Interviu cu directorul executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română despre influenţa crizei actuale asupra relaţiilor economice româno-bulgare, despre măsurile socio-economice ale ambelor guverne şi despre conectivitatea de infrastructură între ambele ţări
Vladimir Mitev
Relația între Eleonora Ivanova şi Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română datează încă de la înființarea acestei instituții, în anul 2003, când 30 de firme de seamă din Bulgaria şi România au recrutat-o ca expert. Sarcina Eleonorei Ivanova a fost să ajute la crearea și sprijinirea unei organizaţii parteneriale specializată. Imediat după infiinţarea camerei ea devine directorul executiv. În cursul anilor echipa camerei şi activitatea camerei cresc constant, câștigându-și popularitatea în cadrul comunității de afaceri. Eleonora Ivanova a absolvit un masterat de finanţe şi afaceri bancare la Academia de Studii Economice din Sviştov, iar apoi s-a specializat în finanţe şi contabilitate managerială la Universitatea din Ţara Galilor, Marea Britanie. Are experienţă profesională de cinci ani în domeniul bancar şi peste 20 ani ca consultant pentru dezvoltarea afacerilor. În present manageriază cu succes o companie proprie de consultanță.
În ce măsură criza, cauzată de COVID-19 influenţează membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română şi relaţiile economice româno-bulgare?
Situaţia în care ne-am trezit n-a fost prevăzută, aşteptată şi planificată. Fiecare organizaţie îşi face planurile anuale, ţinând cont de riscurile potenţiale, dar pandemia n-a fost inclusă în planurile noastre în avans. Am fost stresaţi de dimensiunile riscului medical, dar şi de consecinţele economice, care au urmat după închiderea graniţelor, de barierele ce împiedică deplasarea, de oprirea producţiilor.
Aceste procese au influenţat organizaţia noastră, membrii noştri şi relaţiile economice între ambele ţări. Ne-am retras fizic, dar am continuat să comunicăm. O parte dintre companii au reuşit să se transforme şi să continuie restructurarea producţiei sale. Alte s-au oprit pentru ceva timp. Controlul şi barierele fizice, introduse de ţări, au influenţat negativ afacerile şi în present încă ne aflăm într-o situaţie în care nu putem afirma că vedem luminița de la capătul tunelului.
În esență, pe perioada stării de urgență între Bulgaria şi România n-au existat mari cutremure în lanţurile de aprovizionare. Nici noi, nici secţia comercială a ambasadei bulgare din Bucureşti n-au primit semnale serioase în această privință. Desigur, au existat dificultăţi, dar ele se datoreau predominant graniţelor închise şi imposibilitatea managerilor bulgari să călătorească în România. Pe durata stării de urgență trebuiau să caute parteneri români locali, care să le managerieze companiile.
O altă problemă, provocată de lipsa de acces fizic, a fost imposibilitatea echipelor care au contracte de muncă semnate în România să călătorească la locurile respective.
Îndatorarea între firmele, care există atât în Bulgaria, cât şi în România, s-a adâncit în vremea crizei. A fost nevoie că unele firme să-şi retragă marfurile din depozitele că să reducă pagubele.
Puteți face o trecere în revistă şi o analiză a măsurilor socio-economice de bază împotriva crizei din Bulgaria şi România? Care sunt măsurile cele mai efective în contextul repornirii economiei, după ce a existat temoporar o scădere atât a cererii, cât şi a ofertei? Care ţară a reuşit să-şi stimuleze sectoarele grav afectate mai efectiv?
Încă din primele zile de la începutul pandemiei guvernul român a introdus un pachet de măsuri, prin care a sprijinit afacerile locale, limitând consecinţele coronavirusului. Măsurile au fost publicate pe 22 martie 2020 şi prevedeau prelungirea termenelor pentru plata taxelor precum și acordare de reduceri, posibilitate ca IMM-urile, care s-au oprit complet sau parţial, şi care au certificat de stare de urgenţă, să-şi reia activitatea, putând amâna plata utilităților şi a chiriilor pentru sediile firmelor şi a sediilor secundare, o posibilitate pentru renegocierea clauzelor contractelor afectate de starea de urgenţă, compensări pentru şomaj tehnic, şamd.
