Companii din Vest îşi mută liniile de producţie în regiunea noastră
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat în numărul revistei ”Economie” pentru mai-iunie 2018.
Companiile aerospaţiale occidentale tot mai des văd România şi Bulgaria ca locuri potrivite pentru a gazdui producţia lor. Intenţiile investiţionale sau proiectele deja realizate fac parte din tendinţa de mutare a industriei în UE din Vest spre Est. În partea estică a Uniunii ea foloseşte munca mai ieftină, taxe reduse pentru capital şi inginerii existenţi. După ce investitorii din Vest au creat baza industrială în ţările din Grupul de la Vişegrad, ei încep să se mişte mai spre est. După datele site-ului Aerospace&Defense Meetings, Polonia are în momentul de faţa 150 de companii, legate de aviaţie, peste 25 000 de lucratori din sectorul acesta, iar peste 90% din producţie este pentru export. În aceeaşi direcţie, deşi în dimensiuni deocamdată mai modeste, se îndreaptă România şi Bulgaria.
În Sofia este activă baza de reparare a lui Lufthansa Tecnik, care deserveşte avioanele a 60 de companii de transport aerian, precum Lufthansa, Swiss Airways, British Airways, Qatar Airways, Austria Airways, Ryanair şi altele. În octombrie 2017, compania a anunţat că va face o investiţie de 40 milioane de euro împreună cu Bulgarian Airways Group, prin care investiţia totală pentru cei 10 ani a prezenţei firmei germane în Bulgaria se ridică la 100 de milioane de euro.
Intenţiile companiei sunt să aibă în viitor în întregime un personal de 1300 de persoane. În Sofia se desfâşoară deservirea de bază şi de linie a avioanelor – în care sunt specializate numai 6 dintre bazele companiei din lume. Deocamdata pot fi deservite numai avioanele cu cărcasa îngustă din familia Airbus 320 şi Boeing 737. Însă după extindere cu un hangar nou, trei noi linii de producţie şi o clădire de şase etaje, şi după ce graficul noilor capacităţi va permite, vor putea fi deservite şi avioane cu căcasă largă. Asta se va înâmplă cel mai devreme peste câţiva ani.
În septembrie 2017, lânga Plovdiv a început construirea unei noi uzine a companiei franceze pentru piese de avioane Latecoere. El va primi 6 milioane de euro prin planul ”Juncker”, ca o parte dintr-un contract de 55 de milioane de euro, care vor fi acordate companiei de Banca Europeană de Investiţii. Se aştepată că investiţia va deveni operativă până la sfârşitul lui marţie 2018. Airbus va fi clientul de bază pentru producţia uzinei, situată lânga Plovdiv.
Duă spusele lui Thierry Mootz – director general executiv pentru operaţiile Latecoere, suprafaţa uzinei va fi de 5000 de metri pătraţi. În primii 3 ani investiţia va avea o valoare de 15 milioane de euro. La început vor fi angajaţi 200 de lucratori. Mai târziu uzina îşi va putea mari capacitatea în funcţie de comenzile lui Airbus. ”În uzina vor fi produse mici noduri pentru uşile avioanelor şi dulapuri pentru distribuţie de electricitate, pentru partea electornică a avioanelor”, a spus Mootz. Nodurile aeronautice vor fi folosite pentru uşile avioanelor Airbus A320 şi A330.
Airbus este şi una dintre marele forţe din industria românească aerospaţială. Uzina Premium Aerotec din cartierul braşovean Ghimbav aparţine în întregime grupului Airbus. Această uzină produce componente pentru fuselage. Investiţia iniţială a fost de 40 milioane de euro. Pentru a fi realizată, statul român a acordat un sprijin în valoare de 19 milioane de euro. Aşa cum revista ”Economie” a scris mai devreme, ajutorul guvernului român este un factor important pentru dezvoltarea autoindustriei la vecini din nord. Evident că aceeaşi politică se aplică şi pentru atragerea de investiţii în industria aerospaţială.
Uzina din Ghimbav are 900 de angajaţi. Planurile sunt numărul lucratorilor să crească. În anul 2016, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 15% şi a ajuns la 274,5 milioane de lei (58,9 milioane euro). Profitul net este de 78,4 milioane lei (16.8 milioane euro). Premium Aerotec are în jur de 10 000 de angajaţi la nivel global şi o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro.
