Vladimir Mitev
Cuprins
- Rezumat
- Intro
- Situația politică din Republica Moldova
- Cine poate fi partenerul partidului PAS în guvernare?
- Cursul geopolitic spre Uniunea Europeană
- Europenizarea Republicii Moldova
- Semnificația încheierii războiului din Ucraina pentru Republica Moldova
- Discursul președintelui francez Macron la Chișinău, la 27 august 2025 (Ziua Națională a Republicii Moldova): „Viitorul vostru este Europa”
Rezumat
- Paula Erizanu discută peisajul politic din Republica Moldova înaintea alegerilor din septembrie 2025, evidențiind principalele partide și orientările acestora.
- Partidul PAS al președintei Maia Sandu conduce sondajele cu o poziție pro-europeană, în timp ce forțele de opoziție includ Blocul Electoral Patriotic pro-Kremlin și blocul Alternativa, suspect de pro-european.
- Există potențialul formării unei coaliții, dar scepticismul rămâne în ceea ce privește alinierea cu partidele care se opun integrării europene.
- Erizanu subliniază importanța alegerilor din 2025 pentru aspirațiile UE ale țării și remarcă beneficiile tangibile ale fondurilor europene pentru infrastructura și energia din Republica Moldova
- Războiul în curs din Ucraina influențează în mod semnificativ situația politică și de securitate, armata ucraineană protejând în prezent Republica Moldova de agresiunea rusă.
Intro
Paula Erizanu (n. 1992) este scriitoare și jurnalistă din Chișinău, Republica Moldova. Colaborează cu BBC, The Guardian, London Review of Books, Financial Times etc.
Interviul cu Paula Erizanu este realizat cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, oferă o perspectivă generală asupra peisajului politic actual. Discuția abordează, de asemenea, posibilele scenarii post-electorale.
Partidul președintei Maia Sandu PAS este principala forță politică, având o orientare clară pro-europeană. Opoziția este unită în spatele Blocului Electoral Patriotic, pe care Paula Erizanu o categorizează ca fiind pro-Kremlin, și blocul Alternativa, care în opinia ei mai degrabă mimează o orientare pro-europeană. Dacă PAS nu obține majoritatea, va fi nevoit să formeze o coaliție. Deși a existat un precedent în 2019, când PAS a colaborat cu socialiștii afiliați Kremlinului pentru a-l înlătura pe Vlad Plahotniuc, experta își exprimă scepticismul cu privire la viabilitatea unei astfel de alianțe pe termen lung. Alternativ, este posibil ca un guvern să nu poată fi format deloc, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.
În ceea ce privește cursul geopolitic al Republicii Moldova, doamna Erizanu subliniază că, deși și-ar dori ca parcursul pro-european să fie ireversibil, istoria recentă, inclusiv Brexit-ul, demonstrează că o schimbare de direcție este oricând posibilă. Ea consideră alegerile din septembrie 2025 cruciale pentru continuarea apropierii de Uniunea Europeană.
Interviul evidențiază și modul în care se manifestă procesul de europenizare în societatea moldovenească. Modernizarea infrastructurii, investițiile în energie regenerabilă și sprijinul financiar oferit cetățenilor în fața creșterii facturilor sunt doar câteva dintre beneficiile concrete ale fondurilor europene. Cu toate acestea, propaganda rusă rămâne puternică, iar o parte a populației continuă să fie sceptică față de schimbările pozitive, chiar și atunci când acestea sunt evidente. Finalul discuției subliniază dependența Republicii Moldova de rezultatul războiului din Ucraina, a cărei armată protejează țara de o potențială agresiune a Rusiei.
Situația politică din Republica Moldova
Doamnă Erizanu, la aproximativ câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare din Moldova, care vor avea loc pe 28 septembrie 2025, care este situația politică din Republica Moldova? Care sunt partidele cele mai influente, ce arată sondajele și ce fel de orientare, ideologie sau propuneri politice au acestea?
Partidul de guvernământ, PAS, cu o direcție pro-europeană, se poziționează în continuare pe primul loc. Sondajele diferă, dar îi acordă acestui partid între 30 și 40 de procente. După el urmează așa-numitul bloc electoral patriotic, un bloc alcătuit din câteva partide afiliate Kremlinului, în care apar tot felul de personaje care altădată n-ar fi stat neapărat unul lângă altul. Acest lucru este interesant, pentru că în spațiul public se văd aceste tensiuni dintre liderii blocului.
De asemenea, există un bloc numit Alternativa, care se prezintă drept pro-european, dar este populat de personaje care au fost afiliate Kremlinului în trecut și există mari suspiciuni că sunt în continuare afiliate acestuia, doar că și-au schimbat „chipul”. Acestea ar fi principalele partide care ar putea ajunge în Parlament. Mai există și un partid, Partidul Nostru, care s-ar putea să depășească pragul electoral, dar conform diferitelor sondaje rezultatele arată diferit.
Ceea ce este clar, însă, este că în jur de o treime dintre alegători sunt nehotărâți și probabil că ei vor fi cei care vor influența rezultatul alegerilor.
Cine poate fi partenerul partidului PAS în guvernare?
Dacă Partidul PAS nu obține majoritatea, adică peste 50% din Parlament, va fi nevoit să facă un fel de coaliție cu unul dintre cele două sau trei grupuri menționate de dumneavoastră. Care sunt șansele ca Partidul PAS să se poată înțelege cu altcineva dintre aceste partide sau grupuri și cu care dintre ele s-ar putea înțelege mai degrabă pentru a guverna împreună?
