Vladimir Mitev
La alegerile prezidențiale din 2014 în România și în diaspora a avut loc mobilizare fără precedent, care a adus la victoria primarului lui Sibiu Klaus Iohannis și pierderea favoritului și premier de atunci Victor Ponta. În mare parte mobilizarea de atunci a fost provocată de la o atitudine negativă a clasej de mijloc din orașe și a tinerilor împotrivă liderului socialdemocraților. Dar la algerile parlamentare din 11 decembrie 2016 votul negativ nu prea a existat. De ce?
Câteva zile înainte de alegerile românești ziarul ”Adevărul” a arătat studiile și concluziile ale psihologului din Cluj Napoca Daniel Dumiescu despre votul negativ alegatorilor lumii din punct de vedere psihologic. Peste 100 de studii realizate pe mai mult de 350.000 de persoane din întreaga lume arată clar că oamenii care percep lumea şi viitorul ca nesigure şi periculoase, cu molime, terorism, conflicte armate, dezastre naturale, tragedii aviatice sunt mult mai conservatori în deciziile politice. Iar această percepţie îi mobilizează spre vot şi îi determină să încline spre alegeri extreme, fără logică. Dumilescu crede că alegătorii sunt tentate să voteze candidăți care ar putea să-le proteja cel mai bine – să-le oferă siguranța, libertate șamd. Reprezentativ pentru acest lucru este tragedia de la Colectiv, care le-a provocat pe tinerii români să protesteze și a dus la demisia guvernului Ponta. Concluzia este că teama este un factor comun prin care ar putea să se influenţeze opiniile electoratului. O altă emoţie care-i animă pe oameni este furia, nedreptatea.
Blogul ”Podul prieteniei” a vorbit cu antropologul cultural român Vintilă Mihăilescu pentru a învața mai mult despre emoțiunile care a influențat rezultatul acestor alegeri și ce urmează pentru România după ele.
Care sunt emoțiunile românilor care au dominat alegerile parlamentare de la 11 decembrie 2016? De ce nu observăm vot negativ sau mobilizarea în ultimele zile ale votului?
Noile reglementări ale alegerilor au limitat publictatea stradală și formele de confruntare electorală, așa că publicul nu a mai fost prea expus și excitat de alegeri. De asemenea, procesul alegerilor s-a desfășurat fără incidente și deci nu a mai existat un motiv pentru o reacție populară de revoltă față de sistem, ca la alegerile prezidențiale. Pe scurt, a fost liniște – și chiar placiditate. Unul dintre motivele pentru care și participarea la vot a fost scăzută, lipsind „votul emoțional” de la alegerile precedente.
Pe de altă parte, nemulțumirea față de actualul guvern de tehnocrați, chiar dacă susținut declarativ de liberali, nu s-a exprimat într-un vot negativ: față de cine ar fi putut să se exprime de vreme ce guvernul oricum își înceta activitatea? Partidul Național Liberal a deziluzionat masiv, dar nu a fost niciodată perceput ca un pericol național. Iar noul partid al tineretului civic, USR, de abia și-a făcut intrarea în scenă : a intrat în parlament cu un scor bun de aproape 9%, dat de tineri (28% dintre aceștia au votat cu USR). Mulți n-au avut încredere în el, dar nimeni nu l-a perceput ca un pericol de natură să mobilizeze un vot negativ masiv al populației (chiar dacă în campanie a fost obiectul a numeroase ironii și insinuări meschine).
În sfîrșit, singurul partid care, pentru dreapta urbană clasică, a acumulat de-a lungul timpului un vot negativ, Partidul Social-Democrat, a rămas singura țintă și a fost atacat (în moduri foarte ne-elegante) tot timpul de către liberali și alte partide mai mici. Avînd inspirația să nu reacționeze, să rămînă calm și să se rezume la prezentarea programului de guvernare, PSD-ul a fost perceput mai degrabă drept victimă – ceea ce i-a adus un plus de voturi. Pe scurt, alegerile actuale au pus în scenă mai degrabă un vot pragmatic : în contextul dat, cu cine ne poate fi mai bine ? Chiar și tinerii educați din orașe, care au votat totdeauna aproape integral dreapta, de data aceasta și-au dat numeroase voturi stîngii, probabil din aceleași motive. „Frica” și „teama” despre care vorbiți, deși există în societate, s-au tocit, ca să spun așa, și nu au mai mobilizat, pe ultima sută de metri, alegerile.
Ce urmează pentru România după votul de la 11 decembrie? Dacă vorbiți nu în termeni partidelor dar în termeni grupelor sociale, ale valorilor sau ale direcțiilor națiunii la unde se îndreptă România după alegerile?
Cu o majoritate absolută în parlament a unui singur partid, societatea românească se poate aștepta la o perioadă de liniște și stabilitate – dar și la un risc de „monopol” partinic. Cu un partid puternic de stînga, categoriile dezavantajate se pot aștepta la unele îmbunătățiri salariale etc. Dat fiind că PSD a încorporat și o serie de elemente de dreapta, nici clasa antreprenorială nu are motive semnificative de îngrijorare. Iar în ceea ce privește bănuiala de orientare pro-rusă pe filiera comunistă a partidului, cred că este mai degrabă o propagandă a celorlalte partide decît un risc real. Pe de altă parte, cu eșecul total al celor două partide naționalist-populiste care au candidat la alegeri și cu cea mai mare încredere în UE din zonă, deriva populistă și anti-europeană din atîtea țări europene are toate șansele să fie păstrată sub control încă o bucată de vreme. Ceea ce constituie poate cea mai importantă veste bună de la actualele alegeri din România!
Foto: Vintila Mihailescu (sursă: Vladimir Mitev)
Citește o colecție de toate articolele pe blog care sunt despre alegerile parlamentare în 2016 din România!
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
