Șeful de stat a dat semnal către partenerii europeni că Bulgaria ar putea da valoare adăugată UE în cele două regiune unde ea ”are greutate” – în Balcanii de Vest și în Marea Neagră
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat la 29 iunie 2017 pe site-ul ”Baricada”.
Marile televiziuni bulgărești au ales același accent, relatând vizita președinelui Rumen Radev în București – că ”avioane nu sunt cârnați”. Vorba culoară a fost una dintre câteva note ironice și acerbe ale generalului pe adresa criticii lui din Sofia, care s-au înmulțit în ultimă perioadă și l-au acuzat pe Radev că a exercitat influență sa așa că Bulgaria să cumpere avioane militare ”Gripen”, ci nu F-16.
Presiunea de a avea știri pe cazul conflictos – chiar când ea vine de la o vizită internațională în București, este de înțeles, dar relatarea mediatică a vizitei lui Radev s-a fixat pe scandalul și pe ordine de zi din Sofia. Respectiv, a pierdut câteva alte dezvoltări, care nu sunt atât de ”suculent” ca cârnați.
În primul rând, în politica externă bulgărească se observă o activitate care n-a fost cunoscute în ultimii ani. Recent premierul Borisov a avut vizite în Ankara, Bruxelles și Berlin, iar în Sofia i-a întâmpinat pe omologul său macedon Zoran Zaev. Președinte Radev, la rândul său, a fost invitat în Atina, și acum în București.
În al doilea rând, Grecia și România sunt singurele vecine țării noastre, care sunt membre UE. În același timp ele sunt țări cu care Bulgaria dezvoltă relații economice puternice. În sfârșitul anului 2016 în Bulgaria au fost înregistrate 14 000 de firme grecești. Chiar dacă o mare parte dintre ele nu dezvolta activitate reală, capitalul grec în totalitatea sa este un dintre marile surse de munca în Bulgaria. Schimbul comercial cu Grecia în 2016 s-a ridicat la 3 miliarde de euro. Anul trecut Bulgaria a fost vizitată de 1 100 000 de greci, iar 1 200 000 de bulgari au mers la odihnea în vecina de sud.
Dinamică pozitivă ar putea fi observată și în relațiile economice bulgaro-române. În 2016 schimbul comercial aproape a ajuns la 4 miliarde de euro. Aproape 1 100 000 de turiști români au vizitat Bulgaria, în timp ce turiști bulgărești în vecina de nord sunt 400 000 cu tendința clară de a crește în numări. Firmele bulgărești care sunt înregistrate în România sunt aproape 2 300, cu capital comun 154 milioane de euro în mai 2017.
Aceste date statistice arată detalii importante din contectul în care Radev a făcut vizitele sale balcanice. A devnit clar că la ambele locuri a discutat legaturile de gaz, aderarea la spațiul Schengen, garda frontierilor externe ale UE în condițiile unei presiunii de migranți.
În Atina președintele bulgar a subliniat că e important că legatura interconectoară cu Grecia să fie realizată la timp – până la sfârșitul 2019, și să fie deschise noi puncte frontaliere la granița de sud.
Radev a avut același mesaj și în București. Președintele a reamintit că România trebuie să construiască o stațiune de compresie care o să-i permită să exporteze gaz natural în Bulgaria. În momentul de fața conducta de gaz Ruse-Giurgiu lucrează doar într-una direcție și poate livra gaz doar spre vecina de nord. Generalul a adăugat încă că au fost discutate deschiderea unor noi puncte frontaliere, realizarea unor noi legaturi de feribot și construirea unor noi poduri. Acest fel de teme au fost discutate și de la ministrul de externe bulgar Ekaterina Zaharieva în timpul vizitei ei în București din începutul lulnii iunie, dar încă nu există acorduri pentru construirea noi legaturi peste Dunare – precum ideea de a al doilea pod al prieteniei de pe Ruse – Giurgiu.
În timpul vizitelor șefulul de stat în Grecia și România poate că nu s-a ajuns la acorduri concrete, dar vizitele joacă rolul propriu în diplomația, fiind că permite unui nou politican precum Radev să se cunoiască cu colegii din vecinitate și să înțelege de la prima sursă care sunt temele grele și care sunt posibilitățile de dezvoltare în relațiile bilaterale.
Cu România tradițional întâlnirile confirmă spiritul constructiv și direcția ascendentă în relațiile Sofia-București. O împiedicare de ultimii ani este dorința românească că comunitățile din Bulgaria cărui limba asemână cu română să au acces mai ușor la educație în românește. După ce Iohannis a subliniat această dorința la presconferința, Radev a răspuns diplomatic că în Bulgaria toți cetățeni sunt egale din punct de vedere al legii și statul bulgar face ceea ce este necesar pentru a proteja drepturile tuturor.
