Întâlnirea tripatrită a miniştrilor de externe din Bucureşti a creat noi aşteptări de la summit-urile pentru Balcanii de Vest la Sofia şi pentru Strategia Dunăreană la Ruse, în mai 2018
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 13 martie 2018 pe site-ul ”Baricada”.
A zecea întâlnire tripartită a miniştrilor de externe ai României, Greciei şi Bulgariei a arătat capacitatea celor trei ţări să vorbească într-o voce comună, fiecare dintre ele exprimând, sau primind susţinere pentru iniţiativele sale cheie. Astfel de formaţii tripartite şi patripartite (împreună cu Serbia) timp de câţiva ani declară sprijin pentru colaborarea regională şi interconectarea infrastructurală, însă acum la fel ca şi în trecut au lipsit date concrete pentru finanţarea asigurată şi termenii în care anumite proiecte ar putea fi finalizate.
Convorbirile de la 12 martie 2018, evident sunt un pas necesar pe drumul către câteva evenimente diplomatice ce urmează. Unul dintre ele este summit-ul despre Balcanii de Vest, care va avea loc la 17 mai 2018, în Sofia. Celălalt eveniment este summit-ul preşedinţilor României, Austriei, Estoniei şi Bulgariei în Ruse, progrămat la începutul lunii mai 2018. Focusul ei va fi Strategia Dunăreană. În lista actvitităţilor viiotare cu siguranţă trebuie intre şi eforturile celor trei ţări pentru realizarea proiectelor pentru transportul de gaze naturale, şi preşediniţia română a UE în primele şase luni ale anului 2019.
Ministrul de externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, şi ministrul de externe al Greciei Nikos Kodzias, au găsit poziţii comune pentru o serie de subecte din relaţiile internaţionale. Ei şi-au exprimat sprijinul pentru politica de uşi deschise a UE şi a NATO către noii membri din Balcanii de Vest. Referitor la ţările din Parteneriatul Estic (fostele republici sovietice Belarus, Ucarina, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaijan) cei trei miniştri externi au cerut ”legături puternice” între ţările-obiect ale parteneriatului şi UE.
Cât despre viitorul UE, cei trei diplomaţii sunt convinşti că politica de coeziune şi politica agricolă comună trebuie să rămână stâlpii de bază ai arhitecturii bugetare europene. Cum a devenit clar la conferinţa de presă, cei trei miniştri nu acceptă ideea că marimea fondurilor de coeziune ale UE pentru fiecare stat să fie dependentă de nivelul realizării statului de drept. România şi Bulgaria continuă să fie sub observaţia UE în domeniul justiţiei (iar Sofia şi pentru crima organizată), şi nu au cum să accepte să le fie reduse fondurile europene din cauza unor rezultate proaste în lupta împotriva corupţiei. După părerea ministrului de externe grec, problema cu fondurile este legată direct de întrebarea ”Ce fel de Europa ne dorim?” – dacă vrem ”mai multă Europa”, trebuie să marim fondurile, iar dacă ne dorim ”mai puţină Europa” este logic să le reducem. Pe un alt subect european important – mişcarea libera a persoanelor, cei trei miniştri au declarat unanim că locul Bucureştiului şi al Sofiei este în spaţiul Schengen.
Aceste poziţii au fost exprimate în repetate rânduri şi cu siguranţa vor răsuna şi în viitor în salile de conferinţă ale ministerelor afacerilor externe ale celor trei state. Este mai interesant cum fiecare dintre ei a reuşit să declare sau să”promulge” vederile sale în cadrul discuţiilot tripartite.
Semne de interes reciproc româno-bulgar au putut fi simţite şi într-o parte dintre afirmaţiile lui Meleşcanu şi ale lui Zaharieva.
