
Defilarea premierului bulgar cu numelele Laurei Kövesi și a Parchetului European nu poate compensa incapacitatea statului bulgar de a se curăța singur
Vladimir Mitev
Așa s-a încheiat ”o zi obișnuită” în Bulgaria europeană. Cu toții arestați membri ai opoziției au plecat din arest fără a fi acuzați de ceva.
În ziua de 18 martie 2022 – undeva la ora 21.30, aproximativ 24 ore după ce au fost arestați unii reprezentanți importanți ai opoziției, procuratura bulgară a făcut conferință de presă din care a ieșit că nu este nimic care să justifice o acuzație de șantaj (legat de cerere de mită) împotriva fostului premier Boiko Borisov, fostului ministru al finanțelor Vladislav Goranov și PR-a lui Borisov Sevdalina Arnaudova.
În cursul zilei citeam mai multor postări, inclusiv ale unor europarlamentari români că ca și cum LCK (Laura Codruța Koveși) l-ar fi băgat pe Borisov în pușcărie, o lovitură semnificativă în numele dreptății și ordinei. Tot în cursul zilei MAI bulgar a anunțat că procuratura europeană ar fi competenta în cazul lui Borisov – o informație de care MAI bulgar s-a dezis înapoi. Am aflat că anunțul că Menda Stoianova – fosta șefa a comisiei de buget din GERB, este arestată este falșă, știre, care totuși a fost distribuită în engleză pe media de seamă internaționale.
Prin urmare, a fost confirmat că procuratura bulgară este cea competentă pentru că nu este vorba de abuzuri ale fondurilor europene, ci de o acuzație de șantaj de către oligarhul Vasil Bojkov, aflat în exil în Dubai. Tot interesant este că primul mărtor în cercetarea prealabilă, inițiată de poliția printr-o procedură extraordinară, în care poliția o înlocuiește pe procuratura ca organ prejudiciar, este premierul Kiril Petkov, care înțelegem din conferința de presă a procuraturii bulgare a mărturisit privind discuțiile sale cu LCK despre cazul cu Bojkov. În plus, Sevdalina Arnaudova a afirmat că trio-ul arestat nu a fost interogat deloc.
Ce sens are toate acestea? Ce sens are ca Borisov – o figură notoară și cu multe păcate, să devină o victimă? Ce sens are să fie înecată LCK în contradicțiile bulgare prin intermediul unor știri falșe? Ce câștigă statul bulgar prin dovada succesivă a neputinței sale?
Comunicarea următoarea a guvernului sugerează că falia instituțională în Bulgaria continuă. În loc de a explica de ce a făcut atât de multe greșeli în misiunea sa nobilă de a-l prinde pe Borisov și a-i pune căpat carierei politice duo-ul Kiril Petkov-Boiko Rașkov (respectiv prim-ministrul și ministrul de interne) și a preferat să-i acuze pe procurorii bulgari în lipsa de acțiune. De ani de zile se știe că este chiar în plan internațional o problemă legată de procuratura bulgară, după cum se vede și de acest articol de la Verfassungs blog, semnat de o rudă a bancher-ului fugit Țvetan Vasilev. Dar acțiunile guvernului creează impresia de două lucruri – a. guvernul crede că această problemă se poate rezolva numai prin forța și b. curentul politic aflat la guvernare nu are puterea de a-o rezolva.
În absența puterii, ceea ce curentul acuzativ din politica bulgară a făcut a fost să defileze cu numele Laurei Koveși și a procuraturii europene, să încerce să-o înece în contradicțiile politice și oligarhice din Bulgaria pe partea unui curent împotriva altuia. Cât de probabil este că această operație extraoridnară a poliției să se datoreze faptului că premierul bulgar ar fi învățat ceva de la discuția sa cu Laura Koveși, care să-i fi fost de folos în luptele politice interne și în lipsa sa de experiența asta să fi decis să se constituie ca primul mărtor în cercetarea prealabilă? Cât de corect ar părea o astfel de abordare când este văzută dinspre Luxemburg (sediul procuraturiii europene – EPPO)?
