Protestele bulgarilor: lupta privind anticorupţia?

Se afirmă în urma protestelor că linia de demarcație  din societatea bulgărească nu separă dreapta de stânga, ci oamenii oneşti de ”statul captiv”. Pare se că aceste proteste sunt o ciocnire a două concepte diferite privind anticorupţia

Vladimir Mitev

Acest articol a fost publicat pe site-ul Open Democracy pe 27 iulie 2020. 

Protestele bulgărești din vara anului 2020 reprezintă o izbucnire neobişnuită a energiei politice. Bulgaria era cunoscută de mult timp ca fiind o ţară a apatiei, a lipsei de mobilitate socială. Mulţi oameni tineri au emigrat în vest în ultimii 20 ani. Astăzi generaţia tinerilor de de 20 de  ani, sunt partea cea mai vizibilă a protestelor. Dar demonstraţiile au de asemenea și un caracter general: un mix al tuturor  ideologiilor, vârstelor şi preferinţelor geopolitice.

Emoţia originară în spatele acestei eliberări de energie este dezgustul sincer față de cinismul fără sfârşit al găştilor care domină viaţa politică şi economică a ţării. La prima vedere, pare că cerinţele străzii sunt foarte clare: demisiile premierului Boiko Borisov şi procurorului-şef Ivan Geşev. Ambii sunt consideraţi de majoritatea protestatarilor ca reprezentanţi ai ”statului captiv” care serveşte oligarhia şi mafia, în loc de a servi cetăţenii de rând. Asta pare că este poziţia nu doar a generaţiei tinere, ci şi a clasei urbane de mijloc. Ea s-a simţit în sfârșit  jignită de conducerea premierului al cărei explicaţii magice pentru deţinerea puterii,  mare parte din ultimii 11 ani este: ”Voi sunteţi proşti. Şi eu sunt prost. Deci ne înţelegem.”

Protestul este etichetat ca fiind unul ”etic”, dincolo de dreaptă şi stângă, care îi uneşte pe oamenii cinstiţi şi dezgustaţi împotriva elitelor privilegiate. (Când cei dezgustaţi pleacă,  dezgustătorii rămân (la putere)”, este o frază populară). Dar supremaţia etică este numai începutul, nu sfârşitul al acestui protest. Oficial el este legat de anticorupţie, dar miza reală ar putea fi chiar mai mare.  

Două abordări

Recent a avut loc o confruntare crescendă între două abordări cu privire la anticorupția din Bulgaria. Bulgaria a început să dezvolte o formă proprie de anticorupţe, care constă, printre altele,  în înființarea  procuraturii specializate, a unei curți specializate şi a unei proceduri de confiscare a proprietăţii obţinute ilegal. Întruchiparea acestui ”model specific  bulgăresc de anticorupţie” este Ivan Geşev, care a devenit procurorul-şef în 2019 după o serie de activităţi anticorupţie bine mediatizate, pe care el le a desfășurat ca procuror-şef adjunct. 

Chiar dacă el este nominal tehnocrat, rolul mediatic şi acţiunile lui s-au depărtat de imaginea tradiţională a unui procuror șef ca apărător neutru şi imparțial al legii. Percheziţiile procuraturii în două din cabinetele prezidențiale au fost o parte din scânteile care au aprins protestele actuale. Pentru mulţi protestatari această demonstraţie de putere ar putea înseamnă ca procuratura a devenit un jucător în disputele politice bulgare dintre instituţii într-un moment în care preşedintele Radev se află în conflict deschis cu premierul Borisov. Astfel procuratura a devenit un jucător politic cu putere discreționară formidabilă. 

