Bulgaria de Nord – ruda săracă

Dimitar Sabev, Bodil, 16.03.2024

Eșecul politicilor naționale de dezvoltare riscă dezintegrarea regională, scrie economistul bulgar Dimitar Sabev. „Podul Prieteniei” preia analiza sa din primăvara anului 2024 pentru că este relevantă atât pentru drama existenței bulgare, cât și pentru relațiile româno-bulgare.

O parte din explicația pentru care sudul Bulgariei este mai bogat constă în legăturile sale economice puternice cu Grecia și Turcia. Acestea creează un sens economic și existențial pentru ca mai mulți oameni să rămână în regiunile lor de origine sau să se stabilească în această parte a Bulgariei. Izolarea, ignoranța și neîncrederea dintre bulgari și români condamnă nordul Bulgariei și sudul României la înapoiere economică și conservatorism social.

Multe districte din nordul Bulgariei au pierdut 20 % din populație în deceniul care a trecut din 2011. Având în vedere această situație, pare logic ca una dintre soluțiile pentru dezvoltarea Bulgariei de Nord să fie legată de dezvoltarea experienței și abilităților de a face lucruri cu vecinii români. În acest stadiu, aceasta pare a fi o cale dificilă, dureroasă, ingrată și dezirabilă. Textul lui Dimitar Sabev ne-ar putea indica alternativa la deschiderea Bulgariei de Nord către vecinul român – lipsa investițiilor, depopularea, problemele sociale și declinul.

Peninsula Balcanică este numită după Munții Balcani, care împart geografic și istoric Bulgaria în două mari regiuni: nordul și sudul. Nordul Bulgariei este puțin mai mic – aproximativ 48,5 mii de kilometri pătrați, sau 43,7% din teritoriul țării.

În ciuda ponderii capitalei, ponderea nordicilor în populația Bulgariei a fost mult timp similară cu cea a zonei ocupate. La sfârșitul anului 1977, 8,822 milioane de persoane trăiau în Bulgaria; dintre acestea, 41,2%, adică 3,632 milioane de persoane, erau înregistrate în județele aparținând Bulgariei de Nord.

45 de ani mai târziu, situația este diferită. În prezent, doar 33,8% din populația țării trăiește în cele trei regiuni statistice ale Bulgariei de Nord. Comparativ cu nivelul din 1977, populația din Bulgaria de Nord a scăzut cu 40%. Scăderea populației din sudul Bulgariei în aceeași perioadă a fost de 17,8% – un procent impresionant, dar care pălește în comparație cu depopularea din nord.

O comparație a indicatorilor demografici și economici, pe care o vom examina mai jos, arată că se deschide o falie între Bulgaria de Nord și Bulgaria de Sud: este ca și cum am vorbi acum despre țări diferite. Declinul nordului reprezintă exemplul eșecului politicii regionale bulgare puse în aplicare de executivul din capitală.

Regionalizarea artificială a țării

În 2013, din ordinul președintelui de atunci al Institutului Național de Statistică, Reneta Ingiova, teritoriul Bulgariei a fost împărțit în două zone statistice: nordul și sud-estul Bulgariei și sud-vestul și sud-centrul Bulgariei. O astfel de regionalizare nu are nicio legătură cu realitățile istorice, de transport sau economice – dar are proprietatea utilă din punct de vedere politic de a ascunde parțial înapoierea nordului.

Spunem „parțial” deoarece regiunea statistică de sud-est, care este lipită în mod artificial de nordul Bulgariei, deși inferioară din punct de vedere economic celorlalte două regiuni din sud, este cu 33% înaintea regiunii de nord-est, cea mai mare din nordul Balcanilor și centrată pe Varna, în ceea ce privește produsul intern brut. Statisticile oficiale fac tot posibilul pentru a ascunde polarizarea regională, dar diferențele sunt totuși evidente.

Vom lăsa fără comentarii faptul că regiunea de sud-est (adică cel care intră în zona statistică a Bulgariei de Nord) include districtul Stara Zagora, prin centrul căruia trece autostrada Trakia, iar călătoria cu mașina până la Plovdiv durează 1:15 ore, iar până la Sofia 2:20 ore – dar călătoria de la Stara Zagora la Pleven, deși este de numai 180 km, durează 3 ore.

Ignorând regionalizarea statistică artificială a țării, unii indicatori esențiali pentru „cele două Bulgarii” sunt calculați mai jos: pentru cele trei regiuni nordice și cele trei regiuni sudice separat. Baza de calcul este reprezentată de cele mai recente date regionale ale INS pentru 2022.