”Doresc să salut intenția Președinției bulgare de a promova regiunea noastră la nivel european în cursul semestrului în care deține Președinția Consiliului UE. Şi noi ne propunem să continuăm această inițiativă în timpul Președinției noastre. Ne vom concentra și pe problema legăturii dintre Dunărea și Marea Neagră, iar ideea noastră fundamentală este sprijinirea unei macro-strategii regionale dunărene care să fie finanțată de Uniunea Europeană”, a declarat ministerul de externeromân. El a făcut legătură între regiunea Dunăreană cu cea a Mării Negre în discursul său, însă şi-a limitat viziunea de colaborare macroregională numai la cea Dunăreană. Astfel Meleşcanu a luat o poziţie importantă în ajunul summit-ului din Ruse, care va căuta finanţare europeană suplimentară pentru finanţarea de proiecte în regiunea dunăreană.
Într-o interviu acordat Baricadei în februarie 2018, fostul ambasador bulgar din România, Valentin Radomirski, a declaratinteresul bulgăresc pentru Strategia Dunăreană: ”La întâlnirea de la Ruse vor participa cele trei state care în următoarele 18 luni vor fi consecutiv preşedinţi ai UE. Faptul acesta deschide posibilitatea de a fi trasate şi măsuri pentru actualizarea Strategiei Dunărene şi înainte de toate pentru micşorarea diferenţei în dezvoltarea economică şi infrastructurală a regiunii Dunării de Sus şi de Mijloc, în comparaţie cu partea de jos de care apaţine şi Bulgaria.” România se află în acelaşi spaţiu geografic şi este logic să aiba interese similare. Însă în discursul său, Teodor Meleşcanu, deocamdata doar a marcatdorinţa românească pentru o abordare macroregioală a Regiunii dunărene, fără alte detalii.
La rândul său Ekaterina Zaharieva a spus că referitor la Strategia Dunăreană preşedinţia bulgărească a UE se focusează spre cultura şi turism, dar şi pe legătura între Dunărea şi Marea Neagră. ”De multe ori am discutat la nivel european dacă trebuie să fie o finanţare specială pentru strategiile regionale cum este cea Dunăreană. Nu cumva lipsa unor bani, special stabiliţi pentru această strategie nu duce la o dezvoltare mai lentă. În timpul preşedinţiei noastre, dar în special în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE, cred că ar fi cel mai bine să discutăm din nou subiectul, luând în consideraţie viitorul cadru financiar”, a subliniat Zaharieva.
Ministerul de externe al Bulgariei a accentuat într-un comunicat de presă despre întâlnirea din Bucureşti, că conform declaraţiei comune ”cele trei state îşi exprimă dorinţa de colaborare în dezvoltarea hub-ului de gaze naturale Balcan (un proiect bulgăresc – nota editorului), care va contribui la siguranţa livrărilor şi la diversificarea traseurilor şi a surselor”. Celetrei state şi-au exprimat şi susţinere pentru construirea legăturilor de inter–connectare între Grecia şi Bulgaria, pe de o parte, şi între România şi Bulgaria, pe de altă parte, pentru aşa-numitului coridor vertical de gaze naturale, care trebuie să realizeze legătura celor trei ţări cu conducta de gaze Bulgaria-România-Ungagria-Austria (numit BRUA) şi pentru întreagă viziune de conectare a sistemului de trasport de gaze din Europa Centrală şi de Sud-Est, discutată pentru ultimă dată la nivel de miniştri în Bucureşti în septembrie 2017. Declaraţia comună a exprimat susţinere şi pentru dezvoltarea unor surse alternative de gaze naturale – terminalurile greceşti de gaze lichefiate, coridorul sudic de trasport de gaze (care livreză gaze naturale din regiunea caspică via Turcia) şi zacămintele din Marea Neagră.
În relatările mediatice publicate ăn Bulgaria, privind întâlnirea miniştrilor de externe, s-a pus acentul pe celui de-al reilea pod de peste Dunare la Ruse-Giugiu, însă despre legaturile de infrastrucură între România şi Bulgaria, de data aceasta nu s-a spus nimic. Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat că în termen de mai puţin o lună va avea loc o întâlnire interguvernamentală patripartatiă (România, Bulgaria, Serbia şi Grecia), care va discuta anume conectivitatea transfrontalieră din regiune.