Airbus dezvoltă şi parteneriat cu compania de stat IAR Ghimbav, care de asemenea se află în suburbia Braşovului. Acolo se asamblează elicoptere. Clienţii acestei uzine sunt în toata lumea. Se aşteaptă că armata română să devină clientul uzinei braşovene, care este specializată în producţia elicopterelor H215M din familia Super Puma. Investiţia din Ghimbav este de 15 milioane de euro, iar ajutorul de stat este de 5 milioane de euro. Se planifică că în uzina vor lucra 350 de persoane.
H215 este un elicopter, care poate transporta 24 de persoane. Poate fi folosit pentru ajutorul medical de urgenţă, de către poliţie, pentru transporturi VIP, şi are şi o versiune militară. Preţul lui iniţial este de 13 milioane de euro.
În timpul vizitei preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în Bucureşti, în august 2017, a fost semnat un acord de colaborare între Airbus Helicoters şi IAR Ghimbav. Scopul acordului a fost să fie dezvoltată ”colaborarea exclusivă” în asamblarea elicopterului H215M. Conform articolelor acordului, IAR va fi partenerul de bază pentru comenzile viitoare pentru elicopterul produs, atunci când ministerul apărării din România va începe să înlcoiască maşinile de zbor vechi. Astfel, Airbus Helicopters şi IAR vor colabora pentru modernizarea armatei române.
”Suntem mândri că ne-am largit colaborarea ca urmare a încrederii de lungă durată între IAR şi Airbus Helicopters”, a declarat atunci, Neculai Banea – directorul general al uzinei româneşti, care este partner la contract. El a mai adăugat că, în momentul de atunci IAR a construit peste 360 de elicoptere după licenţa lui Airbus Helicopters, fapt care dă asigurări că lucrul pentru H215M va fi de succes.
O investiţie în acelaşi sector există şi în Moldoveneşti – la 45 de km de Cluj Napoca şi la 13 km de centrul turistic Turda. Compania belgiană Sonaca produce piese pentru aripile avioanelor Airbus. Ea este furnizorul şi pentru aeroindustria din Brazilia.
În Bacău – un oraş din regiunea română Moldova, este activă compania Aerostar, care furnizează piese şi aerostructuri pentru industria mondială de aviaţie. Partenerii de afaceri ai uzinei sunt clienţi precum Airbus, GKN Aerospace, Premium Aerotec, Dassault, Gulfstream, Boeing, Bombardier.
Aerostar Bacău a investit sume mari de bani în zona aeroportului internaţional din Iaşi. Această companie şi-a anunţat intenţiile de a înfiinţa o companie pentru întreţinerea avioanelor din familia Boeing 737 şi Airbus 320. Investiţia acolo este evaluată la 10 milioane de euro.
În 2016, veniturile lui Aerostar Bacău au fost de 365,2 milioane de lei (78,3 milioane de euro). Firma este unul dintre cei mai mari exportatori din regiunea română Moldova. Pieţele ei se află în UE, Asia, Africa şi Canada. Compania este şi un angajator mare – cu aproape de 2000 de angajaţi.
Pe harta industriei aerospaţiale româneşti se află şi uzina Turbomecanica din Bucureşti. Ee este una dintre furnizorii de bază pentru ministerul român al apărării. Vinde şi unor giganţi mondiali cum sunt General Electric, Rolls Royce şi Leonardo Helicopters. Uzina ş-ai început existenţa în 1975, după ce România a decis să-şi dezvolte sectorul aerospaţial. Încă din anul 1980 compania deja colabora cu Rolls Royce în domeniul motoarelor. Uzina a mai avut colaborare cu Uniunea Sovietică în construirea de motoare pentru elicoptere.
Astăzi Turbomecanica produce ansamble mecanice pentru elicopterele PUMA, motoare şi alte echipamente.
Românii se laudă că industria lor aerospaţială şi-a început existenţa din anul 1925, iar primul avion în întregime românesc a zburat în anul 1930. Unul dintre aeroinginerii vestiţi, Henry Coandă, pretindea în timpul vieţii că este primul om din lume care a construit un avion cu reacţie – o afirmaţie, pe care unii o consideră corectă, pe când alţii o contestă. Oricum, la fel ca şi în alte domenii, românii consideră că dispun de acumulările şi tradiţiile necesare pentru a-şi dezvolta industria aerospaţială – cu capitaluri proprii şi cu investiţii străine. Vor deveni România şi Bulgaria lideri regionali în industria aceasta precum Polonia? Omul este atât de mare, cât de mari sunt visurile lui.
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
