
Interviu cu președintele Uniunii Bulgare din Banat – România despre activitățile organizației lui, despre legăturile cu celelalte organizații bulgărești din România, despre problemele în fața comunității bulgarilor din Banat și despre viziunea organizției de viitor
Vladimir Mitev
Nicolai Marcov este președintele Uniunii Bulgare din Banat – România. Înainte de a deveni șeful organizației, el timp de mulți ani este editor în media bulgarilor din Banat ”Nașa Glas” și susține site-urile, legate cu uniunea bulgară. A participat în pregătirea unor culegeri cu poveste bulgărești din Banat și în tiparirea mai mult cărți uniunii. În acest moment Markov pregătește o carte care va povesti despre viața fostului deputat bulgar în parlamentul român Niculae Mircovici. Mircovici a încetat din viața în sfârșitul lui septembrie 2016.
Domnule Marcov, La 25 septembrie 2017 s-a îndeplinit un an de la moartea fostului deputat bulgar în parlamentul român și fostul președinte Uniunii Bulgari din Banat – România, Niculae Mircovici. Omul decedat a fost comemorat cu o liturgie în Timișoara și a fost organizată o pomană în Cercul Militar orașului unde Dvs. ați anunțat că scrieți o carte despre fostul deputat bulgar. Ce importanța are Niculae Mircovici pentru comunitatea bulgărească din Banat și în România?
Cred că Niculae Mircovici rămâne în memorea întregii comunități bulgare din Banat nu doar cu faptul că el a fost omul care ne a reprezentat cu mândrie în cadrul celor trele mandate sale în parlamentul român, ci și cu două realizări mari lui: monumentul episcopului Nicola Stanislavici în Dudeștii Vechi și legea care a stipulat că 24 mai este Ziua Limbii Române.
Dvs. sunteți președintele Uniunii Bulgare din Banat – România. Care sunt activitățile și inițiativele concrete care organizația dvs. dezvoltă în sprijinul bulgarilor și al identității bulgărești în România? Cu ce probleme se ciocnește organizația Dvs. în cadrul lucrului său?
Uniunea Bulgară din Banat – România este o organizație neguvernamentală, carui scop de bază este de a apara, a păstra, a dezvolta și a exprima identitatea etnică, culturală, linguistică și religoasă a membrilor sale – bulgarii din Banat. Mai concret, ne păstrăm limba prin revista ”Nașa Glas”, prin cărțile diverse care tiparim, prin emisiunea săptămânală la Radio Timișoara și prin emisiunile la TV Arad. Totodată organizăm între una și trei-patru evenimente culturale lunar prin care păstrăm tradițiile și obiceiurile sale. Dar în același timp vrem să păstrăm legăturile și cu cultura bulgărească. Iată de ce, invităm în Banat persoane diverse. Până la acum am avut ca oaspeți: Valia Balkanska, Hristo Stoicikov, Ilia Lukov, Ansamblul Bălgare, și mai recent actorul-mim Gerasim Dișliev și Corul Copiilor al Radioului Național Bulgar. Copiii noștri studiează dansuri tradiționale bulgărești, hore și răceniți cu ajutorul coreografi pe care le am invitat din Bulgaria. Toate aceste lucrurile trebuie să ne amintesc că suntem o parte din cultura bulgărească comună. Bine înțeles, nu uităm sportul, pentru că prin el se realizează mai ușor relațiile umane. Așa oamenii tineri din Banat participează anual la evenimente sportive diverse în Bulgaria, de exemplu Spartakiadele.
Un problem este lipsa manualelor de limba bulgară literară (este vorba de manuale aprobate oficial de către Ministerul Educației al României), pentru că în acest moment copiii noștri studiează manuale, create acum 25-30 ani (de exemplu, acolo este vorba de tractori și ciavdarceta și nu există nimic din lexica contemporană – calculatori, internet, șamd).
După moartea lui Nicola Mircovici în comunitatea bulgărească din Banat au crescut conflictele în organizațiile bulgărești și între organizațiile diverse ale bulgarilor. Care sunt legăturile organizației voastre cu bulgarii din România care sunt bazate în România de Sud și de Est?
Sincer, nu știu despre ce exact vorbiți. Eu personal nu văd și nu simt niciuni conflicte între bulgarii din Banat și bulgarii din România de Sud. Dacă știți ceva mai concret, am putea să-l discutăm. Ceea ce pot spune acum este că noi participăm în evenimente diverse organizate de ei și ei participează la evenimentele noastre. Voi da doar un exemplu – deputata Mihaela Ciocani a fost împreună cu un ansamlu nostru la Tudorița din Târgoviște, iar copii bulgari din România de Sud au fost la lagăr copilaresc în Banat, organizat în vara de UBBR. Totodată unii membri UBBR s-au întâlnit în București în Ambasada Republicii Bulgaria din România cu altele organizații bulgarești din România pe ocazia vizitei președintelui Rumen Radev (care a luat loc în iunie 2017 – nota editorului). Atunci n-au luat loc niciune discuții legate cu conflicte.

Uniunea Bulgară din Banat este organizația care primește banii pentru minoritatea bulgară în România prin care realizează activități diverse. Dar alte organizații bulgărești se plâng că ele totodată le reprezint pe bulgarii și ar trebui să aibă acces la banii pentru minoritatea. Cum vă referați la dorințele lor?
După legislația românească banile sunt primite de organizația care are are reprezentant în Parlament. În acest moment această organizația bulgărească este UBBR. Adică, nu se poate să se facă cheltuieli în numele altor organizații. Asta înseamnă că dacă altele organizații bulgărești vor să primească bani pentru activități diverse, trebuie că UBBR să fie un dintre organizatorii și noi nu suntem opuși acestui lucru. Bine înțeles, cineva ar putea spune că problema va fi rezolvată ușor dacă toți bulgarii din România devenim membri unei organizației unite. Cum se știe minoritatea bulgărească în România, la fel cea germană, nu e unificată, iar este cuprinsă de două comunități separate care au diferente istorice și organizaționale. Una este cea a bulgarilor din Banat care sunt catolici și scriu și litere latine, iar alta este cea a bulgarilor din România de Sud (Oltenia, Muntenia și Dobrogea) care sunt ordocși și scrie cu litere chirilice. Aceste grupe ale diasporei bulgărești au origine etnică comună și niște similirități în cultură tradițională, în special caracterul agrar lor. Dar ei au diferențe când e vorba de numărul, timpul venirii, regiunile colonizate și în special în legatură cu credința, limba și nivelul de păstrare al conștenței nationale. Noi credem că este mai bine dacă aceste comunități sunt păstrate separat. Fiecare dintre ele are propriile caraceristici, iar problema cu banii care vin din statul român se rezolva ușor, dacă avem înțelegere.
Ce îi lipsește bulgarilor din Banat în plan cultural și ce așteptați să vină din Bulgaria și bulgarii ca acțiuni și că atitudine către comunitatea Dvs.?
Cred că cea mai mare problema bulgarilor din Banat, în plan cultural, este lupsa învațării limbii materne (limba bulgară banateană), care trebuie să lua loc într-un mod oficial, în școală. Cât despre Bulgaria nu avem de ce să ne plângem: primim manuale în limba bulgară literară, copii noștri participează, gratuit, în tabere de vară (Iastrebino, șamd), bulgarii din Banat tineri au drept de a studia în universitățile din Bulgaria.
Bulgarii sunt o parte imporantă din viața în Banat, iar unii reprezentanții lor din trecut sunt foarte bine cunoscute – de exemplu fostul primar lui Timișoara Carol Telbisz, care modernizează orașul înainte de Primul Război Moondial. Cine sunt bulgarii din Banat care sunt oameni de succes astăzi? Ce ocupații și realizării au ei și cum contribuiesc la viața în Banat, România și Bulgaria?
Astăzi în Timișoara există o mulțime de bulgari din Banat care au succes – profesori universitari, advocați, businessman-i, doctori. Ei contribuiesc comunității bulgarilor din Banat – fiecare după posibilitățile sale.
Dacă trebuie să-și exprimați viziunea pentru dezvoltarea comunității bulgare din Banat și în România cum ar arăta ea?
De obicei se spune că capitala bulgarilor din Banat este Dudeștii Vechi. Iata de ce marile investiții UBBR au fost acolo până la acum: am construit o Casa Bulgărească modernă, Muzeul Minorității Bulgare din România, terene de sport, șamd. Dar în viitor noi am trebui să ne ocupăm mai mult cu orașul Timișoara, pentru că aici se va aduna majoritatea bulgarilor.
Citește și în limba bulgară!