca pe o victorie. În același timp, vedem că condițiile austriece care au fost anunțate la începutul lui decembrie 2023 au intrat complet în acest document. Deci, de fapt, ceea ce ați menționat anterior, într-un alt interviu înaintea mea, că țările noastre au drepturi legitime, fără nicio condiție, de a intra în spațiul Schengen, se transformă acum.
În ce măsură această soluție este o victorie, așa cum este anunțată, în ce măsură este altceva?
Nu-mi place să comentez declarațiile politice de ambele părți. Ceea ce pot să vă spun este că guvernul Austriei are un comportament complet anti-european. Iar din 8 decembrie 2022, este evident că acționează împotriva principiilor de bază ale UE.
Ni s-a cerut să avem mai multe controale între România și Bulgaria. Acest lucru este total antieuropean.
De ce trebuie să avem mai multe controale între Bulgaria și România? Cine va plăti pentru asta? Și care este motivul?
De ce, dacă românii vor să meargă și să se bucure de coasta bulgară a Mării Negre anul viitor, de ce ar trebui să existe mai multe controale la frontieră pentru ei? Nu înțeleg acest lucru. Din același motiv, de ce bulgarii care vor să viziteze frumoșii Carpați români sau frumoasele mănăstiri din Bucovina trebuie să aibă mai multe controale? Nu înțeleg acest lucru.
Este vorba de populism pur și simplu. Acest lucru are legătură cu agenda lor politică internă și este complet anti-european. Rolul nostru, ca societate civilă, este de a sublinia acest lucru și de a fi foarte clari în această privință.
Cum credeți că va influența această graniță foarte bine păzită între Bulgaria și România fluxul de persoane și bunuri între cele două țări?
Cu siguranță nu va avea un impact pozitiv. Și, din nou, este complet anti-european. Și nu înțeleg de ce a fost introdus acest lucru.
Înțeleg o cerere venită din partea lor care spune: “Bine, băieți, bulgari și români, dacă există imigranți ilegali care intră în țara voastră și dacă ajung la Viena, atunci trebuie să-i luați înapoi”. Este corect. În Europa trebuie să creăm mai multă solidaritate, trebuie să creăm mai multă încredere. Ei ne cer de fapt să punem mai multe obstacole între români și bulgari. Din punctul meu de vedere, acest lucru este total inacceptabil.
Care sunt șansele ca Bulgaria și România să adere la spațiul Schengen pe frontiere terestre?
Este foarte greu de spus, deoarece, din nou, este legat de cinci criterii noi. Croaților nu li s-a cerut așa ceva. Așadar, acest lucru este total incorect. Este o discriminare.
Dar să presupunem că acest lucru este în mâinile noastre și că nu este un criteriu pe care să nu-l putem îndeplini. Deci nu este imposibil. Dar mă îngrijorează mai mult cel de-al șaselea criteriu, care spune: “Bine, dacă îndepliniți cele cinci criterii, atunci puteți adera dacă migrația scade substanțial în Austria”. Dar acest lucru nu este în mâinile noastre.
Ce putem face pentru a reduce migrația în Austria? Ce putem face dacă aceștia nu vor să-și protejeze țara și dacă nu există o protecție bună în altă parte?
De exemplu, așa cum am spus, în Slovenia, Croația, Italia, Ungaria sau Serbia. Acest lucru nu este în mâinile noastre. Este ceva ce nu se află sub controlul nostru. Și de aceea este total incorect.
Și, ca să fiu sincer, mă așteptam la mai mult din partea Comisiei Europene. Mă așteptam să acționeze ca gardieni ai principiilor UE. Ei sunt gardienii tratatului UE. Și mă așteptam ca ei să fie mai activi în sancționarea oricărei abateri de la regulile, tratatele, standardele UE.
