Snejana Ivanova, BNR, 4 august 2025
Probabil ați auzit că, începând cu 1 august, România a majorat brusc prețurile la o serie de bunuri și servicii. Au intrat în vigoare primele măsuri bugetare și fiscale ale noului guvern pentru a face față deficitului bugetar uriaș, prin care se introduc taxe suplimentare și se majorează TVA-ul. Despre situația din țara vecină discut cu colegul meu, fondatorul blocului româno-bulgar Podul Prieteniei, Vladimir Mitev.
Bună ziua!
Bună ziua!
Ce se întâmplă exact în România, cum arată situația?
În România, viața continuă, dar se pare că intrăm într-o perioadă dificilă, care va dura ceva timp. Poate că nu va fi scurtă. Unii comentatori consideră că astfel de măsuri vor fi probabil până la sfârșitul anului viitor și că viața din punct de vedere economic va fi mai grea.
Se preconizează că inflația în acest an va fi de aproximativ 9%, ceea ce este un nivel relativ ridicat. Cauza nu este doar creșterea TVA, ci și accizele mai mari. De la 1 iulie, prețul energiei electrice, pentru care guvernul plătea anterior compensații pentru a fi mai mic, a fost liberalizat. De fapt, se acumulează diferiți factori care duc la creșterea prețurilor – nu doar cu 2%, cât este TVA-ul. Din diferite părți se înregistrează majorări ale prețurilor față de nivelurile anterioare.
În această situație, desigur, tensiunea în societate se menține. Indiferent că ne amintim de tensiunea mare din timpul alegerilor prezidențiale, când a fost ales un președinte care, pentru o perioadă, a rezolvat această dilemă. Dar vedem că măsurile luate acum duc la o situație în care partidul suveranist AUR are 40% sprijin public, conform unor sondaje. Și în societate există nemulțumiri, sunt proteste foarte frecvente.
Dați-ne un exemplu cu unele produse, pentru a ne orienta cât de mare este acest șoc al prețurilor.
Nu pot fi precis în privința multor produse, dar, de exemplu, pâinea costă, în principiu, 1 euro, din câte am văzut prețurile – echivalentul a 1 euro, de fapt 5 lei. Pentru astfel de produse, care sunt relativ ieftine, există o creștere a prețurilor, care este probabil de câteva bani românești sau de câteva zeci de bani românești. Acest lucru este valabil pentru produsele alimentare, deoarece prețurile sunt, în general, scăzute, creșterea prețurilor fiind relativ mai mică în valoare absolută.
Dar au existat informații că, în unele cazuri, comercianții au crescut prețurile mult mai mult decât ar fi trebuit să crească în urma majorării TVA. Au existat și informații că lanțurile de supermarketuri introduc promoții ca formulă pentru a menține prețurile la un nivel cât mai scăzut posibil. Am văzut chiar și unele rapoarte conform cărora în primele zile s-ar putea observa o ușoară scădere a prețurilor la unele produse. Nu pot spune exact la care, dar în cazul unor produse de bază, cum ar fi ouăle sau altele similare, există cazuri în care, datorită acestor promoții, creșterea prețurilor nu se simte atât de puternic.
Presupun că acest lucru ar putea deveni într-o oarecare măsură o politică publică, deoarece economia română s-a dezvoltat în ultimii ani nu numai datorită industriei auto predominante, care exportă automobile și piese auto, ci și datorită consumului intern. Acesta a fost cazul deoarece salariile au crescut și au existat aceste rate speciale de TVA, care acum cresc și ele puțin. Economia română se bazează într-o mai mare măsură pe consum decât cea bulgară, iar acest lucru este cu siguranță luat în considerare de către guvernanți și de factorii economici – că aceste șocuri de prețuri trebuie să fie mai graduale.
Cui se datorează acest deficit bugetar mare? Când au înțeles românii că va urma ceva greu? Întreb pentru că și la noi se conturează un deficit și din când în când se menționează că este posibil să se modifice impozitele. Care sunt motivele pentru aceasta?
Economia română importă de mult timp mai mult decât exportă, iar acesta este unul dintre factorii importanți. Un alt factor este că în diferite domenii ale activității publice se înregistrează deficite. De exemplu, în ceea ce privește pensiile, deoarece în România există pensii speciale, care sunt foarte greu de redus sau de eliminat din cauza influenței persoanelor care le primesc. Este vorba despre pensiile foștilor polițiști sau judecători.
Există diverse cheltuieli care pur și simplu rămân și nu sunt mici. De aceea, de-a lungul anilor, la fel ca la noi, au existat transferuri de fonduri prin buget pentru a acoperi deficitul pentru pensii. Acesta este un exemplu de cauze ale generării deficitului.
De exemplu, o altă cheltuială a fost realizată în timpul crizei coronavirusului, dar și mult timp după războiul din Ucraina. Statul a trebuit să liberalizeze prețurile la energia electrică, iar înainte de asta, timp de 3 ani, s-au dat 6 miliarde de euro ca să se mențină prețurile la un nivel acceptabil pentru populație. Adică au existat diferite cheltuieli care, în perioade mai calme, în care există mai multe posibilități de acumulare a datoriilor și de acceptare a deficitului și a unor rate ale dobânzii mai mici, ar fi avut poate sens. Așa se face politica socială și populația se simte mai bine.
Particularitatea situației este că, odată cu anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, s-a dovedit că ratele dobânzilor la care România se împrumută cresc foarte mult. Agențiile de rating de credit consideră că statul român ar putea intra în insolvență și, din acest motiv, atunci când își finanțează datoria prin noi împrumuturi, România contractează împrumuturi cu dobânzi ridicate. Aceasta creează o problemă suplimentară – o mare parte din fondurile statului sunt destinate serviciului acestor datorii și plății dobânzilor.
Situația este astfel încât, după această criză cu alegerile prezidențiale, pe care am urmărit-o foarte bine în Bulgaria, acum vine momentul în care trebuie să se reducă cheltuielile. Inclusiv pentru că guvernul anterior, în 2024, a acordat mai multe fonduri populației, deoarece era an electoral. Atunci, românii aveau toate alegerile posibile și politicienii nu aveau curajul să introducă măsuri nepopulare, deoarece acest lucru probabil că s-ar fi reflectat în rezultatele lor la alegeri. Și, oricum, s-a reflectat, deoarece acei politicieni de atunci au dispărut de pe scena politică. Pe scurt, trebuie să se pună ordine în finanțe. Inclusiv România poartă discuții atât cu agențiile de credit, cât și cu Comisia Europeană, pentru a reduce acest deficit și a obține un rating de credit mai bun, astfel încât să îi fie mai ușor să își achite datoriile.
Foto: Vladimir Mitev (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
