Ursula von der Leyen, and Maia Sandu, from left to right
Vladimir Mitev
Un interviu cu jurnalista moldoveancă Paula Erizanu despre rezultatele neașteptate ale primului tur al alegerilor prezidențiale din anul 2024 și ale referendumului privind modificările constituționale care ar permite Republicii Moldova să devină membră a UE.
Pe de o parte, candidatul opoziției din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Alexandru Stoianoglo, a obținut un rezultat mult mai bun decât cel care îi era atribuit în sondajele preliminare. Iar pe de altă parte, în loc ca referendumul să treacă cu o aprobare de peste 60%, opțiunea în favoarea modificărilor constituționale a primit cu doar câteva mii de voturi mai mult decât cea împotriva acestora.
Paula Erizanu a explicat aceste rezultate surprinzătoare prin amestecul Rusiei în alegeri prin oligarhul Ilan Șor, prin cumpărarea de voturi, prin dezinformare. Dar ea a atribuit o parte din motivele acestor rezultate și eșecului Maiei Sandu de a promova reforma judiciară, precum și situației sociale și economice dificile din ultimii ani. Paula Erizanu a reamintit că Republica Moldova este printre țările cele mai afectate de războiul din Ucraina.
Potrivit jurnalistei moldovence, nu este ușor să vorbim despre o linie de demarcație între diaspora, care a susținut puternic modificările constituționale la referendum, și populația din interiorul țării, care în general a votat împotriva acestora. Mai degrabă, există o revărsare între oamenii care trăiesc aici și cei de acolo.
Paula Erizanu prezice că tensiunea dintre rusofili și eurofili în politica moldovenească va continua și după alegerile prezidențiale, deoarece în 2025 vor avea loc alegeri parlamentare, de care depind multe. Previziunea Paulei Erizanu este că dacă Maia Sandu va câștiga turul doi al alegerilor, în următorul mandat ar trebui să fie mai radicală în implementarea reformelor, deoarece ritmul lent al acestora favorizează Rusia.
Doamnă Erizanu, referendumul moldovenesc pe subiectul schimbărilor constituționale și pro-Uniunea Europeană și primul tur al alegerilor prezidențiale au trecut. Rezultatele diferă cam semnificativ de ceea ce a fost prevăzut în sondajele înainte de alegeri. Referendumul a trecut pe un scor foarte la margine, iar pe de altă parte adversarul principal al Maiei Sandu – Alexander Stoianoglo, a primit mult peste ceea ce era prevăzut să primească la sondajele înainte de alegeri. Care sunt pricinele pentru aceste rezultate neașteptate?
Astăzi la ora 1 dimineață, Maia Sandu a ținut un briefing de presă în care a acuzat gruparea criminală Șor ar fi folosit milioane de euro de la Rusia pentru a cumpăra 300.000 de voturi Dacă analizezi sondajele de opinie și scoți între 150.000 și 300.000 de voturi din rezultatele referendumului și alegerilor, atunci obții un portret mult mai apropiat de sondajele de opinie care, care să luăm aminte, exclud de obicei diaspora. Deci, diaspora ar fi mărit și mai mult rezultatul pro-European și pro-Sandu. Săptămâna trecută poliția, serviciile de securitate și procuratura anticorupție au vorbit despre dovezi că 130.000 de oameni au fost implicați într-o luare de mită. E un număr de două ori mai mic pentru ce am menționat de Sandu, dar amândouă sunt destul de halucinante
Este singură pricina faptul că a fost cumpărare de vot? Sau sunt și pricine relativ obiective legate de situația socială sau problemele cu reforme?
Da, cred că ar mai fi și propaganda și dezinformarea, care a fost la cote maxime în ultimele luni, dar și în ultimii ani, de când Moldova s-a apropiat de Uniunea Europeană. Moldova este cea mai afectată țară de război după Ucraina, cum zicea fostul ministru de externe Nicu Popescu. Inflația a ajuns în acești doi ani per total la ceva genul 40%. Deci buzunarele oamenilor au fost foarte afectate de războiul din Ucraina, de prețurile mari la energie, deși acestea au fost subsidiate prin ajutoare europene.
Și desigur există și dezamăgirea față de lentoarea reformelor, în special în justiție. Aici putem spune că s-a văzut rezultatul acestei lentori în reforma justiției. Deși, mă rog, în toate țările justiția este destul de lentă pentru că, pentru a avea un proces ca la carte, conform literei legii și spiritului legii, trebuie să treci prin diferite etape de verificare. Însă, în Republica Moldova oricum există o frustrare că, iată, ies, pe exemplu, organele de forță și vorbesc fără de legile care se întâmplă. Însă, în același timp, acestea nu sunt oprite.
