Societatea civilă vs. Guvern în Balcanii de Est: Cine poate construi un spital mai bun?
Partajează asta:
În ultimii 30 de ani, copiii cu boli rare din Bulgaria și România au așteptat un spital modern pentru copii care să răspundă corespunzător nevoilor lor. Cu toate acestea, un sistem de sănătate insuficient și discursul politic au împiedicat acest lucru
Vyara Yoncheva
Vyara Yoncheva studiază în prezent la Universitatea “St Kliment Ohridski” din Sofia. Interesele ei de cercetare se concentrează pe cultura și geopolitica Balcanilor, a regiunii Caucazului, a Orientului Mijlociu și pe întrepătrunderea lor istorică.
Acest articol a fost publicat la 24 ianuarie 2022 pe site-ul grecesc Balkans In Site.
Asistența medicală de înaltă calitate ajută la prevenirea bolilor și îmbunătățește calitatea vieții. Din nefericire, în multe părți ale lumii, există probleme adânc înrădăcinate care fac ca sistemul să fie insuficient. La zeci de ani de la căderea regimurilor comuniste în 1989, țările din fostul bloc estic continuă să sufere din cauza reformelor inadecvate și a lipsei de finanțare în ceea ce privește sănătatea oamenilor. De la aderarea la UE, Bulgaria și România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește bugetele cheltuite pentru asistența medicală universală.
Lipsa unei finanțări adecvate în ambele țări a dus la o pauză în construirea de spitale și facilități moderne. Fenomenul “exodului de creiere” este deosebit de important în domeniul medical. Tinerii profesioniști urmăresc adesea cariere mai bine plătite în străinătate sau în sectorul privat, ceea ce lasă sistemul guvernamental în deficit de personal și îl obligă să utilizeze metode de tratament învechite.
Aceste probleme sunt vizibile pentru toata lumea, dar oamenii sunt înclinați să vorbească despre ele doar atunci când cineva moare. Când se întâmplă acest lucru, s-ar putea chiar să începem să aruncăm cu pietre în echipele de gardă, dând vina pe medici și abia dacă abordăm problemele mai mari.
În Bulgaria, problema unui nou spital pentru copii rămâne fără răspuns. Un proiect pentru construirea unui spital a început în 1978 pe terenul spitalului polispecializat “Aleksandrovska” din Sofia, dar construcția rămâne neterminată. Părinții care nu-și pot permite îngrijiri private pentru copiii lor sunt nevoiți să caute soluții fără a fi ghidați, adesea “aruncați” pe la numeroși practicieni, spitale și chiar orașe.
În timpul alegerilor din 2021, chestiunea a fost din nou adusă în discuție. Au fost făcute multiple propuneri privind modul în care ar trebui reînnoit proiectul. Anterior, fostul prim-ministru, Boyko Borisov, a sugerat ca vechea construcție să fie demolată, iar în locul ei să fie construit un nou amplasament. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat niciodată. Mai târziu, s-a propus ca spitalul să fie creat ca unitate atașată la spitalul universitar “Lozenets”, ceea ce a fost întâmpinat cu un val de nemulțumire din partea conducerii unității. Există chiar și o idee de a termina vechea clădire, dar aceasta este respinsă de asociațiile de arhitecți, argumentând că vechiul plan de construcție nu poate îndeplini noile norme de planificare urbană din Sofia.
Discursul continuă, iar clădirea veche și urâtă se ridică aproape ca un stâlp al iresponsabilității politice și al apatiei sociale.
Dincolo de graniță, în România, aproape în centrul Bucureștiului, se înalță clădirea aproape finalizată a unui nou spital modern pentru copii. Un viitor spital guvernamental, construit nu de către guvern, ci printr-o campanie de donații private. Campania a fost creată de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, fondatoare ale Asociației “Dăruiește Viață” (Asociația Dăruiește Viață).
Din 2015, au fost strânse peste 30 de milioane de euro (25 de milioane de lire sterline). Donațiile au fost emise prin intermediul site-ului ONG-ului. Peste 350.000 de persoane și mai mult de 5.600 de companii au donat bani pentru construirea instalației. Companii precum “OMV Petrom”, “Mastercard” și, vă vine să credeți sau nu, trupa de muzică metal “Metallica”.
