Cum România încearcă să amelioreze criza economică?
Partajează asta:
Bucureştiul spijină afacerile prin credite, garantate de stat, prin amânarea plăţii a utilităţilor şi printr-o acoperire parţială a salarilor angajaţilor cu contracte suspendate
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 21 martie 2020 pe secţia bulgăreasă a site-ului Baricada.
România a întâmpinat ziua de sâmbăta 21 martie 2020 cu două ştiri de bază – statistica actuală despre numărul bolnavilor din corona virus şi intrarea în vigoare a ordonanţelor de urgenţă prin care guvernul a anunţat măsuri economice şi sociale de sprijin pentru afaceri şi angajaţi.
Până la 21 martie au fost confirmate 367 de cazuri de corona virus în România. 52 sunt cei vindecaţi şi externaţi din spitalele. În cursul ultimei zile au apărut 59 de cazuri noi. Pe întreg teritoriul ţării sunt 4 307 de oameni în carantină în spații special amenajate şi se fac teste in vederea stabilirii dacă aceștia au fost infestati cu virusul COVID 19. 55 198 de persoane sunt în izolare acasă sau sub supraveghere medicală în legătură cu epidemia. În cursul ultimelor 24 de ore au avut loc 1501 apeluri telefonice la sistemul de de urgenţă 112 şi 5704 apeluri telefonice, la numărul care dă informaţii despre virus. Deocamdată sau întocmit 117 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor. 329 de sancţiuni sunt impuse pentru nerespectarea măsurilor de izolare sau carantină.
Unii dintre aceşti indicatori permit o paralelă cu situaţia din Bulgaria. Populaţia României este de apraoape trei ori mai mare decât cea a Bulgariei. În acelaşi timp România are aproape de 2 ori mai mulţi bolnavi (în Bulgaria la ora 17 în ziua de 21 martie 2020 erau 163). În măsurile introduse însă se văd diferenţe. De exemplu, pare se că România ia măsuri mai categorice în sprijinul afacerilor mici şi mijlocii. Asta probabil se explică prin faptul că conducerile PSD din ultimii ani au dus o politică conştientă de încurajare în deschiderea unor microîntreprinderi, care în funcţie de numărul angajaţilor plăteau taxa de profit de numai 1% sau 3%. Aşa că în ţara a devenit mai rentabil să-ți deschizi o firma de familie şi să lucrezi pentru sine, decât să suporţi disciplina de muncă la corporaţii.
Conform măsurilor întreprinderile mijlocii vor beneficia de credite cu condiţii avantajoase, care vor fi garantate la un nivel de 80% de către stat. Valoarea maximală a acestor credite dacă se folosesc pentru lucru este până la 5 milioane de lei, iar dacă se folosesc pentru investiţii – până la 10 milioane de lei. Garantarea se ridică la 90% din finanţare în cazul creditelor pentru microîntreprinderi, iar linia de credit se poate ridica până la 500 000 de lei pentru întrepdinderile mici şi 1 milion de lei pentru cele mijlocii. Ministerul Finanţelor va subvenţiona până la 100% dobânzile pentru creditele garantate. Plățile de dobânzi vor fi subvenţionate din momentul acordării creditului până la 31 martie 2021. Perioada de plata a creditelor va fi 36 de luni cu posibilitatea de extindere de încă 36 de luni. Perioada pentru creditele având ca scop dinvestiţii va fi 120 de luni.
În timpul stării de urgenţă întreprinderi mici şi mijlocii cu certificat de stare de urgenţă, emis de Ministerul Economiei, al Energiei şi al Mediului, vor putea amâna plățile utilităților – electricitate, gaz natural, apă, servicii de internet şi de telefonie, precum şi să amâne plata chiriii pentru imobilile utilizate – fie că sunt sediul principal sau sedii secundare.
”Aproape 200 000 de contracte de muncă sunt suspendate”, a anunţat ministrul muncii Violeta Alexandru, după ce multe companii din România şi-au oprit activitatea. Numărul acestor contracte probabil va creşte şi se aşteaptă să ajungă la 300 000 – 400 000 pe perioada stării de urgenţă de o lună.
O ordonanţă de urgenţă prevede că în perioada în care contractul de muncă este suspendat la iniţiativa angajatorului din cauza opririi temporale a activităţii, cel puţin 75% din salariul de bază prevăzut în contractul individual de muncă să fie plătit pe linia compensărilor de şomaj, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut. Angajatorii vor putea folosi sprijinul bugetului pentru compensări de şomaj numai până la 75% din angajaţii săi cu contracte de muncă active la momentul intrării în vigoare a ordinului stării de urgenţă. Plata acestor sume de către stat va avea loc nu mai târziu decât 30 de zile după depunerea documentelor.
Economia românească, la fel ca și cea bulgărească, este foarte dependentă de cererea din Europa de Vest, care în present se prăbuşeşte. Ea s-a bazat şi pe consumul intern pentru a avea nivele ridicate de creştere în ultimii ani. În condiţiile unui consum intern prăbuşit probabil vor fi necesare măsuri pentru spirijinirea lui. Nu este clar ce se va întâmpla cu oamenii care prestează munca atipică. Este foarte probabil ca acestea vor fi numai primele măsuri economice şi sociale ale guvernului român.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