La rândul său guvernul bulgar a introdus o serie de măsuri care au intrat în vigoare treptat. La început regimul 60:40 (plata a 60% din salariilor şi asigurările sociale de către stat, iar a celorlalte 40% de către patron – nota traducătorului) n-a fost suficient de bine acceptată, dar cu timpul destule firme s-au folosit de posibilitatea de a-şi păstra personalul prin preluarea, de către stat, a unei părţi din asigurările sociale.
Cea mai discutată masură din România a fost posibilitatea pentru credit fără dobândă, iar în Bulgaria statul a decis să sprijină microfirmele, acordându-le 10 000 de leva (5118 euro) subvenţie directă.
În acest moment nimeni nu poate comenta care este ţară care a rezolvat mai bine problemele şi dacă măsurile economice au dat un rezultat bun. Este important că guvernele au reuşit să facă tot ceea ce pot, ca să nu oprească business-ul complet. Aceste măsuri sunt încă în vigoare. Analiza lor poate fi făcută după ce criza trece.
Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română este interesată şi de interconectivitatea infrastructurală între Bulgaria şi România. Cum evaluează camera starea legăturilor transfrontaliere având în vedere situația reală și la zi: discuţiile despre cel de-al treilea pod, care a fost anunţat pentru Sviştov-Zimnicea, dar despre care de un an nu se mai aude nimic; drumurile către cele două poduri existente; starea punctelor de trecere cu feribotul. Ce viziuni are Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română pentru dezvoltarea relaţiilor infrastructurale între ambele ţări şi ce sfaturi daţi guvernelor celor două ţări în acest sens?
Da, Camera este interesată de conexiunile dintre cele două ţări. Cu cât există mai multe poduri şi feribot-uri, cu atât mai mult afacerile şi oamenii vor fi mai mulţumiţi. Despre podul dintre Sviştov şi Zimnicea n-au fost purtate discuţii cu noi. Dar noi am făcut un sondaj între membrii noştri şi opinia lor a dirijat și poziţia noastră – anume, că dacă posibilităţile pentru o legătură fizică între Bulgaria şi România cresc, e mereu un plus.
Trebuie să fie mai multe legături – şi cele cu feribotul, dar şi poduri. România este al doilea partener al Bulgariei în comerţul extern şi asta ar trebui privit ca un semnal că afacerile cresc. În plus, prin ţările noastre trece un trafic de autoturisme şi de transport de marfă, care se continuă spre Turcia, şi foloseşte cele două poduri şi legăturile insuficiente de feribot.
Nu trebuie să uităm nici faptul că Dunarea este o cale de transport. Ea este un drum, care trebuie folosit. Camera bulgaro-română acționează și pe această temă, sprijinind înlesnirea navigării fluviale. Comunicăm activ cu sectorul, cu părţile interesate, cu ministerele responsabile şi avem micile noastre reuşite.
Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română a realizat o bursă de muncă transfrontalieră – agenţia Visa. Afacerile sunt mobile, există capital şi se pot analiza posibilităţile vecinilor. În ce măsură muncitorii şi angajaţii văd în asta un interes economic şi dacă aceștia gasesc un sens în a munci în ţara vecină? Ce împiedică mobilitatea transfrontalieră de muncă între ambele ţări?
În prezent mobilitatea este redusă la minim, din cauza limitelor, împuse de coronavirus. Totuşi călătoria este posibilă în câteva cazuri exceptate de la regulă şi bulgarii care lucrează în România fac asta. Dar în general o piedică în faţa mobilităţii este înainte de toate mentalitatea popoarelor, care este legată de modul de viaţă şi de muncă sedentar al oamenilor. Bariera lingvistică este dificilă de depăşit. Este adevărat că bulgarii au mai mari aşteptări de la piaţa de muncă din România, iar patronii români nu sunt tentaţi să plătească mai mult munca potenţialilor sai angajaţi din Bulgaria. Adevărul este că oamenii se descurcă greu cu limba, cu gândirea şi cu necunoaşterea vecinilor săi.
