De ce când ne-au redus taxele în Bulgaria, gospodăriile au început să platească mai multe taxe? Penru că ”taxe reduse” este o noțiune de clasă
Ivailo Atanasov
Acest text a fost publicat pe site-ul Baricada în limba bulgară în aprilie 2017 și a apărut în limba română pe Baricada la 27 octombrie 2017. În toamnă anului 2017 în Bulgaria s-a realizat o campanie care își propune introducerea unui minimum neimpozitabil când e vorba de taxa veniturilor și introducerea TVA special pentru alimente și alte produse necesare pentru viață. Baricada a susținut campania dorind ca sistemul fiscal din Bulgaria să devină mai european în sensul că cererile campaniei sunt realizate și sunt în vigoare în aproape fiecare țară din UE.
Potrivit mitului notoriu, în 2008 taxele pe veniturile persoanelor din Bulgaria au fost reduse la unul dintre cele mai scăzute niveluri din universul cunoscut. Aceasta afirmație este adevărată doar dacă vine împreună cu o listă persoanelor ale căror cote au fost reduse cu adevărat, deoarece pentru marea majoritate introducerea taxei unice, de fapt, crește povara fiscală.
Motivul pentru acest fenomen este că împreună cu cota unică a fost eliminat minimumul neimpozitabil. Prezența lui a însemnat că veniturile, în limitele salariului minim, nu se impozitează fiind taxate numai veniturile care sunt peste acesta. Așadar dacă în 2007 ați primit un salariu în marime de două salarii minimale, Dvs. trebuia să plătiți impozit doar pe jumătatea din venitul Dvs., acea jumătate care este peste minimumul neimpozitabil. Acest minimum este aplicabil nu doar celor care muncesc pentru salariul minim brut, ci și pentru toți salariații care au venituri minime și medii. În același timp măsura care intră în vigoare în 2008 le avantajează pe cei cu venituri foarte mari, pentru că ea merge împreună cu reducerea cotei lor până la 10%, adică elimină impozitarea progresivă.
Dacă în acest moment se introduce un minim neimpozitabil în dimensiunea salariului minim (460 leva – 235 euro) și o scară progresivă a cotelor: 10% pentru veniturile între 461-2000 leva (235-1023 euro), 15% pentru 2001-5000 leva (1023-2558 euro), șamd, toți angajații cu salariul net sub 3300 leva (1688 leva) vor plăti taxe mai mici, decât cu taxa unică actuală. Așa că probabil, cum ar spune un fost și viitor ministru, ”taxe reduse” este o noțiune de clasă. Taxele, într-adevăr, au fost reduse semnificativ pentru business-ul (un impozit corporativ mic de 10%), iar cele mai mari companii de fapt nu plătesc taxe. Ele sunt reduse și pentru persoanele cu venituri foarte mari, care sunt o minoritate foarte limitată.
Dar această minoritate are conștiință de clasă dezvoltată care o ajută să prezinte taxele reduse ca o valoare pentru întreaga societate, chiar dacă ele sunt mai mari pentru peste 90% dintre angajați. Aceasta minoritate reușește să-și brandeze propriile noțiuni de clasă pentru dreptate ca fiind unele universale. Așa taxa unică este considerată dreaptă, chiar dacă pune povară neproporțională asupra oamenilor căror venituri sunt foarte diferite. Bulgaria este una dintre țările europene cu cea mai mare inegalitate a veniturilor. Subvențiile de stat pentru școlile private totodată au fost introduse cu argumente precum ”dreptate”, chiar dac în aceste școli învața doar 1% dintre toți copii – cei ai bogaților. Exemplele sunt zilnice.
