25 aprilie, 2024
dimitar-popov-700
Dimitar Popov (foto: Dimitar Popov)

Expertul de la Agenţia de Stat  ”Arhive” din Bulgaria crede că vernisajul din Craiova este o ocazie bună pentru ca arhivele României şi ale Bulgariei să-şi întăresc colaborarea prin activităţi comune şi în viitor

Vladimir Mitev

Dimitar Popov este expert senior în departamentul ”Activitate de popularizare şi colaborare internaţională” a departamentului ”Publicarea arhivelor” al Agenţiei de Stat ”Arhive” din Bulgaria. El are experienţă în domeniul arhivelor din Bulgaria şi din Marea Britanie, unde a lucrat în arhiva şi centrul pentru cercetări locale din Hertfordshire. A absolvit licenţa în ”Politologie” şi masterat în ”Integrare Europeană” la Universitatea din Sofia ”Sf. Kliment Ohridski”. În cadrul pregătirii expoziţiei ”Români şi bulgari în războiul din 1877-1878” Popov a fost persoană de contact pentru colegii săi din România. El a fost totodată responsabil pentru selectarea exponatelor din partea bulgărească a organizatorilor expoziţiei, pentru digitalizarea, adnotarea şi trimiterea lor în România. Popov n-a fost singurul angajat la arhivele de stat ale Bulgariei care a fost implicat în pregătirea expoziţiei, ea fiind un efort comun între experţii Arhivelor Naţionale ale României, Muzeului Olteniei din Craiova şi Agenţiei de Stat ”Arhive” din Bulgaria. 

Domnule Popov, anul acesta şi anul următor se îndeplinesc 140 de ani de la războiul care a dus la independenţa României şi la învierea statului bulgar. Cum co-organizatorii din partea românească şi partea bulgărească au ajuns la ideea de a realiza expoziţia despre Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 care a fost deschisă la 18 octombrie în Muzeul Olteniei din Craiova cu susţinerea Agenţiei de Stat ”Arhive” din Bulgaria şi Arhivele Naţionale ale României?

Expoziţia comună a arătat clar  o peculiaritate deosebită. Acest război este un eveniment extrem de important în istoria nouă a popoarelor noastre, dar în acelaşi timp reprezintă ceva diferit pentru fiecare dintre ele. Noi denumim acest război ”liberator”. Pentru vecinii de nord acesta este războiul independenţei, pe care România o şi declară, în parlament, în luna mai 1877 şi obţine recunoaşterea intеrnaţională anul următor în virtutea Tratatului de la Berlin.

Iată de ce colegii noştri de la Arhivele Naţionale ale României au ales exact anul 1877 pentru a comemora acest aniversar important – 140 ani de la Războiul Ruso-Turc (1877-1878). În capacitatea lor de organizator principal, ei ne-au contactat cu propunerea pentru o expoziţie comună. După câteva luni de planificare, căutare şi selecţie a exponatelor, digitalizarea şi adnotarea lor, această expoziţie a fost deschisă pe data de 18 octombrie 2017 în Muzeul Olteniei din Craiova.

Pentru noi alegerea Craiovei, ca loc de deschidere al expoziţiei, a fost interesantă. Domnul Florin Ridiche – directorul Muzeului Olteniei, ne-a spus că în Craiova a fost (dacă folosim o propoziţie modernă) ”centrul logistic” al armatei române în timpul războiului. Aşa locul de deschidere al expoziţiei devine important din punct de vedere simbolic.

Cât despre pregătirea noastră de a participa la o expoziţie comună – pentru noi este o oportunitate norocoasă de a uni eforturi şi documente de arhivă pentru a comemora un eveniment istoric important. Privim colaborarea cu colegii noştri români ca pe o ocazie bună de a vedea ce posibilităţi pentru activităţi comune avem în viitor.

otkrivane-kraiova-700
Vizitatorii expoziției (foto: Agenția de Stat ”Arhive”)

Ce exponate conţine expoziţia? Cum au fost selectate? Ce imagine a războiului şi a activităţilor comune ale armatei româneşti şi ale voluntarilor bulgari sunt redate prin expoziţie?