Avem experiența din 2019, când PAS a creat o coaliție de conjunctură împreună cu Partidul Socialiștilor afiliat Kremlinului pentru a-l scoate din joc pe Vlad Plahotniuc, care controla și domina procesele politice din Republica Moldova în perioada 2016-2019. Deci, antecedente există. Dincolo de asta, nu-mi este clar cum ar putea fi avansat procesul de integrare europeană cot la cot cu niște partide care își anunță un alt deziderat sau au anumite afilieri cu Kremlinul, mai degrabă decât cu Bruxelles.
Pe de altă parte, există analiști politici, cum ar fi Igor Boțan, care spun că toate Parlamentele Republicii Moldova, din 1991 și până în prezent, au fost pro-europene. Inclusiv Partidul Comuniștilor, de exemplu, care a pornit în alegeri cu un mandat de apropiere de Rusia, la guvernare și-a schimbat direcția, deoarece s-a simțit „trădat” de Rusia prin planul Kozak de federalizare a Republicii Moldova și s-a reorientat spre integrarea europeană ca plan de țară. E complicat de spus. E complicat și de înțeles în ce măsură acțiunile și manifestele din alegeri vor coincide cu procesele care vor urma.
Mai există și un scenariu în care nu se alege niciun guvern în componența Parlamentului rezultat în urma alegerilor din 28 septembrie 2025, iar asta ar însemna necesitatea unor alegeri anticipate.
Cursul geopolitic spre Uniunea Europeană
Cât de mare este probabilitatea ca, după aceste alegeri, cursul geopolitic spre Uniunea Europeană să fie într-adevăr schimbat? Oare nu a avansat prea mult Republica Moldova pe drumul european până acum pentru a se întoarce?
Eu sunt pro-europeană și mi-aș dori să cred că nu există cale de întoarcere. Însă, din păcate, istoria Republicii Moldova, precum și procesele din întreaga Europă, demonstrează că acest parcurs poate fi oricând întors din drum. Am trăit și Brexit-ul în Marea Britanie, deci, din păcate, mi-e greu să cred în ireversibilitate în momentul actual. Mi se pare că alegerile din septembrie sunt cruciale pentru a continua acest parcurs.
Europenizarea Republicii Moldova
Dacă Republica Moldova reușește tot mai mult să avanseze pe drumul european, cum se manifestă această „europenizare” în societate? Faptul că atât de mulți bani intră pentru a face anumite modernizări sau reforme în Republica Moldova, cum se arată și cum se simte de către cetățeni?
Se simte la mai multe niveluri. E clar că drumurile și infrastructura Republicii Moldova s-au îmbunătățit considerabil în ultimii ani datorită fondurilor europene. De asemenea, există susținere pentru diversificarea și reziliența energetică. Chiar săptămâna trecută am avut o premieră pentru Republica Moldova, când consumul de energie domestică a fost în totalitate acoperit de surse regenerabile. Ceea ce este foarte diferit de cei 30 de ani în care am fost dependenți total de gazul rusesc pentru a ne asigura cu energie.
Deci, există aceste aspecte, precum și ajutorul pe care îl acordă statul cetățeanului, inclusiv atunci când facturile s-au mărit foarte mult. A fost pentru prima dată când guvernarea a venit cu un proiect de ajutorare în masă a cetățenilor, pentru a putea depăși provocările economice generate de război și de lipsa de pregătire și de independență a sistemului energetic pe care îl aveam la ora respectivă.
Există acest proiect, numit Satul European, prin care primăriile aplică pentru fonduri naționale, susținute inclusiv prin donații și granturi europene, care se duc spre proiecte alese de comunități: repararea școlilor, grădinițelor sau bibliotecilor, caselor de cultură, asigurarea cu apă potabilă și așa mai departe. Deci, schimbări sunt la toate nivelurile, însă propaganda rusă este puternică. De asemenea, cred că există și acest instinct foarte cultural, încurajat de algoritmii rețelelor de socializare, prin care oamenii mai degrabă consideră că trebuie să se plângă sau să spună că nu s-a schimbat nimic, chiar dacă atunci când li se aduc exemplele de schimbare – iluminatul stradal, construcția de drumuri, reparația grădinițelor și așa mai departe – aceștia recunosc că, într-adevăr, lucrurile astea au fost realizate.
Semnificația încheierii războiului din Ucraina pentru Republica Moldova
În prezent, se poartă discuții despre încheierea războiului din Ucraina. Care sunt variantele bune pentru încheierea acestui conflict și care sunt variantele rele pentru Republica Moldova?
Sigur, dacă Ucraina câștigă și dacă Ucraina își asigură în continuare parcursul european, suveranitatea și independența, acesta este un semn mult mai bun pentru Republica Moldova decât cazul în care Rusia câștigă din poziții și reușește să-și transforme agresivitatea într-o nouă frontieră. Dar dincolo de asta, cred că va fi nevoie să vedem detaliile care vor rezulta din negocieri și care sunt cu adevărat garanțiile de pace pe care le-ar putea primi Ucraina. Republica Moldova este protejată în momentul actual de armata ucraineană.
Suntem independenți pentru că avem armata ucraineană care blochează armata rusă de a ajunge la Chișinău.
Discursul președintelui francez Macron la Chișinău, la 27 august 2025 (Ziua Națională a Republicii Moldova): „Viitorul vostru este Europa”
Foto: (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
1 thought on “Paula Erizanu: Europenizarea din Republica Moldova se simte la mai multe niveluri”