O formulă alternativă de anticorupţie a fost lansată de comunitatea paginii de Facebook a iniţiativei ”Justiţie pentru toţi”, care se bucură de sprijinul partidului ”Da, Bulgaria”, populară în rândurile clasei urbane de mijloc. ”Justiţie pentru toţi” are 7 idei cheie pentru reforma judiciară care  ţintesc  limitarea puterii procurorului-şef precum şi reducerea influenţei politice asupra sistemului judiciar în Consiliul Suprem al Magistraturii. Aceste formule de anticorupţie se ciocnesc acum, pentru că au diferenţe majora privind natura biroului procuraturii.

Anticorupţia română – sursă de inspiraţie

Formula anticorupţiei românești, care a fost populară în Bulgaria până prin 2017-2018 precedează această ciocnire a modelelor. Anticorupţia română şi-a câştigat gloria sub conducerea DNA de Laura Kövesi, în prezent procuror şef al procuraturii europene (EPPO).

Ca procuror-şef al DNA de la 2013 până la 2018, ea a prezidat multe arestări de politicieni, relatate pe larg în presa internaţională. ”Modelul românesc de anticorupţie” a fost lăudat în media ca un model exemplar de înfaptuirea dreptăţii şi construirea statului de drept. Mai mult, acest model a fost prezentat ca explicaţia pentru dezvoltarea economică remarcabilă a României, care a depăşit rapid cea a Bulgariei. 

Modelul anticorupţiei bazat pe un birou puternic al procurorului-şef a început să fie văzut în Bulgaria ca drumul către un standard european al vieţii. Clasa bulgară de mijloc părea că este geloasă pe clasa românească de mijloc, din cauza gradului de consolidare provenit din efortul anticorupţie românesc. În această perioadă desigur n-a fost bine pentru Borisov să audă laudele la adresa sistemului  judiciar român. În timp ce procuratura română a fost laudată ca cea care a bagat în penitenciar ”un întreg consiliu ministerial” din motive de corupţie, în Bulgaria n-a existat niciun politician de rang înalt condamnat. 

În anul 2016 Borisov a afirmat într-un interviu pentru Nova TV că spre deosebire de România, în Bulgaria nu există miniştri condamnaţi pentru că nimeni din guvernul nu este corupt. Borisov a fost perceput că fiind slab  în anticorupţie şi la finele  anului 2017 Rumen Radev, sprijinit de Partidul Socialist Bulgar, a câştigat alegerile prezidenţiale folosind între altele retorica anticorupţiei, care a rupt din voturile electoratului de dreaptă. 

În timpul ”epocii de aur” ale anticorupţiei române, forţele care acum sunt împotriva procurorului-şef Ivan Geşev în Bulgaria au susţinut modelul românesc de anticorupţie. La vremea respectivă s-au făcut puţine eforturi în a explica esenţa modelului anticorupție românesc. S-a sugerat că el înseamnă independența sistemului judiciar de sub presiunea politică – transformarea magistraţilor în adevăraţi tehnocrați operativi  Dar în ciuda celor multe articole despre operaţiunile de succes ale lui Kövesi, în ciuda faptului că ea însăși a venit în Bulgaria pentru a oferi o lecție, modelul românesc de anticorupţie a rămas mai degrabă un slogan şi un stindard. Nu a fost înţeles conceptual sau social. Pare că cel mai  importat lucru în România a fost ideea de a avea un procuror şef cu puteri nelimitate. Asta a deschis uşa  abuzurilor de putere. Percepţia publică de astfel de abuzuri a provocat acum un nou rând de proteste.

De fapt, modelul anticorupţie românesc este marcat de superficialității. Ţinta lui de bază sunt politicieni aleşi democratic, care reprezintă reţele clienteliste. El se ocupă rar de interese economice corporatiste. Acest model de anticorupţie a consolidat clasa de mijloc, oamenii cu venituri mari, afacerile. El a curățat treptat peisajul politic de dinozaurii tranziţiei. Însă în acelaşi timp a şi limitat semnificativ accesul claselor joase, ținute la distanță de puterea economică reală şi închise în găştile lor rurale, să aibă reprezentare în democraţie. Acest aspect a fost exploatat de liderul socialist şi baron local Livu Dragnea, care a mobilizat rezistenţa împotriva DNA. El a găsit sprijin în unele părţi ale statului şi a reuşit să obţine demisia lui Kövesi. Asta s-a întâmplat în ciuda faptului că după mai puţin de un an el a fost încarcerat pentru că a angajat două membre de partid la job-uri fictive, plătite de stat. 