Expoziţia prezentată urmăreşte câteva teme importante printre care sunt motivele pentru izbucnirea războiului şi persoanele importante în cadrul pregătirii pentru război; voluntarii bulgari şi participarea poporului în acţiunile militare; armata română şi luptele în care ea participă; armată adversară a turcilor; eroi şi veterani; memoria de  război.

Fiecare dintre temele alese este prezentată prin materiale diverse din arhive precum gravuri şi articole în presa străină, opere de artă, fotografii şi documente oficiale. Selectarea documentelor din arhive urmăreşte a reda o înţelegere completă privind desfăşurarea războiului, şi privind efectul lui asupra populaţiei civile.

Dorinţa noastră a fost să prezentăm războiul prin manifestările sale diverse – de la eroism până la disperare, de la vărsarea de sânge până la speranţa pentru un nou început. Sper că am reuşit să arătăm de asemenea şi închinarea noastră faţă de memoria victimelor acestui război.

Care sunt primele reacţii ale publicului românesc după deschiderea expoziţiei din Craiova? În ce alte oraşe din România şi Bulgaria va fi arătată ea?

Interesul specialiştilor, cercetătorilor, studenţilor şi cetăţenilor interesaţi a fost vizibil încă de la deschiderea expoziţiei la care au asistat şi reprezentanţii mediilor. Faptul că expoziţia va rămâne deschisă vizitatorilor în Muzeul Olteniei până în luna februarie 2018 este unul semnificativ totodată pentru rolul deosebit al expoziţiei în programul acestei instituţii culturale importante.

Sperăm că  expoziţia va fi arătată şi comunităţii bulgăreşti din Bucureşti.

Bineînţeles, ne vom bucura să arătăm expoziţia şi în Bulgaria. Locurile exacte ale prezentării ei în anul 2018 sunt încă în procesul de specificare. Dar dorinţa noastră este că aceste locuri să aibă legătură directă cu desfăşurarea războiului.

otkrivane-kraiova-2-700
La deschiderea expoziției (din stânga spre dreapta): Ioan Dragan – director Arhivelor Naționale ale României, traducătorul Daniel Cain, Mihail Gruev – președintele Agenției de Stat ”Arhive”, Florin Ridiche – director al Muzeului Olteniei și Sorin Damean – profesor în Universitatea din Craiova și director al Centrului pentru studii relațiilor internaționale din aceleași universitate (foto: Agenția de Stat ”Arhive”)

În articolul despre deschiderea expoziţiei pe site-ul Agenţiei de Stat ”Arhive” scrie că arhivele bulgăreşti vor colabora cu Arhivele Naţionale ale României şi în viitor. Ce activităţi concrete între ambele instituţii sunt discutate şi ar putea fi realizate în anii care urmează?

Cum am spus mai devreme, această expoziţie este o ocazie bună de a continua contactele bune de lucru şi să întărim colaborarea de succes cu partenerii din România pentru viitor. Agenţia de Stat ”Arhive” şi Arhivele Naţionale ale României au semnat un acord de colaborare în 2006. Expoziţia această face parte dintr-o serie de evenimente pe care le realizăm împreuna şi ne vom bucura dacă putem lucra bine şi în viitor. În cadrul vizitei noastre au fost discutate câteva teme potenţiale – spre exemplu marturii din arhive despre viaţa populaţiei bulgare în România şi a celei române din Bulgaria. Să nu uităm şi rolul important pe care România îl joacă, fiind centrul mişcării revoluţionare şi presei bulgarilor înainte de eliberarea Bulgariei.

Spre fericirea noastră, registrele arhivelor de stat în care sunt păstrate arhivele noastre naţionale sunt o sursă neepuizabilă de inspiraţie. Nu avem îndoială că vom găsi fără dificultate teme care reprezintă interes pentru publicul bulgăresc şi pentru cel românesc, nu numai – suntem convinşi că asemenea teme se vor găsi chiar fără dificultăţi mari.

Citește și în limba bulgară!

About Author


Descoperă mai multe la Podul Prieteniei

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la Podul Prieteniei

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura