Interviu pentru revista intelectualilor din România ”22”
Interviu realizat de Octavian Manea
Acest interviu a fost publicat originar pe 28 iulie 2020 pe site-ul Revistei 22.
Vladimir Mitev este jurnalist bulgar, editor-şef al secţiei române a site-ului Baricada.
Prin ce se explică conflictul dintre președintele Rumen Radev și premierul Boiko Borisov? În fond, războiul dintre palate/instituții este unul vechi. Presupusele fotografii ale premierului ajunse în spațiul public, descinderea procurorilor asupra instituției prezidențiale și episodul dronei reprezintă doar vârful aisbergului. Prin ce se individualizează agendele fiecăruia? Care este miza conflictului?
Tensiunile între preşedintele Radev şi premierul Borisov sunt vechi și binecunoscute. Subiectele care generează tensiuni între cei doi sunt diverse. De exemplu, a existat o confruntare pe tema avioanelor militare care trebuie cumpărate de Bulgaria. Radev a vrut avioane Gripen din Suedia, în timp ce Borisov a optat pentru F-16 din SUA şi a învins.
Ceea ce contează în momentul actual este că la nivel de stat și societate există o contestare privind „anticorupţia bulgară”. Două viziuni privind „anticorupţia” luptă între ele. Prima e reprezentată de anticorupţia actuală, promovată de procurorul-şef Ivan Geşev. El a atacat o parte dintre elitele economice din perioada tranziţiei. Deocamdată, nu sunt condamnări ale unor „pești mari”, dar am avut deja porţia noastră de telejustiţie, procuratura dând drumul unor înregistrări audio în spaţiul public, înainte de decizia curţii pe cazurile unor suspecţi şi adversari.
În cazul oligarhului Vasil Bojkov, care s-a refugiat în Dubai pentru a evita arestarea, afacerea lui privată, „Loteria Naţională”, a fost închisă. Asta s-a întâmplat după ce ani buni el a fost sprijinit de putere. Astăzi, o astfel de afacere poate fi făcută numai de stat. La momentul actual, se rescrie legislaţia privind casele de pariuri. Deci guvernul şi procuratura schimbă regulile jocului, afectând echilibrul în afaceri. Procuratura a mai intrat în conflict cu preşedintele. În aceste zile se aşteaptă o decizie a Curţii Constituţionale la sesizarea procurorului-şef privind limitele imunităţii preşedintelui. Pe de altă parte, în momentul numirii lui Geşev, președintele Radev a declarat că iniţiază o discuţie privind modificarea constituţiei prin care să permită demiterea procurorului-şef.
A doua viziune privind anticorupţia este promovată de iniţiativa „Justiţie pentru toţi” şi partidul „Da, Bulgaria”, care este un partid al clasei de mijloc, educate, urbane, ce poate fi comparat cu USR din România. Ei cer limitarea puterilor procurorului-şef şi avertizează că Bulgaria s-a transformat într-o „republică a procurorilor”. În perioada epocii de aur a anticorupţiei în România (când Laura Codruța Kovesi s-a aflat în fruntea DNA), acest curent a cerut ca modelul românesc de anticorupţie să fie aplicat și în Bulgaria.
În ultima perioadă, Borisov şi apropiaţii lui afirmă că în Bulgaria este implementat modelul românesc de anticorupţie. În acelaşi timp, susținătorii inițiali ai acestui model, care acum protestează, sprijină reformele din justiţie, așa cum face și Radev. Ei doresc schimbări legislative care să dilueze puterea procurorului-şef, să reducă influența politică în Consiliul Suprem al Magistraturii şi să sporească puterea judecătorilor. Tensiunea a crescut, iar Radev a cerut deja demisiile lui Borisov şi Geşev.
Protestele antiguvernamentale au pornit de la figura controversată a unui oligarh local – Ahmed Dogan. Care este rolul pe care-l joacă el în sistemul politic bulgar? Care este influența sa? Analiștii locali vorbesc despre o capturare a statului, care a ajuns să servească interese private/oligarhice.
Ahmed Dogan este preşedintele onorific al partidului Mişcarea pentru Dreptate şi Libertate, pentru care votează o parte semnificativă a etnicilor turci. Dogan este etichetat de susținătorii săi drept garant pentru pacea interetnică în Bulgaria. În partidul lui activează un oligarh, Delean Peevski. Partidul și omul de afaceri formal nu sunt în guvern, dar influența lor e foarte mare – inclusiv în media și în justiție. În ultimii ani, au fost câteva apeluri de a porni anchete anticorupție împotriva lui Peevski, ceea ce însă nu s-a întâmplat, întărind percepția că e intangibil pentru justiție. „Delean Peevski este fie cel mai verificat şi cel mai curat om din stat, fie are foarte buni avocaţi şi contabili”, a comentat fostul preşedinte al Comisiei pentru Contracararea Corupţiei şi Deposedarea de Averi Ilicite, Plamen Gheorghiev, în anul 2018.
Capturarea statului la care vă referiţi este legată de faptul că oligarhia bulgară este puternică şi în opinia protestatarilor ea controlează instituţiile de stat. Mai exact, oligarhii apropiaţi puterii actuale îi lovesc pe cei care au pierdut sprijinul politic.