Pe de altă parte, eu am trăit Brexitul. Eu locuiam în Londra când s-a votat Brexit și când s-a demonstrat că Rusia a fost implicată și acolo în propagandă, în microtargetare. Și, de asemenea, și acolo s-au turat minciuni și acolo existau niște narațiuni antieuropene care erau alimentate de zeci de ani de anumite politicieni, anumite figuri politici, anumite ziare cu interese private.
Văzut din afară, se pare că la referendum în special a apărut o falie între diaspora moldovenească și populația care trăiește în țara mamă, pentru că în interiorul Republicii Moldova referendumul a primit un răspuns ”nu” la solicitarea de modificării constituționale, în timp ce diaspora de fapt a schimbat rezultatul în beneficiu opțiunii ”da”. În ce măsură este adevărată această observație că există o falie, poate crescândă, între diaspora și oamenii din țara mamă?
Și în Chișinău s-a vot mai multă ”da”, la fel ca în diasporă. Avem o diferență între votul din orașele mare și zonele mai rurale.
Eu nu pot să disting prea clar între cine este în diaspora și cine este pe loc. Eu sunt în diaspora sau sunt pe loc? Eu am locuit 12 ani în Marea Britaniei, m-am întors de 2 ani, dar în același timp călătoresc destul de mult, am multe deplasări. Eu sunt mai privilegiată, dar chiar și oamenii care au mai puține oportunități decât mine, oricum au oportunitatea de a merge, de exemplu, la muncii sezoniere în UE și eu o fac. Și atunci e foarte greu să distingi între cine locuiește peste hotarele Republicii Moldova și cine locuiește acasă. Și dacă locuiește peste hotarele Republicii Moldova, este în continuare conectat la realitățile moldovenești. Poate are un job care este conectat la realitățile moldovenești. Poate locuiește în continuare în familie moldovenească, poate vine acasă de multe ori pe an, s-au trimit bani.
Deci eu nu văd o distanță între diasporă și populația de acasă, ci mai degrabă legături, asemănări, nuanțe și o apropiere. De asemenea, trebuie să ne uităm și la situația demografică. Cei mai mulți dintre cei plecați peste hotare pentru a-și susține familiile financiar sunt oameni apți de muncă, sunt tineri și atunci și din punct de vedere demografic opțiunile lor sunt pro-europene.
Altceva ce mai este interesant este că în perioada conducerii partidului comuniștilor în anii 2000, în sondajele de opinii, susținerea pentru integrarea europeană a Moldovei era la 70% Și am putea spune că faptul că acum în sondaje aveam 55-63% sau la referendum avem 50% este inclusiv datorită faptului că o mare parte a populației Republicii Moldova a plecat. Practic o treime din populație se află peste hotarele țării. Dar din nou vreau să accentuez că nu este la fel ca pentru cetățenii din Congo să zic în care s-au mutat în Republica Moldova și nu s-au mai întors niciodată acolo și nu au fost acolo de 20 de ani sau pot folosi alte exemple. Legăturile dintre Europa și Moldova sunt mult mai flexibile, mai apropiate, mai pernice.
După două săptămâni va avea al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, iar în 2025 vor avea loc alegerile parlamentare, care sunt cele mai importante. Ce fel de strategie vor avea forțele rusofile și forțele pro-europene pentru timpul previzibil?
Forțele proruse probabil vor folosi aceleași metode pentru a merge mai departe. Iar forțele pro-europene în mod clar trebuie să-și schimbe tactica, încă nu este clar care va fi tactica lor. Este clar că dacă merg înainte așa cum au făcut-o până acum ajung într-un impas.
Maia Sandu a venit în putere cu o promisiune de reformă a sistemului. După referendumul și rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale, cum priviți șansele Maia Sandu să continui cu proiectul său de reformă? Vă învinge ea sistemul sau sistemul o vă învinge pe ea?
Este clar că dacă Maia Sandu ar câștiga al doilea mandat, va trebui să devină mai radicală în reforme, pentru a vedea un impact mai imediat și pentru a preveni decăderea procesului democratic din Republica Moldova. Pentru că cu cât mai mult timp trece prin reforme lente, atât mai mari sunt șansele Rusiei și ale oligarhilor care vor să destabilizeze parcursul european al Moldovei să câștigă.
Foto: Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și Maia Sandu în primăvara anului 2023. O dată cu venirea în putere a guvernului lui Dorin Recean SUA a început să-și crească interesul către Republica Moldova (Sursa: Dati Bendo/Comisia Europeană ) (Creative Commons 4.0)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