Problema schimbării în politica bulgară devine tot mai eluziv. Pe de-o parte avem incapabilitatea statului bulgar să-se curețe singur, fiind capturat de oligarhia, problem, care invită anumită implicare și căutare de dinamică din afară. Pe de altă parte, noi încă nu știm ce înseamnă schimbarea propusă de partidul Schimbarea Continuă, care nici măcar nu are structurile unui partid vie. Oare schimbarea înseamnă ceva mai mult decât a-l înlocui pe procurorul-șef cu altcineva? Practic, noi nu avem gândirea și cultura sau chiar constituția politică care să ne permită să înțelegem de ce vrem să ne distanțam ca societate și la ce ne dorim să ne îndreptăm.
În al treilea rând, când cautăm sprijin din afară noi practic îi invităm pe niște instituții și lideri occidentali să înece în contradicțiile noastre, distrugând capabilitatea lor de a juca un rol pozitiv. Procuratura europeană nu trebuie vazută ca arma unui curent politico-oligarhic împotriva altora, rolul ei este să lupte cu toți nu doar cu unii.
Contestarea între guvern și procuratura pare că va continua și din păcate dă dovezi de o neputință în care mai mulți protagoniști locali și internaționali ar putea îneca. Cazul cu arestarea lui Borisov pune multe întrebări cum anume se face schimbare într-o societate specifică ca cea bulgară. Ipoteza mea e că o schimbare reală, tangibilă și trăinică ar dori abordare specifică, angajare, implicare, așa ca agenții schimbării să poate numi și înțelege care sunt contradicțiile și piedicile pe drumul bulgăresc către modernizare. Dar ea ar necesita în același timp și desprindere de aceste contradicții bulgare așa că să nu cădem în lupta crâncenă a traumelor care le perpetuează. Mai mult de toate avem nevoie de oameni care se uită la contradicțiile și nepuțința bulgarilor din afară, dar au cheile pentru a-le influența pozitiv.
Astfel ajungem la o concluzie, că politica bulgară rămâne cumva un amestec între europenitate și Orient. Dacă vrei să faci bine în societatea bulgară nu pare suficient de a lua partea ”binelui” împotriva ”răului”. Sunt probleme structurale și universale în ea – cum ar fi această neputință de a defini și a înfăptui schimbare, de a naște o societate nouă și mai modernă. În Bulgaria cu toții ne simțim deprimați de un inamic, care a devenit parte din societate prin interiorizare – fie Rusia, fie Soros, fie NATO, fie UE, șamd. A fi bulgar pare că înseamnă prin excelență a avea o traumă, o neputință și să te plângi că celălalt, fratele tău din cealaltă tabără politică nu-ți permite să te bucuri de viață. Cum se poate rezolva asta?
Se pare că nu eliminarea sau înlocuirea oamenilor, ci rezolvarea sau redefinirea contradicției bulgare este cea care ar putea aduce schimbarea. O astfel de rezolvare a contradictiei cere înțelegere profundă, precum și condiții în care ea să poată evolua și să se rezolve prin propria sa dinamica. Iar în cazul unei redefiniri a ei (când nu poate fi rezolvată și depășită de sine) asta ar trebuie să genereze si să interiorizeze energie ca să poată avea loc evoluție pe baza dinamicii sale. Dacă cineva dorește sa fie agent al schimbării în Bulgaria, el ar trebuie înainte de toate să fie generos, sa dea, sa acorda, sa scadă garduri, să deschidă spații ca să poate curge dinamica lumii. Astfel ajungem treptat la înțelegerea ca luptele crâncene dintre toate felurile de elite bulgaresti prevină o integrare mai ampla a țării în comunitatea internațională, tinand-o deosebita.. Iar societatea bulgară are nevoia să-i se ofere o înțelegere reală despre esența ei, nu doar să-i se prescrie să între în lume ca galerie sau proxy.
Pe scurt, toții binevoitorii Bulgariei avem de gândit.
Foto: La o conferință de presă la miezul nopții de 18 martie 2022, premierul bulgar Kiril Petkov (centru) și ministrul de interne Boiko Rașkov (fundal) au datorat faptululi că Borissov nu a fost pus sub acuzare rezistenței procuraturii bulgare (sursa: YouTube)
Citește în limba engleză!
Citește în limba bulgară!
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.