În ultimele săptămâni, protestele antiguvernamentale au luat amploare. Chiar cu accente violente. Care este agenda din spatele protestelor? Ce le mobilizează? Care este demografia protestelor? Arată ele o susținere pentru președinte? Sau, dimpotrivă, un vot de blam pentru întreaga clasă politică, o presiune pentru transformarea ei și pentru o nouă generație de politicieni?
Protestele sunt eterogene şi adună împreună oameni de toate vârstele, convingerile ideologice şi geopolitice. De notat este însă rolul generaţiei mai tinere, care este şi cea mai vizibilă la aceste proteste. Este o generaţie care a crescut cu Borisov ca premier şi se simte indignată de cinismul puterii actuale. Mai mult, aceşti tineri sunt studenţi la universităţile occidentale sau au participat în anumite forme de activism social – pe subiecte ecologice sau de drepturile omului. Cred că protestele demonstrează şi sprijin pentru Radev – fie sincer, fie unul tactic, pentru că președinția are imaginea de redută necucerită de ceea ce se numește aici „stat captiv”. La proteste participă și forțe anticomuniste, dar și susținători ai Partidului Socialist Bulgar. Deci, avem în stradă și vechea, și noua stângă. Iată de ce este dificil de pus o etichetă ideologică protestatarilor.
Cum se poziționează Bruxelles‑ul în actuala criză politică?
Bruxelles-ul nu este o entitate omogenă. Popularii l-au sprijinit pe Boiko Borisov prin vocea şefului grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber. Liberalii europeni l-au sprijinit personal pe Ahmed Dogan, dar după ce un grup de bulgari l-a criticat pe şeful grupului lor din parlament, pe Dacian Cioloş, el a ieşit cu o clarificare, potrivit căreia la început n-a avut toată informaţia şi că desigur el sprijină statul de drept.
Comisia Europeană a sprijinit protestele printr-o formulă cât mai neutră, afirmând că ea sprijină „dreptul la a protesta liber” şi are o poziţie clară, pe care deseori o face publică, privind statul de drept din Bulgaria.
Pe de altă parte, verzii europeni au sprijinit democraţia, statul de drept şi libertatea sistemului judiciar de influenţă politică, ţinând cont de faptul că „Da, Bulgaria” este într-o alianţă cu verzii din Bulgaria. Unii deputaţi socialişti europeni precum Elena Ionceva sunt cunoscuţi critici ai lui Borisov şi ai felului acestuia de a guverna.
Care este influența Rusiei la Sofia?
Cred că lobby-urile ruseşti din Bulgaria nu acţionează singure, ci în combinație cu lobby-uri occidentale, americane sau europene, şi este dificil de spus clar unde se încheie unul şi unde începe celălalt. În contextul protestelor actuale pe stradă sunt forţe liberale, proeuropene, forţe naţionaliste, cunoscute pentru atitudini antivaccin, şi oameni de stânga care nu acceptă retorica anti-lgbt sau naţionalistă. Dar avem în guvern, de asemenea, reprezentanţi ai curentelor pro-europene şi ai curentelor naţionaliste, cu atitudini anti-ONG, anti-Convenţia de la Istanbul. Iată de ce nu pot da o dimensiune clară geopolitică acestor proteste. Mi se par ceva intern bulgăresc, o luptă între susținătorii și adversarii lui Borisov.
Pe de altă parte, la câteva zile după începutul protestelor, secretarul de stat american Mike Pompeo a comunicat că urmează sancţiuni împotriva gazoductelor din Europa care au ceva de a face cu Rusia. Guvernul lui Borisov s-a străduit să evite astfel de sancţiuni, în timp ce extinde rețeaua de transport a gazului din Bulgaria, subliniind faptul că e ceva independent de gazoductul Turk Stream, dar care va permite gazului să ajungă din Turcia în Serbia şi Ungaria. Aici probabil este o altă miză a protestelor actuale – cine va ajunge la putere la Sofia va negocia în lunile următoare cu partenerii occidentali, dar și cu cei din Răsărit soarta proiectelor energetice.
Care este bilanțul din guvernarea lui Borisov, care se află la putere cu mici pauze din 2009 încoace?
Epoca Borisov nu s-a încheiat, ca să-i facem bilanțul. Guvernarea Borisov poate fi criticată în multe feluri, de exemplu, pentru gradul redus de sensibilitate socială. În perioada guvernării mereu apăreau scandaluri de corupție. Poate aici contează și faptul că, în perioada sa, Bulgaria a devenit parte din mecanismul ERM II (adică în anticamera eurozonei). Epoca lui Borisov – cel puțin până acum – este cunoscută pentru stabilitate. Dar, în ultimul timp, se pare că modelul lui de a gestiona crizele s-a epuizat. Recent, au fost proteste ecologice. În ultimii ani, aveau loc adesea proteste sociale – de exemplu, protestele asistentelor medicale. Tinerii sunt indignați de ceea ce consideră controlul oligarhiei asupra statului. Borisov probabil așteaptă o slăbire a protestelor și speră că va putea continua cu modelul său de guvernare.
Foto: Protesteul mărşăluieşte (sursă: DW, captură)
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