În 2023, ONG-ul dvs. a atacat Austria la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg pentru lipsa de solidaritate a Vienei, pentru presupusul abuz de bună-credință și de principiul solidarității în UE și pentru că nu a acceptat Bulgaria și România în Schengen. Care este situația acestei proceduri judiciare în acest moment? Unde ați ajuns?
Avem două acțiuni în instanță. O acțiune este legată de impactul asupra mediului, deoarece camioanele care așteaptă la granița dintre Grecia și Bulgaria, dintre Bulgaria și România și dintre România și Ungaria, au produs poluare. Acestea au generat emisii de CO2. Deci aceasta este acțiunea pe care o avem în instanța UE în primul proces și suntem în al doilea proces cu privire la decizia luată la 8 decembrie 2022. Și aștept cu nerăbdare să văd rezultatul.
Acțiunile noastre nu sunt doar pentru România, Bulgaria, ci și pentru întreaga UE. UE nu poate supraviețui cu comportamente precum cel manifestat de liderii austrieci în legătură cu aderarea României și Bulgariei.
Nu poți fi abuziv. Nu puteți acționa în mod discriminatoriu. Așadar, este dreptul nostru să facem parte din zona Schengen. Am pierdut bani pentru că nu facem parte din zona Schengen. Pierdem undeva între 0,8 și 2% din PIB-ul nostru pe an. Și grecii pierd, de asemenea, bani.
Așadar, nu sunt afectate doar România și Bulgaria. Sunt afectați și grecii. Pentru că ei fac parte, în teorie, din zona Schengen doar cu frontierele terestre. În realitate, ei pot face parte din Schengen terestru doar dacă Bulgaria și România aderă.
Deci aceasta este situația, iar acțiunea noastră, așa cum am spus, este pro-europeană. Am încercat să apărăm Europa. Am încercat să distrugem vetourile abuzive care ar putea fi atât de dăunătoare pentru viitorul marii noastre Uniuni.
Bine, în cele din urmă, există unele afirmații conform cărora dacă cineva este sceptic în legătură cu acest acord, poate că… promovează propaganda rusă. Ce părere aveți despre asta? Este legitim să criticăm actualul acord?
Propaganda rusă este foarte prezentă în țările noastre. Este un fapt. Nu am nicio îndoială în această privință.
Dar nici acum nu am devenit nebuni. Adică, este dreptul nostru ca cetățeni să comentăm. Toată lumea are dreptul să comenteze. Eu fac comentariile noastre cu sufletul meu și nu pot spune că albul este negru și negrul este alb. Pentru mine adevărul contează.
Irina Nedeva: Expertul român Răzvan Nicolescu în fața colegului său Vladimir Mitev de la Radio Bulgaria și Podul Prieteniei. Revin la discuția cu Vladimir cu o ultimă întrebare: la ce ar trebui să ne așteptăm în ceea ce privește relațiile dintre Bulgaria și România în 2024 – neschimbate, cu o dezvoltare accelerată sau cu un fel de punct de cotitură?
Cred că atât ambasadorul României la Sofia, cât și ambasadorul Bulgariei la București încearcă cu adevărat să intensifice aceste relații la nivel politic. Și, din câte știu, în martie se va sărbători prima aniversare a declarației de parteneriat strategic între cele două țări. Mi se pare că se vor căuta diferite gesturi și diferite inițiative pentru ca această relație să se îmbunătățească. Și poate că se vor căuta modalități pentru ca popoarele însele să considere cooperarea reciprocă ca fiind naturală.
Intensificarea relațiilor dintre cele două țări vecine, Bulgaria și România. Aș dori să-i mulțumesc lui Vladimir Mitev, colegul meu de la secția română a Radio Bulgaria, care este și autorul blogului Podul Prieteniei”, cu analize pătrunzătoare ale situației politice și economice din Balcani. Vladimir începe noul an 2024 cu un nou proiect axat pe România, pe care voi fi bucuros să îl prezint în cadrul emisiunii Orizonturi la prânz.
Foto: (sursă: Cross-border Talks)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
