Gheorghi Markov, BNR, 22 octombrie 2024
Pe 20 octombrie 2024, cetățenii moldoveni au votat în primul tur al alegerilor prezidențiale și în cadrul unui referendum constituțional pentru a permite aderarea țării la UE. Puteți afla mai multe despre rezultate în acest interviu realizat de Vladimir Mitev pentru BNR:
La 22 octombrie 2024, în cadrul emisiunii „Ceva mai mult” de la postul de radio național bulgar Orizont, Vladimir Mitev a oferit o analiză a rezultatelor celor două scrutine. Potrivit lui, societatea moldovenească are contradicții și diviziuni interne și nu este numai un teritoriu pentru războaie geopolitice. În acest moment, este dificil de prognozat rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie 2024, deoarece în primul tur agențiile de sondare au făcut erori de aproximativ 15% pentru rezultatele unora dintre candidați, precum și pentru rezultatele referendumului constituțional în sine. În ceea ce privește îngrijorarea că Rusia ar putea perturba și alegerile parlamentare și prezidențiale din România, care vor avea loc în noiembrie și decembrie 2024, Vladimir Mitev a subliniat că există îngrijorări în societatea românească cu privire la faptul că Rusia pune în pericol arhitectura de securitate din regiunea noastră. Dar, potrivit opiniilor din România însăși, toți candidații principali la alegerile prezidențiale din România sunt, într-o formă sau alta, oameni cu care partenerii americani ai României ar putea lucra. Și cu greu se poate presupune că se va întâmpla ceva în România care să nu aibă aprobarea partenerilor săi din NATO și UE.
Interviul poate fi urmpărit cu subtitrări în limba română aici, iar transcrierea sa e mai jos:
Gheorghi Markov: În această emisiune ne îndreptăm atenția către unul dintre subiectele principale ale ultimelor zile – referendumul din Republica Moldova, ale cărui rezultate arată că moldovenii acceptă aderarea țării lor la Uniunea Europeană, și votul pentru alegerea președintelui țării, unde actualul șef de stat, Maia Sandu, nu a întrunit suficient sprijin în primul tur și va candida împotriva adversarului său pro-rus, Alexander Stoianoglo.
Pentru un comentariu pe această temă l-am invitat pe jurnalistul Vadimir Mitev de la ediția română a Radio Bulgaria. Ce ne spun rezultatele, colegule Mitev?
Vladimir Mitev: Poate că rezultatul arată că există o diviziune în societatea moldovenească și trebuie să ne gândim bine ce anume este această diviziune. Este tentant să privim dezbaterile publice moldovenești exclusiv printr-o prismă geopolitică – între Vest și Est, așa cum sunt ele interpretate de obicei, dar ele pot fi legate de un context politic intern pur moldovenesc.
Să luăm ca exemplu faptul că președinta Maia Sandu asociază atât de mult Europa ca concept, ca realitate cu ea însăși. Poate că ideea acestei asocieri a fost ca Maia Sandu să debordeze sprijin către ea însăși datorită popularității UE. Dar dacă însăși Sandu face greșeli sau nu este văzută cu ochi buni de compatrioții ei, acest lucru ar putea submina credința și sprijinul pentru Europa (cu care ea pretinde că este andocată – n.r.)…
Așadar, semnele trebuie citite cu mare atenție de către cei care încearcă să asocieze Moldova și să o apropie de Uniunea Europeană, pentru că este clar că este o societate complexă, care vine dintr-un parcurs istoric diferit față de țările care sunt în prezent în Uniunea Europeană, iar schimbarea acolo ar dura probabil mai mult.
Cât de realist este ca actualul președinte, Maia Sandu, să câștige scrutinul? Mă inspir pentru această întrebare din rezultatul referendumului și, de asemenea, din primele comentarii ale analiștilor politici după ce rezultatele alegerilor au devenit clare.
Maia Sandu pare să aibă deocamdată o bună susținere din primul tur, dar trebuie avut în vedere că aproape toți candidații care au candidat împotriva ei au fost rusofili. Adică, dacă într-o formă sau alta aceștia reușesc să se unească în spatele personalității adversarului ei – Stoianoglo, acest lucru ar putea crea dificultăți. Dar trebuie să ținem cont și de faptul că, de fapt, până acum, literalmente până la alegerile de duminică, am trăit cu o informație din partea agențiilor de sondare care s-a dovedit a fi profund incorectă, pentru că avea erori în așteptările privind rezultatele de 15%.
Deci cred că nu știm prea bine ce se întâmplă în Moldova și care sunt atitudinile în acest moment. Mă aștept să aflăm asta când va veni turul doi.
În România, unul dintre punctele culminante ale comentariilor de după votul și referendumul din Republica Moldova este că există pericolul ca Rusia să intervină în alegerile din România. Putem explica care sunt aceste îngrijorări?
Observ că societatea românească a fost în mod tradițional sensibilă la rolul Rusiei în regiunea noastră, care este de fapt destul de serios. Înainte de începerea războiului din Ucraina, președintele rus a dorit retragerea facilităților NATO din Bulgaria și România, adică de parcă ar fi existat un fel de solicitare pentru ca ceva să se întâmple în țările noastre.
Și a fost un scandal în campania electorală din România legat de personalitatea lui Mircea Geoană. Unul dintre cei mai importanți jurnaliști de investigație din România, Attila Biro, a publicat informații conform cărora fostul șef de campanie al lui Mircea Geoană avea legături strânse cu un om de afaceri rus care părea să fie și un susținător al versiunii oficiale rusești despre Crimeea și așa mai departe. Acest lucru este interesant pentru că Mircea Geoană are în general o imagine de om de încredere al partenerilor occidentali. El a fost al doilea om în NATO.
Aceste îndoieli și incertitudini care domnesc în regiunea noastră au evident rădăcini adânci. Sunt lucruri complexe care necesită poate o explicație mai specifică și mai complexă. Din conversațiile pe care le-am avut cu românii, simt că există într-adevăr nesiguranță în rândul elitelor românești. Cu toate acestea, cred că lobby-urile de securitate din România sunt influente, iar România este un avanpost NATO în general, așa că nu mă pot aștepta să se întâmple ceva în România care să nu aibă aprobarea partenerilor occidentali. Și dacă ne uităm la principalii candidați la alegerile prezidențiale, părerea pe care o aud despre ei în societatea românească este că partenerii americani pot lucra cu toți.
Îi mulțumesc colegului meu Vladimir Mitev. Continuăm acum cu un interviu cu jurnalista din Republica Moldova, Paula Erizanu, care analizează rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și referendumul privind modificările constituționale care ar permite Republicii Moldova să devină membră a Uniunii Europene. Paula Erizanu consideră că aceste rezultate au fost obținute după intervenția Rusiei în alegeri, cumpărarea de voturi și dezinformare.
Foto: Răscruce de drumuri din Republica Moldova (sursă: Pixabay, CC0)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
