Valeria Nikolova, BNR, 21 octombrie 2024
Valeria Nikolova: Mergem acum în Republica Moldova și la primele rezultate ale alegerilor prezidențiale de acolo, văzute ca un test al influenței Rusiei, precum și la referendumul privind aderarea la UE. Îl aducem pe colegul nostru Vladimir Mitev de la secția română a Radio Bulgaria, care a urmărit subiectul. Bună ziua, Vladimir!
O zi bună!
Care sunt cele mai recente cifre? Există o răsturnare de situație în cifrele care sunt raportate din Republica Moldova?
Da. Poate ar trebui să încep cu referendumul, pentru că anunțul de aseară a fost că a fost un vot negativ cu privire la introducerea sau nu a unor modificări constituționale care să permită țării să adere la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, pe măsură ce noaptea a avansat și votul diasporei a fost numărat, a devenit clar că susținătorii acestor reforme constituționale au prevalat cu puțin, dar marja se mărește în timp…
Vorbim despre o victorie foarte mică. În această dimineață (21 octombrie 2024), la ora 10 și 20 de minute, opțiunea „da” pentru modificările constituționale avea un avans de 5300 de voturi față de opțiunea „nu”. Aceasta înseamnă că, în acest moment al numărătorii, 50,18 % sunt pentru, iar foarte puțin sunt împotrivă. (Rezultatele finale arată o marjă de 13596 voturi – 50,46% pentru – 49,54% – n.red.)
Aceasta este o marjă strânsă de diferență în rezultatele de până acum. În ce măsură înseamnă acest lucru că răspunsul la referendum este în balanță?
Înseamnă că societatea moldovenească este încă divizată cu privire la problema viitorului său geopolitic. Iar orice încercare de a se apropia de Uniunea Europeană va fi dificilă. Poate ar trebui să spunem că acest lucru este oarecum evident și în votul pentru candidații la președinție.
Președinta în exercițiu, Maia Sandu, care este într-o oarecare măsură întruchiparea acestei posibilități proeuropene, obține 42,07 % conform rezultatelor parțiale de până acum. Dar voturile au fost în mare parte numărate.
În timp ce al doilea candidat, găgăuzul Alexandru Stoianoglo, un fost procuror general, obține 26,27%. Poate părea că diferența este mare – 15% sau mai mult, dar sondajele de opinie preliminare au dat un rezultat mult mai mic pentru acest candidat. Acest lucru înseamnă că ar putea exista un al doilea tur contestat peste două săptămâni, deoarece aproape toți contracandidații Maiei Sandu în aceste alegeri au fost de orientare rusofilă într-o formă sau alta. Maia Sandu a fost aproape singurul candidat care s-a poziționat ca pro-european. Adică, în turul doi, va trebui să vedem dacă ea va reuși să atragă voturi din partea celor care au votat pentru adversarii ei care au o anumită deschidere față de opțiunea rusă în Moldova.
De asemenea, ar putea fi interesant să spunem ceva mai multe despre voturile bulgarilor din Moldova, pentru că în circumscripția lor din Taraclia ei au obiceiul în ultimii ani să voteze diferit de votul național.
Conform rezultatelor preliminare în Taraclia, câștigător este Alexandru Stoianoglo cu 41,74%. Alte 29,9% au fost exprimate pentru candidatul independent Victoria Fortuna. Pe locul trei se află Irina Vlah, fostul bașcan al regiunii autonome Găgăuzia. Maia Sandu a obținut doar 4,4% în regiunea Taraclia.
Conform datelor preliminare, 68,85% sunt împotriva modificărilor constituționale (seara târziu a devenit clar că, cu 100% din buletinele de vot din Taraclia numărate, 92% din alegători sunt împotriva modificărilor constituționale – n.r.).
Date destul de semnificative. Au fost confirmate acuzațiile de interferență rusă în alegeri?
Guvernul a vorbit foarte mult despre așa ceva înainte de alegeri și imediat după acestea, deoarece au fost anunțate dovezi ale cumpărării de voturi în cantități uriașe. S-a anunțat că influența a fost exercitată prin intermediul oligarhului Ilan Șor. Multe campanii de dezinformare au fost contracarate. Dar oamenii cu care vorbesc din Moldova, și care vor avea ocazia să fie auziți în următoarele emisiuni Orizont, spun că motivele acestor rezultate neașteptate nu țin doar de presupusa interferență rusă. Există motive oarecum obiective legate de faptul că Moldova a suferit destul de serios de pe urma războiului din Ucraina, de exemplu în termeni economici.
În plus, reforma judiciară, pe care Maia Sandu a adus-o în prim-plan în programul său de guvernare, nu merge așa cum ar trebui să meargă. Cu alte cuvinte, o combinație de factori conduce la faptul că sprijinul mai mare așteptat pentru schimbările constituționale este de fapt mai scăzut. De asemenea, se creează impresia că opțiunea rusofilă în politica moldovenească a crescut neașteptat în ultima perioadă.
Să încheiem cu datele provenite de la cetățenii moldoveni care votează în străinătate.
De fapt, acești cetățeni contribuie la succesul referendumului, deoarece în interiorul Republicii Moldova prevalează opinia împotriva modificărilor constituționale. Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de faptul că mai mult de un sfert (unii spun o treime – n.r.) din populația Republicii Moldova trăiește în străinătate. Mulți moldoveni au cetățenie străină.
Există informații că în 2030 se vor naște mai mulți moldoveni în străinătate decât în Republica Moldova însăși. Adică, votul diasporei va deveni din ce în ce mai influent. În acest caz, diaspora a susținut în mare măsură referendumul, iar acest lucru duce la succesul foarte modest al acestuia (13.500 de voturi în plus în sprijinul modificărilor constituționale – nota redacției).
Mulțumesc colegului meu Vladimir Mitev de la ediția în limba română a Radio Bulgaria cu primele rezultate de la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru aderarea la UE și comentariul propriu. Subiectul continuă astăzi pe emisiunea 12+.
Foto: Steagul Republicii Moldova (sursă: Pixabay, CC0)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