Modelele de anticorupţie bulgărești astăzi

Sistemul judiciar românesc nu mai este subiect de interes pentru presa bulgară. Rar apar interviuri cu experţi români care să  clarifice ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani. Dar există şi o excepţie – ”Epoca „de aur” a anticorupţiei dinainte de 2017 era falsă” – în 2019 a fost un amplu interviu despre justiţia română pentru site-ul bulgăresc Baricada acordat de expertul român în anticorupţie Codru Vrabie. El a explicat că anticorupţia română a fost dependentă de intervenţiile politice, dar îşi datora succesul spectacular pe un ataşament față de serviciile de informaţie.

Între timp Bulgaria a primit road map-ul în anul 2018 pentru intrarea în mecanismul ERM II (mai cunoscut ca sală de aşteptare a eurozonei), care însemna întărirea structurilor tehnocrate. Modelul bulgăresc de anticorupţie a început să prinde contur în jurul persoanei şi activităţii lui Ivan Geşev.

În prezent, în condiţiile protestului, clivajul între clasa urbană de mijloc şi oligarhi a început să domine societatea şi politica bulgărească, cum s-a întâmplat şi în România. Modelul românesc al anticorupţiei a fost criticat pentru ceea ce se numea în România ”telejustiţie” – punerea sub proiector a  multor oameni influenți cu cătuşele pe mâini în prime time-ul televiziunii române. Acum o formă specifică bulgărească a telejustiţiei are loc înainte de deciziile finale ale curţii. Procuratura bulgară publică înregistrări audio şi mesaje chat ale unor oameni, care nu sunt încă condamnaţi, dar sunt suspecţi de o anume infracțiune. 

Există şi alte similarităţi între ceea ce avea loc în România înainte de 2017 şi ceea ce acum se întâmplă în Bulgaria în ajunul acestor proteste. Dar sunt şi diferenţe. Dincolo de orientarea sa împotriva preşedintelui Radev, anticorupţia bulgară a lovit elitele economice, care şi-au format reţele corporatiste în perioada tranziţiei. Sunt ”afacerişti oneşti” sau ”oligarhi”, care au fost apropiaţi guvernului actual, dar şi-au pierdut sprijinul politic. În comparaţie, anticorupţia română se focusa asupra politicienilor ca purtatori ai răului social. Ratele de condamnare  au fost în jur de 90%. În contrast, niciun politician bulgar de rang mare n-a fost condamnat. Dar unele afaceri ale celor acuzaţi au fost închise şi naţionalizate.  

Comunitatea ”Justiţiţe pentru toţi” se opune acestui model de luptă împotriva corupţiei. Comunitatea doreşte limitarea prerogativelor procurorului-şef, influență politică redusă în Consiliul Suprem al Magistraturii şi un rol mai puternic pentru judecători în această instituţie. Procurorul-şef Geşev a criticat rolul judecătorilor în sistemul judiciar, în timp ce un număr de organizaţii ale judecătorilor şi avocaţilor au semnat petiții pentru demisia lui.

Este o furtună perfectă în care două viziuni anticorupţie se luptă una împotriva celeilalte. Ambele declară lupta anticorupţie din România ca sursă de inspiraţie. Oponenţii lui Geşev din diferite organizaţii sper că o vor atrage pe Kövesi de la Bruxelles de partea lor împotriva lui Geşev şi Borisov. Dar Geşev şi Kövesi sunt mereu în contact, așa cum  cere funcţiile lor publice. În iunie 2020 Geşev chiar a cerut mai mulţi procurori europeni care să se ocupe de Bulgaria.  

