Contradicţiile politice naţionale şi internaţionale din Bulgaria mereu se învârt în jurul corupţiei şi statului de drept
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe secţia românească a site-ului Baricada.
Justiţia bulgară continuă să fie în centrul discuţiilor şi confruntărilor politice timp de peste 9 luni de la începutul protestelor din vara lui 2020. Ele au izbucnit după ce procuratura a descins la oficiul preşedintelui, făcând percheziţii în cabinetul unui angajat şi apropiat al lui Rumen Radev. Protestele au avut între altele o agendă anticorupţie şi o acuzaţie explicită către procurorul-şef Ivan Geşev că acţionează într-un mod corupt, beneficiind oligarhia, reprezentată de afaceristul din partidul Mişcare pentru Dreptăți şi Libertăţi, Delean Peevski. Ca urmare a protestelor, preşedintele a cerut demisiile lui Geşev şi premierului Boiko Borisov şi a iniţiat mai multe discuţii şi acţiuni legate de reforma judiciară. În acelaşi timp, organizaţia Dreptate pentru Toţi a amintit de propunerile sale de reformă judiciară, care va limita prerogativele procurorului-șef şi va întări puterea judecătorilor din sistemul judiciar.
Acest context ”istoric” este necesar pentru a înţelege că în Bulgaria are loc o contestare mutuală a puterilor şi instituţiilor de stat, în care într-o formă sau alta se implică şi protagonişti internaţionali. Este celebră rezoluţia Parlamentului European din 8 octombrie 2020 privind starea statului de drept şi a mai multor probleme sociale din Bulgaria (precum libertatea presei). Pe scurt, ea a formulat pentru prima dată într-un mod neechivoc că în Bulgaria există probleme privind drepturile fundamentale şi dezvoltarea societăţii democratice. Între altele, ea a stipulat şi că procuratura din Bulgaria rămâne dincolo de răspundere şi trebuie reformată. Această rezoluţia a reprezentat peak-ul protestelor, marea lor cucerire, după care ei au început să scadă, evident pierdând sensul său după ce internaţionalizarea probelemei bulgare a fost atinsă.
În contextul acestor evenimente din vara şi toamna lui 2020, mai multe dezvoltări care vizează sistemul judiciar din Bulgaria au avut loc recent. Ele prind o mai mare importanţă şi în contextul alegerilor parlamentare din 4 aprilie 2021.
Radev atacă ”garda pretoriană” a procurorului-şef
Pe 11 martie 2021 preşedintele Rumen Radev a depus la Curtea Constituţională o cerere de stabilire de anticonstituționalitate a unor prevederi din Legea puterii judiciare şi Legea pentru apărare a personelor aflate în pericol în contextul unei procedure penale (e vorba de persoane, care trebuie să aibă statut de ”martor protejat). Aceste texte legislative constituie aşa-numitul Birou de Apărare ca o structură subordonată numai procurorului-şef. În decursul anilor, Biroul a crescut ca număr de angajaţi, buget şi prerogative, în timp ce transparenţa şi răspunderea lui se reduceau, cum aminteşte presa bulgară. De exemplu, a fost adăugat în prevederile că nu doar martorii, ci şi magistraţii pot fi apărați prin el. Biroul nu acordă informaţie niciunui organ de stat, dar toate instituţiile trebuie să colaboreze cu el. Şamd.
Acum Radev atacă, între altele, prevederea că ”garda pretoriană” a procuraturii poate ”aresta persoane”, când există un asemenea ordin din partea procurorului-şef. Drept urmare, acest birou a fost în centrul operaţiei ”de percheziţie şi sechestrare” în clădirea Preşedinţiei, în data de 9 iulie 2020, care a fost una dintre cele două mare ocazii pentru izbucnirea protestelor. Preşedintele constată în descrierea cererii sale că, în ultimii ani, prin modificări legislative consecutive ale Legii pentru apărarea persoanelor, ameninţate în cadrul procedurii penale, s-a ajuns la o aberaţie de la principiu constituţional de împărțire a puterilor şi procurorul-şef a concentrat toate funcţiile de bază, legate de conducerea, controlul şi realizarea activitiăţii Biroului de Apărare. Astfel, prerogativele constituţionale ale procuraturii sunt ”depăşite”. Radev mai afirmă că independenţa sistemului judiciar poate fi folosită numai pentru realizarea funcţiilor constituţionale ale curţii, procurorului şi investigatorilor. Iar realizarea unor prerogative ale poliției de către o structură a procuraturii împiedică controlul civil, care poate afecta valori semnificative ca viaţa umană, sănătatea, libertatea, viaţa privată a unor persoane. Mai mult, conform preşedintelui bulgar, procurorul-şef nu poate ”simultan să conducă Biroul şi să exercite control privind legalitate asupra activităților lui – ceea ce înseamnă ca el singur să se controleze pentru legalitate”.