Grecia, de asemenea a inclus în documentul comun texte favorabile pentru ea. ”Participarea lui NATO în efortuirle internaţionale referitor la criza refugiaţilor şi a migranţilor este un pas pozitiv. Ne exprimăm susţinerea pentru contribuţia importantă a lui NATO în Marea Egeană, pentru ajutorul în salvarea de vieţi umane, limitarea traficului ilegal şi pericolus al persoanelor, distrugerea modelului de business al acestui trafic din zona, şi pentru activitatea de forţă de descurajare”. Este mai mult decât clar pe cine descurajează NATO în Marea Egeană – Turcia, care la începutul lui martie 2018 a arestat doi soldaţi greci, care au nimerit pe teritoriul ei. Ankara i-a acuzat în spionaj militar, în timp ce soldaţii au explicat că s-au rătăcit în timp ce îşi îndeplineau activitatea de pază a frontierei dinspre partea ei greacă. În cadrul vizitei ministrului grec al apărării, Panos Kamenos, în Bucureşti cu câteva zile înainte întâlnirea tripartită a miniştrilor de externe, Atena a rugat Româna să contribuie pentru eliberarea soldaţilor, declarând-i ”ostaci”.
Un ecou al acestui caz a existat şi la conferinţa de presă a celor trei miniştri de externe. Întrebată de la un jurnalist grec,Ekaterina Zaharieva, a explicat că Turcia n-a fost discutată la întâlnire, fiindcă nu face parte din Balcanii de Vest. Ministrul grec de externe a anunţat că trebuie introdusă o nouă condiţie pentru apartenenţă în UE – ţara candidat să ducă o politica externă de pace şi neagresvitate, să aplice dreptul internaţional şi dreptul internaţional marin. ”Depinde de Turcia dacă se va opri şi nu mai va încalca dreptul internaţional, dreptul internaţional marin şi regulamentele politicii externe de pace. Celelalte comentarii nu sunt pentru această întâlnire”, a încheiat conferinţa de presă, Kodzias.
Merită să reamintim, că în ultimă perioadă în imediată apropriere a grupului celor trei România-Bulgaria-Grecia s-a format şi un alt grup de trei – Turcia-Iran-Rusia. Primii trei se prezintă ca un avanpost al UE referitor la Balcanii de Vest, în timp ce celălţi trei au fost creaţi cu scopul cooronării unor activităţi comune în Siria. Primii trei au în primul rând interese economice, în timp ce ceilalţi trei urmăresc mai mult interese militare. Între cele două grupuri există cel puţin încă o diferenţă – primii trei încă nu depăşesc nivelul declaraţiilor comune, de aşa manieră ca să ajungă la realizarea unor proiecte reale. Asta probabi se datorează şi faptului, că succesele primilor trei depind în mare măsură de voinţă ţărilor occidentale. Celălalt grup este compus din ţări care au legături dificile cu SUA, UE sau şi cu ambii jucători geopolitici. Dar pare că el deocamdată îşi atinge scopurile – de exemplu în Siria.
Când va veni timpul ca grupul de trei din Europa de Sud-Est să raporteze succese financiare şi materiale? Întâlnirea tripartită din Bucureşti se pare că a fost încă un pas în această direcţie, dar pentru a se ajunge la realizare trebuie găsită înţelegere şi la parteneri din vest. Iar, aşa cum spune diplomatul bulgar Zdravko Popov – partenerii occidentale văd România şi Bulgaria împreună cu Balcanii de Vest ca viteza a patra, cei mai redusă a UE. Cele două summit-uri – în Sofia, şi în Ruse, în mai, în înbunare cu formatul patripartid (România, Bulgaria, Grecia şi Serbia) în Bucucreşti, înainte de asta, sunt evenimente pe care trebuie să le urmărim.
Video înregistrare din conferinţa de presă (traducere consecutivă în limba română):
Citeşte şi în limba engleză!
Citeşte şi în limba română!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