Construcția spitalului a început în 2018 și va fi operațional, probabil, în iulie 2022. Clădirea are 12.000 de metri pătrați, 9 niveluri (subsol, parter, mezanin și 6 etaje) și 187 de paturi. Clădirea este planificată nu doar pentru a răspunde nevoilor copiilor cu probleme grave de sănătate, ci și pentru a asigura confortul părinților acestora. În plus, una dintre cele mai importante componente ale spitalului este primul departament de radioterapie pentru copii din țară. Până acum, copiii urmau să primească tratament de radioterapie în centre pentru adulți, fără posibilitatea de anestezie.
Cu toate acestea, proiectul ridică multe întrebări care creează opinii mai degrabă critice și neîncredere.
Mulți cred că spitalul se va împiedica de obstacolele sistemului de sănătate din România. După ce pereții clădirii vor fi ridicați și toate echipamentele vor fi la locul lor, guvernul nu va putea să îl întrețină. Nu vor fi suficienți profesioniști calificați care să lucreze în el și, încet, unitatea va progresa și se va transforma într-un alt spital privat.
A existat o tendință de promovare a economiei de piață liberă în sectorul sănătății. Aceasta este o reacție directă la deceniile de centralism și autoritarism din perioada comunistă. Politica de sănătate din România de după 1989 este marcată de două perioade principale de dezvoltare: una între 1989 și 1996 și una între 1997 și 2005, precum și multe altele mai mici. În țările cu venituri mici și medii, reformele din sectorul sănătății apar, de obicei, în urma unor ajustări macroeconomice continue sub influența organismelor financiare internaționale, care adesea nu pot evalua corect situația socială din țară. Trecerea de la o reformă la alta, fără a elimina problemele sistemice anterioare, a dus la adâncirea acestora. Și nu numai atât, ci și la crearea altora noi.
Cultura de a primi îngrijiri accelerate de la medici cu mită măruntă este, după cum se știe, greu de eradicat. Cu toate acestea, mai îngrijorătoare sunt sumele mari de bani spălate prin intermediul unor înțelegeri puternic marcate cu furnizorii de echipamente și consumabile.
Unul dintre fondatori, Oana Gheorghiu, într-un interviu pentru “Newsweek România”, în decembrie 2021, spunea
„Pentru că nu vrem să mutăm vechile obiceiuri în noul spital, propunem un proiect pilot, primul parteneriat real între societatea civilă, care a construit un spital, și statul român, prin Ministerul Sănătății. Împreună să testăm un altfel de a face management.
Lăsați-ne pe noi să folosim modele de afară, să gândim un management bazat pe eficiență, să ne uităm unde sunt găurile, de ce nu merge treaba, ce e bine și ce poate fi păstrat.
Eficiența înseamnă calitate a serviciilor medicale. Statul român nu are nimic de pierdut. Doar pacientul are de câștigat”
Noua unitate medicală este construită pe locul unuia dintre spitalele existente în oraș și va deveni parte a sistemului public de sănătate după finalizare. Un singur spital nu va fi capabil să schimbe întregul sistem. De asemenea, nu poate garanta că noile sale metode de lucru nu vor fi doar iluzii.
În orice caz, în România, oamenii par să fi găsit un proiect de spital pentru copii în care să creadă, în timp ce în Bulgaria este mai greu să mergi într-o anumită direcție. Românii au un talent similar pentru a găsi cauze în alte domenii – de exemplu, mișcările culturale pentru protejarea zonei Roșia Montană de exploatarea aurului sau pentru protejarea minelor din orașul Petrila de distrugere.
Care este cauza publică bulgară care poate mobiliza pe toată lumea și care poate fi realizată ca proiect colectiv? Mi-ar plăcea să cred că noi, bulgarii, putem face mai mult decât să strângem capace de sticle “pentru viitor” (referire la campania de colectare a capacelor de sticle, pentru returnarea cărora se obțin bani, folosite pentru a cumpăra canapele în spitale).
Un cadru dintr-o reclamă pentru spitalul românesc construit din donații (sursa: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter.
2 thoughts on “Societatea civilă vs. Guvern în Balcanii de Est: Cine poate construi un spital mai bun?”