Președintele Nicușor Dan și confuzul discurs rostit în fața corpului diplomatic de la București

Ștefan Popescu, Gândul, 27 August 2025

Rezumat

• Reuniunea anuală a diplomației române prezintă viziunea președintelui asupra politicii externe, în special parteneriatele strategice.
• Discursul lui Nicușor Dan a fost lipsit de profunzime și structură, omisând teme cruciale precum diplomația climatică și cooperarea regională.
• Diplomații se așteptau la claritate cu privire la rolul României ca hub de conectivitate, dar au constatat că ideile prezentate erau lipsite de substanță.
• Diplomația economică a fost menționată, dar necesitatea unei abordări mai concentrate a rămas neabordată.
• În ansamblu, discursul a lăsat diplomaților impresia că cooperarea cu România nu va prezenta provocări în următorii ani.

Comentariu

Reuniunea anuală a diplomației române

Ultima săptămână a lunii august este cea mai importantă din an pentru diplomații străini aflați la post în capitala României. În aceste zile, titularul Ministerului de Externe și Președintele prezintă marile orientări, prioritățile, importanța parteneriatelor strategice, elementele care privesc vecinătatea, dar și felul în care lumea este percepută la București și chiar considerații privind evenimentele recente.

Este Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Anul acesta, ultimele zile de august sunt cu atât mai importante cu cât avem un nou președinte, iar discursul său le permite ambasadorilor străini să-i vadă viziunea, capacitatea de înțelegere a evenimentelor, orizontul său și felul în care înțelege să își asume rolul de șef al politicii externe a României pentru următorii cinci ani.

Sigur că intervențiile mari, anuale, despre politica externă generală a șefilor de stat au la bază analize și sinteze ale instituțiilor din arhitectura politicii externe a statelor, dar diplomații străini caută să observe și felul în care demnitarii țării gazdă își însușesc elementele de limbaj puse la dispoziție de structură.

Să vedem ce anume a văzut un diplomat străin care a trebuit să urmărească intervenția președintelui României, dl. Nicușor Dan, pentru a face apoi o informare pentru țara sa.

Nicușor Dan’s speech

În primul rând, acesta a plecat mulțumit că nu a trebuit să lucreze prea mult într-o zi de sfârșit de vară în care vremea este tocmai bună să te plimbi prin București și să profiți de multele cafenele cu gust. Intervenția a fost neobișnuit de scurtă și ca formă, dar și în privința conținutului. Apoi lipsa de structură, de ordonare a ideilor (ciudat pentru structura intelectuală a unui matematician), de împărțire pe tematici transversale precum schimbările din ordinea internațională, diplomația climatică, lipsa abordării pe spații geografice – fundamentală pentru a înțelege orizontul de politică externă al României, Balcanii, Orientul Apropiat și Mijlociu (unde trăiesc, de altfel, cetățeni români sau de origine română), Africa de Nord.

Diplomatul în cauză a reținut fără îndoială, parcă de două sau trei ori cuvântul „pragmatism”. Totuși, în discursul prezidențial nu s-a pomenit nimic despre mijloacele pe care România înțelege să le pună la dispoziție spre a-și proiecta interesele în exterior, nici chiar atunci când s-a amintit despre interesul pentru Marea Neagră.

Aflăm în mod interesant că pentru promovarea securității în această regiune, „trebuie să folosim Formatul București 9”, un instrument util, dar împărțit între nevoile de securitate ale balticilor, țărilor din V4, României și Bulgariei. Niciun cuvânt însă despre cooperarea cu Turcia, perspectivele pe care le deschide cooperării la Marea Neagră normalizarea relațiilor Armenia-Azerbaidjan și proiectele de conectivitate europene cu Asia Centrală care trec în mod necesar prin regiunea Mării Negre.

„Avem o oportunitate legată de poziția noastră geografică”, a spus președintele Nicușor Dan. „România trebuie și poate să devină un hub de conectivitate între Europa și Asia, și Africa. Trebuie să lucrăm la asta. Strategia pentru Marea Neagră trebuie să fie parte din această strategie”.

O altă idee fără consistență și capacitate de a fi pusă în practică în condițiile în care acest rol este asumat deja activ de Turcia, de unde importanța, inclusiv din perspectiva obiectivului de asigurare a securității României, de a face referire la dezvoltarea cooperării cu acest stat de care ne leagă un parteneriat strategic încheiat în 2011.

Critica discursului lui Nicușor Dan

În condițiile în care spațiul extraatmosferic, inteligența artificială, Arctica se afirmă ca teatre geopolitice emergente, în condițiile deplasării centrului geoeconomiei mondiale spre Indo-Pacific, “oportunitatea legată de poziția noastră geografică” se relativizează, iar atunci România ar trebui să aibă o strategie pentru a-și păstra relevanța.

Toate acestea ar fi trebuit spuse cu subiect și predicat, după cum ar fi fost obligatoriu să fie expusă și viziunea președintelui pe tema vecinătății – dezvoltarea interconectivității, atenția pentru proiectele de infrastructură din Inițiativa celor Trei Mări, sprijinul pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest, interesul pentru Coridorul Vertical (interconectarea energetică Grecia, Bulgaria, România, Moldova, Ucraina, Ungaria, Slovacia). În mod cert, diplomații sârbi, bulgari, unguri, albanezi au înțeles că Bucureștiul va continua abordarea vecinătăţii pe aceleași coordonate de „predictibilitate şi coerență”, dar fără pretenția unei prezențe active.

Diplomația economică și nevoia unei acțiuni externe mai profilate pe dimensiunea cooperării economice, a fost reproșată de președinte în fața ambasadorilor români, insistând pe necesitatea unui „efort intern, în care Președinția, Guvernul, Ministerul Economiei să definească prioritățile strategice economice ale României, într-un dialog cu companiile din România, pe care nu l-am avut, ca să fim din nou foarte onești, și este nevoie de un efort pe care dumneavoastră să-l faceți, pentru ca mediul privat al României să poată să dezvolte parteneriate și să dezvolte economic în țările în care dumneavoastră ne reprezentați”.

O altă idee care ar fi căpătat pertinentă și credibilitate dacă dl. președinte ar fi abordat-o din unghiul amprentei regionale pentru companiile cu acționariat majoritar de stat sau al atragerii de capitaluri din acele regiuni cu disponibilitate precum Golful Persic (regiune care se află și pe lista priorităților de cooperare ale SUA şi Franţei).

Singurul parteneriat strategic amintit în treacăt de președinte, numai ca deziderat de aprofundare în domeniul economic și securitar, a fost cel cu Statele Unite ale Americii, cu toate că, și în acest caz, restabilirea dialogului politic la nivel înalt și o strategie astfel încât România să își păstreze relevanța pentru Washington în contextul noilor sale priorități, ar fi fost de dorit să fie enunțate.

Și totuși, care vor fi domeniile majore ale politicii și acțiunii externe românești ? Aici președintele Dan a fost totuși ceva mai explicit: Republica Moldova și diaspora – domenii fără îndoială importante având în vedere interesul strategic și responsabilitatea istorică apropo de țara de peste Prut și situația demografică, dar și avantajele de cooperare bilaterală cu țările în care se află comunități românești apropo de diaspora, dar esențiale și pentru echilibrele electorale.

În concluzie, diplomatul nostru imaginar, aflat în post la București, ar putea să își încheie informarea cu certitudinea că următorii cinci ani în cooperarea cu România vor fi fără provocări.

Foto: Nicușor Dan (sursă: Facebook/Nicușor Dan)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici, iar aici este contul de la Substack.

About Author