Pe alte teme dialogul între ambele politicieni s-a dezvoltat mai constructiv. În timpul campaniei alegeriale sale Radev s-a anunțat ca susținator al lupții împotrivă corupției din România. Iată cum în ziua alegerială el a fost recunoscut și votat de mulți alegatori cu convingeri de dreaptă. La 28 iunie în București președintele a reconfirmat opinia sa că lupta împotrivă corupției din România ”și-a dovedit eficiența”.
La noi reușirile românești în această privință se folosesc mai multe ori ca un steag pentru apeluri la schimbări personale în sistema judiciară. Dar organizarea și trasaturile acestei sisteme la vecinii de nord sunt discutate rar în Bulgaria și probabil sunt înțelese de puțini. În cazul acesta Radev a avut cuvinte frumoase pentru activitatea de anticorupție în afară de Dunare, argumentându-se cu reușirile în condamnarea unor politicieni la nivel înalt și confiscarea proprietatea prin acte curților. Dar el a adăugat că în fiecare țară există particularități – de exemplu sistema judiciară din România se diferențiază de cea din Bulgaria, și din această cauză ”nu putem copia”. Principii luptei împotrivă corupției din România sunt cei care ar putea fi folosite, iar după părerea lui Radev el are ”susținerea lui Iohannis” și ambele președinți vor schimba experiența în această privință în viitor.
În România după o deja stabilită tradiție din timpurile lui Ceaușescu se face legătură între Bulgaria și Rusia. Când Radev a fost ales președinte pe aceeași dată cu colegul sau moldovean Igor Dodon, mediile românești au fost inundate cu hărți la care vecina din nord este încercuită de state în roșie – simbolul influenței ruse. Întrebat de o jurnalistă din Antena 3 TV (post de obicei apropriat la socialdemocrați) cum se uită la Rusia, Radev a răspuns că el se luptă pentru diversificare traseurilor și surselor de gaz natural așa că bulgarii să aibă mai multă libertate în luare deciziilor, dar și mai mici prețuri. În același timp șeful de stat bulgar a citat un gând al secretarului general al NATO Jens Stoltenberg care stipulează că ”liniile de comunicare cu Rusia să fie deschise”, așa că ”să scadă tensiunile” și să fie evitate ”posibilele riscuri”. La rândul său Iohannis pentru data succesivă în ultimul an, după activarea scutului anti-rachet Deveselu, a explicat că instalația este defensivă, că NATO e o alianța de apărare (nu de învadare) și că n-are intenție de a ataca Rusia.
Și în Grecia, și în România Radev s-a întâlnit cu reprezentanții comunității bulgărești. În special în România el a exprimat angajimentul statului de a-le ajuta pe bulgarii din București să aibă din nou propria biserică, după ce în 2009 biserica ”Sf. Ilie” a fost preluată de Biserică Ortodoxă Română. Bulgari din România au cerut ajutor statal așa că cantorele frăților Hristo și Evlogi Georgievi – în momentul de fața în stare grea și cu proprietar statul român, să devină un muzeu al Renașterea Bulgară în București și al relațiilor de prietenie între români și bulgari.
Ambele vizite statale președintelui bulgar se asemână una cu altă pe încă cel puțin un lucru. Ele dă semn pentru o activitate regională mai mare a Bulgariei împreună cu partenerul respectiv. În timpul vizitei lui Radev în Grecia o parte din discuții a fost legată cu viitorul Balcanilor de Vest, inclusiv Macedonia. România și Bulgaria, pe altă parte, sunt două țări membre cheie ale UE în regiunea Mării Negre. În timp ce premierul Boyko Borisov lansează ideea de aderare la eurozona, după ce în Europa au început să se diferențieze oficial ”viteze diferite”, pare că Radev alege un răspuns alternativ la schimbările europene, prin care Bulgaria dă UE valoare adăugată în ambele regiune unde ea ”are greutate”.
Pentru jurnaliștii personalitatea politicianului Rumen Radev ar putea fi destul de interesantă, dar nu din cauza ironiei puternice sau a exprimărilor colorate lui. Cinci luni după ce a devenit șef de stat el reușește să rămână în același timp euroatlantic și susținator al „ușii deschise” spre Rusia. Susține lupta împotrivă corupției din România, este gată să se cunoiască cu particularitățile ei, dar în același timp nu vrea să copieze în mod orb experiența străină. În timpul campaniei alegeriale sale el ar fi creat impresia că e un susținator al zidurilor împotrivă migranților, dar astăzi vrea să construiască poduri, puncte frontaliere și legaturi de feribot cu vecinii europene.
Există încă ceva care nu a apărut la multe dintre mediile care au relatat vizitele lui Radev. Economica și business-ul bulgărești sunt din ce în ce mai puternic legate cu Grecia și Româniia. Oare un schimb comercial comun de 7 miliarde de euro cu aceste țări din 2016 nu presupune existența mai multor știri nescrise care să-le prezinte pe contactele româno-bulgare și greco-bulgare din ce în ce mai strânse?
Citește și în limba engleză!
Citește și în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