Prima în rău, a doua în bine

Densitatea populației în sud este de 68 de persoane pe km², iar în nord de 45 de persoane pe km². În ultimii 5 ani (2022 vs 2017), Bulgaria de Nord s-a depopulat cu 12,2%, iar Bulgaria de Sud cu „doar” 6,6%. În 2022, 31,3 % din totalul copiilor din țară s-au născut în nord: având în vedere ponderea de 33,8 % din populația totală menționată mai sus, acest lucru sugerează că rata natalității în nord este mai scăzută decât în sud. Iar migrația la sud de Balcani este mai favorabilă: între cele două Bulgarii are loc o divergență demografică.

Dintre numeroșii indicatori ai dezvoltării socioeconomice, Bulgaria de Nord depășește Bulgaria de Sud doar în ceea ce îi privește pe cei „răi”. În Bulgaria de Nord, 36,9% dintre bulgari au depășit vârsta de muncă, adică sunt mai îmbătrâniți decât în Bulgaria de Sud. Un indicator frecvent utilizat al proceselor negative în curs de desfășurare în societate este rata divorțurilor: nordul reprezintă 36,5% din divorțurile din Bulgaria.

Și mai pronunțat este „avantajul” Bulgariei de Nord în ceea ce privește șomajul: 43,9% din totalul șomerilor din Bulgaria sunt înregistrați în cele trei regiuni nordice (și 56,6% din persoanele aflate în șomaj de mai mult de un an).

Disparitățile demografice explică – și sunt explicate de – o disparitate similară a indicatorilor economici. Nordul reprezintă doar 23,8% din valoarea adăugată brută a țării. De aici înțelegem că productivitatea muncii angajaților din nordul Bulgariei este mai scăzută: relativ mai mulți oameni creează relativ mai puțină valoare adăugată.

Produsul intern brut pe cap de locuitor în Bulgaria de Sud la sfârșitul anului 2022 este de aproximativ 30 de mii de leva (15315 de euro). Bulgaria de Nord se mulțumește cu un PIB de 18,3 mii de leva pe persoană (9342 de euro) – sau cu aproape 40% mai puțin.

Pentru a rezuma: regiunea istorică și geografică a Bulgariei de Nord, care ocupă 44% din teritoriu, găzduiește astăzi 34% din populația țării; reprezintă 24% din valoarea adăugată în economie și 44% din șomerii bulgari.

Nu este vorba doar de Sofia

Factorul „Sofia” a fost folosit recent ca explicație pentru toate disparitățile regionale din Bulgaria. Cele descrise mai sus nu se datorează în întregime faptului că Sofia este situată geografic și administrativ în sudul Bulgariei?

Sofia are o influență uriașă, dar chiar și fără ea sudul este înaintea nordului, și nu numai în termeni absoluți, ci și pe cap de locuitor. PIB-ul pe cap de locuitor în sudul Bulgariei, după ce Sofia este scăzută, este de 19,8 mii de leva (10108 de euro), sau cu 8% mai mare decât în nord.

Diferența de PIB* între nord și sud, excluzând Sofia, nu este prea mare, dar va crește pe măsură ce în nordul Bulgariei se fac mai puține investiții. Cheltuielile pentru achiziționarea de active fixe în nord reprezintă 24,1% din total în 2022. Dacă se exclude Sofia, cheltuielile cu active fixe pe cap de locuitor în Bulgaria de Sud sunt cu 6,6% mai mari decât în Bulgaria de Nord.

Datele regionale de la Institutul Național de Statistică privind cheltuielile pentru achiziționarea de active fixe corporale ne permit să calculăm un alt indicator-cheie. Dacă scădem cheltuielile private cu imobilizările corporale din cheltuielile totale cu imobilizările corporale, obținem cheltuielile publice cu imobilizările corporale – cu alte cuvinte, investițiile realizate cu bani publici. Pentru 2022, acestea se ridică la peste 4,5 miliarde de leva (2,3 miliarde de euro).

Să fie oare posibil ca conducerea statului, nemulțumită de dezvoltarea inegală a țării, să fi direcționat ceva mai mulți bani spre nord? Sudul a reprezentat 82,6% din cheltuielile publice pentru active fixe; nordul a reprezentat 17,4%.

Este adevărat că partea leului din investițiile publice în anul în cauză a revenit Sofiei: 2,66 miliarde de leva (1,36 miliarde de euro), adică mai mult de 58% din totalul cheltuielilor statului pentru active fixe corporale. Excluzând capitala, cheltuielile publice pentru active fixe pe cap de locuitor în nordul și sudul Bulgariei au fost exact la fel: 361 vs. 362 de leva.

Și o astfel de „egalitate completă” este un semn rău: în loc să investească în mod prioritar în zonele înapoiate și în proiecte cu potențial, guvernul dă bani „din buzunar”, astfel încât nimeni să nu se simtă ofensat. Acest lucru nu este potrivit pentru o țară cu disparități regionale din ce în ce mai mari. Oricum, cea mai problematică este partea care a revenit orașului Sofia: acolo, cheltuielile publice pentru active fixe pe cap de locuitor sunt de 7 ori mai mari decât în „mediul rural”.