Reflecţii

Despre ce anume este protestul dacă el a fost activat de anticorupţie? Oare este încurajat de aceşti oligarhi, care se bucură de sprijinul guvernului, dar cărora le e frică că s-ar putea trezi acuzaţi şi activele lor transferate către competitori? Oare este o încercare de a se întări scopul campaniei anticorupţie prin targetarea oligarhilor care deocamdată se bucură de protecţie politică?

Sau poate este un efort de a opri cu totul lupta națională împotriva corupției, înainte de creşterea tensiunilor şi ranilor şi înainte de divizarea ireparabilă a societăţii bulgare? Este interesat statul paralel bulgar să creeze ape murdare politice aşa încât cei care nu sunt conştienţi sau sunt naivi să-şi dezvăluiască agendele, în timp ce elitele politice treptat să ajungă la un nou echilibru care reflectă contextul internațional schimbat?

Toate aceste scenarii sunt plauzibile, dar fără îndoială baza protestelor este o nevoie sinceră de schimbare. Un grup semnificativ de protestatari sunt educaţi în universităţile occidentale. Pe strada este generația tinerilor de 20 de ani, care s-au ocupat până acum de activism social – online sau offline, pe subiecte ecologice sau de drepturi umane. Ei par să ceară eliberarea economiei şi politicii bulgărești de influenţa mafiei, transformarea ţării într-o democraţie liberală adevărată.

Există o speranță că UE, care a fost oarbă intenţionat față de problemele Bulgariei cu statul de drept, în timp ce critica Polonia şi Ungaria, va interveni acum. Dar protestele au multe feţe şi există şi apeluri către o luptă prin propriile resurse, fără ajutorul ambasadelor străine. În orice caz, aceste proteste sunt ceva necesar şi pozitiv, pentru că semnifică energia de a acţiona.

Ceea ce este mai puţin pozitiv este că ambele curente anticorupţie bulgare – cel din spatele lui Geşev şi cel care i se opune, sunt incapabile de a comunica o viziune anticorupţie clară. Care sunt valorile, scopurile, abordările, indicatorii de succes ai acestor versiuni  de anticorupție? Cum va judeca publicul ce este bine şi dacă drumul urmărit este corect? Există ceva mai mult decât  o luptă pentru putere?

Dacă liderii acestor curente nu reuşesc să explice şi să dezbată acţiunile sale într-o manier lucidă, aceste proteste se vor transforma într-un spectacol fără sens, iar cetățenii se vor retrage în apatia lor habituală.

A mărşălui este partea uşoară a acestor proteste. Dar cei care sunt interesați în progres, în ridicarea nivelului discursului public, în promovarea cerinţelor cetăţeneşti şi solicitând responsabilitatea instituțiilor publice, trebuie să prezinte o agenda coerentă de schimbare.

Există  sentimentul că în Bulgaria schimbarea de jos în sus este imposibilă. Se poate oare   schimbă această tendință? Vedem oare încercări ale statului în a  limita oligarhia atotputernică printr-un proces complex al competiţiei în lupta anticorupţie? Sau mai degrabă oligarhia mereu reuşeşte să se întărească?S-a spus că ceea ce vedem în Bulgaria este o luptă pentru sufletul Europei. Se poate spune şi că este o luptă autentic bulgărească. Dar ea ar putea implica diferiți parteneri şi actori internaţionali, dacă rămâne nerezolvată. În opinia mea interesul bulgarilor este schimbarea socială. Ar fi foarte bine, dacă publicul, cetăţenii şi factorii de decizie din vest vor  ţine cont de asta, atunci când își vor baga coada în contradicțiile noastre bulgărești.

Foto: Tinerii sunt cea mai vizibilă faţă a protestelor (sursă: YouTube)

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

About Author