Datele Institutului Național de Statistică despre cheltuielile gospodariilor arată că ”reducerea” taxelor a crescut aceste cheltuieli în budgetele familiilor:
În primii doi ani după eliminarea minimului neimpozitabil, ponderea impozitelor în cheltuielile gospodariilor crește modest. Cauza este criza economică mondială și politica bugetară restrictivă a guvernului bulgar de atunci. În momentul în care numărul angajaților scade, iar veniturile celorlalți care lucrează se micșorează, ponderea impozitelor în budgetele de familie nu are cum să nu se ridice brusc. Această ridicare se datorează creșterii ponderii pensiilor, ajutorelor și compensărilor care nu sunt impozitabile. Imaginea de mai jos arată că exact în această perioadă este vârful ponderii veniturilor din pensii:
Reducerea taxelor celor mai bogați nu poate fi compensată numai prin eliminarea minimumului neimpozitabil. Taxa unică a fost introdusă cu afirmații că ea va crește partea veniturilor în budget, că va duce la scăderea evaziunii fiscale, dar acest fel de efect nu se observă. Este adevărat că atunci când cota unică întră în vigoare în anul 2008, există într-adevăr unele venituri suplimentare în budget de 142 milioane de leva (72,65 milioane de euro) din taxa pe venituri, dar în anul antecedent 2007 creșterea este una chiar mai mare. În 2009 acest indicator își reduce creșterea, iar în anul următor chiar se reduce cu 17 milioane de leva. Cauza este criza și stagnarea veniturilor bulgarilor. Când economia începe să se revigoreze în 2011 veniturile din taxa pe venituri cresc din nou cu 120-140 milioane de leva (61,4-71,63 milioane de euro) anual, care corelează cu creșterea durabilă a salariului minim și într-o oarecare măsură cu creșterea economică.
Nu se observă niciun semn pentru eluminarea economiei gri și statul recunoaște asta în singura modalitate în care prejudecățile conducătorilor permit acest lucru – crescând contribuțiile sociale, deoarece veniturile din impozite directe nu ajung. În perioada în care guvernul folosește 1,4 miliarde de leva (716 milioane de euro) din contribuțiile de sănătate pentru a ”cârpi” budgetul de stat, ponderea asigurărilor sociale în cheltuielile gospodariilor crește brusc:
Cea mai mare parte din asigurări sunt un fel de taxe unice, așa că ele pun o povară mult mai mare pe oamenii cu venituri mici. Dar contribuția de pensie nu este unică, ci regresiva. Cauza este că așa-numitul venit maxim de asigurare este 2600 de leva (1330 de euro). Cei care primesc venituri peste această sumă au o contribuție mai mică pentru sistemul de pensii în comparație cu cei care se află sub acest prag.
Când sistemul fiscal este reformat, așa ca povara cade asupra oamenilor cu venituri mici și medii acest demers duce logic la limitarea consumului și la întărzierea dezvoltării economice. Cauza este că un asemenea sistem fiscal ia bani din majoritatea angajaților, care altfel le-ar fi folosit pentru consum. În același timp, un asemenea sistem lasă mai mulți bani în cei bogați care în prinicpiu consumă cât vor și singurul efect este că ei direcționează consumul lor spre marfa de lux sau pur și simplu încep să economisească mai mulți bani. Iată de ce statistica ne declară cu mândrie că depozitele bulgarilor cresc, uitând din nou să afișeze lista ”bulgarilor” care ”pun” bani în conturi bancare. Statistica despre ponderea cheltuielilor gospodariilor în consum este confirmată de ipoteza de mai sus:
Alte țări care au mers pe drumul cotei unice chiar înainte de noi deja își reconsideră acțiunea. El are putea fi considerat ca fiind justificat doar în societățile fără inegalități mari, însă în situația în care asemenea societăți încă nu există, acest sistem fiscal doar duce inegalitatea la unele niveluri grotești. Problema acestei condiții este că pune o mare parte din populație în sărăcie sau în risc de sărăcie și asta nu e doar nedrept, ci și e și prea scump. Nu avem banii că să-ne permitem mai multă inegalitate.
Citește și în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