În nord, cereale, în sud, investiții

Și mai pronunțată este divergența dintre nord, sud și Sofia în ceea ce privește investițiile străine directe. Până la sfârșitul anului 2022, acestea se ridică la 4,8 miliarde de euro în nord și la 24,6 miliarde de euro în sud. Raportul este de 16,3:83,7.

Mai mult de jumătate din toate investițiile străine directe în Bulgaria de-a lungul anilor au mers la Sofia. Chiar și după scăderea capitalului din sudul Bulgariei, observăm că 47% mai multe investiții străine pe cap de locuitor au mers în sud decât în nord.

De asemenea, sudul Bulgariei este fruntaș în ceea ce privește turismul: 71% din nopțile turistice sunt petrecute la sud de Munții Balcani. În ceea ce privește industria (minerit, producție, energie, construcții, instalații sanitare), sudul deține 75%. În domeniul serviciilor, Sudul conduce cu 78,4%.

Singurul avantaj pe care Nordul îl are față de Sud este agricultura, în special cultivarea cerealelor. 71% din pădurile țării sunt situate în sud, în timp ce nordul deține 69,5% din suprafața cultivată cu cereale. Pe o suprafață mai mică decât în sud, nordul produce 68,6% din cultura de grâu.

Grâul, precum și semințele de floarea-soarelui, porumbul, orzul etc. sunt exportate în stare brută și vândute pe bursele mondiale de mărfuri, în timp ce Bulgaria importă alimente în paralel. Această afacere de miliarde de dolari nu are nevoie de o forță de muncă numeroasă; de fapt, cu cât mai puțini oameni trăiesc în sate, cu atât mai puține griji vor avea cultivatorii de cereale.

Populația este motorul economiei: aceasta există datorită oamenilor ca consumatori și lucrători. Dar există și sectoare economice și politici naționale care văd în oameni un obstacol. Mai puțini oameni – mai puține proteste împotriva mineritului. Mai puțini oameni în afara centrelor economice – nevoie de mai puține investiții regionale cu randamente scăzute și întârziate.

Vilayet-ul dunărean are nevoie de autostrăzi

Deși cu disparități regionale semnificative, distribuția populației și a activității economice pe teritoriul Bulgariei a fost mult timp relativ uniformă. În prezent, țara este din ce în ce mai fragmentată, cu trei mari zone teritoriale care apar în paralel. Nordul se depopulează progresiv și rămâne în urmă din punct de vedere economic. Sudul se stabilizează parțial, nu în ultimul rând datorită apropierii sale de capitală. Sofia primește de multe ori mai multe investiții de stat pe cap de locuitor decât celelalte.

Bulgaria intră în mod clar într-o fază de dezintegrare regională. Ce se poate face? O măsură care ar putea fi utilă este separarea Bulgariei de Nord ca unitate administrativă cu Pleven sau Ruse ca centru. Organele de stat importante ar trebui relocate în „a doua capitală” și investițiile publice ar trebui canalizate. Pentru a forma ceva similar cu Vilayet-ul dunărean de dinainte de eliberare – de fapt, un experiment teritorial de succes.

O măsură mai convențională pentru a reduce decalajul dintre nordul și sudul Bulgariei este să se alinieze mai întâi un indicator-cheie al dezvoltării regionale: lungimea autostrăzilor. În prezent, 15% din autostrăzile Bulgariei de Nord și 85% din autostrăzile Bulgariei de Sud sunt situate în nordul Bulgariei.

În prezent, un navetist din Dobrici la Sofia poate alege între a ajunge în capitală în 5:58 ore, trecând printr-o trecătoare montană spre sudul Bulgariei și confortul comparativ al autostrăzii Trakia, sau să facă un slalom de 5:53 ore prin gropile planificate acum o jumătate de secol ca autostrada Hemus. Deoarece a doua opțiune are costuri cu combustibilul cu 15% mai mici, navetiștii merg de obicei „peste limită”. Un lucru este sigur: fără măsuri inteligente, decisive și rapide, numărul navetiștilor din Dobrich și Varna către Sofia pe ambele drumuri se va accelera.

* Mai grave sunt disparitățile care nu se reflectă în mod direct în PIB: 19% din populația districtului Târgoviște și 25% din populația districtului Loveci sunt asigurate doar parțial cu apă (îi se aplică un regime de alimentare cu apă). În timp ce media națională a populației cu acces la canalizare publică este de 75%, indicatorul pentru districtul Razgrad este de 42%, pentru Silistra 52%, pentru Vidin 54%. Din 14 districte din Bulgaria de Nord, 4 au autostrăzi; din 13 districte din Bulgaria de Sud, 11 au autostrăzi.

Foto: Vedere din Bulgaria de Nord (sursă: Bodil)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author