Care sunt problemele de bază cu care se confruntă afacerile bulgărești în România? Cum influenţează inovările fiscale din perioada 2015-2019, devalorizarea leului, competiţia puternică de pe piaţa românească (unde exisă multe firme străine) activitatea afacerilor bulgărești?
Problemele cu care firmele bulgăreşti se confruntă în România sunt foarte diferite. Printre acestea se numără volumul pieţii, concurenţa mare, bariera lingvistică, sensibilitatea preţurilor.
Piaţa românescă este ”investiţională”. Pentru a-şi creşte afacerea în România o firmă bulgărească trebuie să fie stabilă aici, rezistentă, să aibă timp şi resursele necesare pentru a aştepta un moment potrivit. Experienţa companiilor demonstrează că piaţa românească se deschide pas cu pas. Uneori firmele trebuie să muncească fără profit, până să ajungă să fie descoperite de către clienţii şi partenerii români. După ce devin renumite, companiile se confruntă cu problema volumului pieţii – uneori nu reuşesc să satsifacă cererea de piață, nu pot să îndeplinească comenzile, pe care le-au primit. Asta e un moment important, care trebuie evaluat. Mai multe firme, care sunt de succes în România au acordat unul, doi sau trei ani pentru a se stabili acolo. Altora le-a luat şapte ani ca să devină lideri într-un segment din piaţa românească. Cele mai multe firme şi practica confirmă aceste perioade de timp.
În ce măsură și cum modifică actuala criză situaţia economică şi internaţională a Bulgariei şi a României? Ce face Camera de Comerţ şi Industrie Bulgaro-Română ca să dezvolte relaţiile economice româno-bulgare în condţiile actuale?
Pandemia a afectat tradiționalile bune relaţii economice între ambele ţări. A dus la scăderea volumului comerţului. Creşeterea prognozată a produsului intern brut în ambele ţări n-a avut loc. Deopotrivă – economia a încetat şi la un moment dat aproape s-a oprit. Firmele şi-au schimbat priorităţile. Ele încă mai aşteaptă să vadă cum se vor desfâşura procesele economice după pandemie.
Situaţia cu coronavirusul în plan global a lovit lanţurile de aprovizionare şi am înţeles că industriile din Asia îndepărtată nu sunt o bună opţiune în prezent. Treptat companiile europene încep să ia în considerare mutarea uzinele din Asia înapoi pe continentul nostru şi ţările noastre au o şansă – să atragă investitori, devenind o destinaţie atractivă de nearshoring.
Camera de Comerţ şi Industrie Bugaro-Română a încercat să restructureze acordarea serviciilor către firmele membre şi către companiile care au interese pe piaţa românească/bulgărească. Am făcut multe evenimente online şi n-am încetat să muncim în niciun moment. Companiile s-au obişnuit să comunice online. A fost util şi pentru ele, şi pentru noi. La un eveniment, în care manageri bulgari, care lucrează în România şi-au împărtăşit experienţa şi au răspuns la întrebări am adunat peste 70 de companii, care au participat activ la dialog. În spaţiul offline asta ar fi fost aproape imposibil. Datorită tehnologiilor noi, am adunat vorbitori de calitate şi asculători interesaţi din diferite locuri din România şi Bulgaria.
Evaluarea noastră în legătură cu pandemia este că am reuşit să ne trecem limitele – întâlnirile noastre reale au devenit virtuale, am învățat să gândim în afara tiparelor, ne-am dat seama că putem munci bine şi fără a sta în faţa clienţilor noştri. Am creat noi posibilităţi. Nu am încetat să sprijinim companiile în drumul lor către succes!
Foto: Eleonora Ivanova (source: YouTube)
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