Luxemburg vs. procuratura
Aproape simultan, Curtea Europeană de la Luxemburg a stipulat că ordinele europene de arest, emise de Bulgaria, nu ar avea un caracter obligatoriu pentru statele europene, pentru că nu se subordonează unui control judecătoresc. Astfel de protecţie a legalităţii este prevăzută în celelalte ţări europene, dar conform legii bulgare procurorii pot emite astfel de ordine fără posibilitatea unui control din partea judecătorului. Decizia a provocat o urgentă convocare a unui grup de lucru din cadrul Ministerului Justiţiei din Sofia, care să găsească soluții legislative pentru rezolvarea problemei.
O altă ştire a venit la începutul lui martie, de asemenea din Luxemburg – de la oficiul procuraturii europene (EPPO), condusă de Laura Codruţa Köveşi: 7 din cele 10 propuneri bulgare pentru procurorii europeni au fost refuzate de către procuratura europenă. Cei șapte candidați respinși sunt anchetatori, procurori regionali și un judecător. Sursa lui Euractiv a explicat că EPPO are reţineri împotriva numirii anchetatorilor, care, spre deosebire de procurori, nu pledează în fața judecătorilor și împotriva procurorilor fără experiență în dosare cu profil înalt. În timp ce procuratura europeană aşteaptă noi nominalizări, o parte semnificativă a procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii nu pare a înţelege ce ar putea fi cerut în plus termeni de cadre.
În plus, la Curtea Constituţională acum se desfășoară o procedură care ar trebui să decidă dacă instituţionalizarea ”unui procuror special”, care are drept de a investiga şi cere demisia procurorului-şef, corespunde prevederilor constituţiei bulgare.
SUA vs. Rusia privind corupţia din Bulgaria
Scenariile cu corupţia şi lupta împotriva ei din Bulgaria au prins şi dimensiuni internaţionale. După ce un reprezentant al ambasadei americane a criticat corupţia din Bulgaria şi lipsa de acţiune împotriva ei, ambasada rusă a ieşit cu comentariul următor:
”Am atras atenția asupra declarației recente a colegilor de la Ambasada SUA în Bulgaria despre incapacitatea și lipsa voinței politice a autorităților bulgare de a face față corupției în țară.
Corectitudinea și adecvarea remarcilor clare în legătură cu probleme sensibile pentru societatea bulgară, în special în ajunul alegerilor parlamentare, ridică mari îndoieli. Credem că astfel de declarații de mentorat, ca întotdeauna fără dovezi concrete, aruncă de facto o umbră atât asupra politicienilor, cât și a funcționarilor sistemului de justiție al Republicii Bulgaria.
Problema corupției în cele mai înalte eșaloane ale puterii există încă și în țările „cele mai democratice” din lume (nu ne vom aminti, de exemplu, unele povești din „dosarul ucrainean” al actualei conduceri americane). Miroase a ipocrizie, nu-i așa?”.
Pe de altă parte, corupția și lipsa libertății mass-media în Bulgaria sunt ”provocări serioase pentru relația bilaterală SUA-Bulgaria”, potrivit unei declarații comune a președintelui Comitetului pentru relații externe al Senatului SUA, Bob Menendez (democrat) și Jim Rich, unul dintre seniorii republicani ai comitetului.
„Corupția persistentă, scăderea libertății mass-media, politizarea sistemului judiciar și alte amenințări la adresa statului de drept reprezintă provocări serioase pentru relația bilaterală SUA-Bulgaria”, se arată în comunicatul comun. „Guvernul și sistemul judiciar bulgar trebuie să lucreze pentru a respecta statul de drept pentru toți, nu doar pentru unii, iar mass-media trebuie să aibă libertatea de a raporta adevărul fără a se confrunta cu hărțuire, violență sau pedepse”, au spus senatorii.
Concluzie
Ceea ce lipseşte din toate aceste dezvoltări este opinia şi implicarea bulgarilor de rând într-un moment în care mai multă lume este, de altfel, politizată. Dacă ne uităm la candidaţii de deputaţi şi de campania electorală, pare că numai subiecte legate de vaccinare, măşti, libertăţi în condiţiile corona crizei sau familie tradiţională ăi pot excita pe bulgari.
Evident, în jurul justiţiei bulgare au loc mai multe dispute, care ar putea redefini rolul instituțiilor ei, în special cel al procuraturii, în societate. Bulgaria se îndreaptă spre alegerile parlamentare din 4 aprilie 2021 cu mai multe probleme sociale şi de stat, care creează impresia că există două realităţii – cea locală, care se simte bine aşezată şi împuternicită în Bulgaria, şi cea europeană, care vede societatea bulgară ca una neputincioasă, aflată în criză. În condiţiile în care nici protestele, nici campania electorală nu au formulat soluţii concrete şi viziune pentru schimbarea ţării, dincolo de nişte discuţii generale despre corupţie, modernizare şi justiţie, pare că crizele vor continua şi după ziua votului. De fapt, societatea bulgară nu pare a înţelege sau a-i păsa despre dezvoltarea subiectului anticorupţiei, care totuşi continuă se se rostogolească într-un mod detaşat de populaţia generală.
Justiţia este una dintre instituţiile conservatoare în fiecare societate, a cărei schimbare ar putea dura ani de zile. Iar schimbarea socială în Bulgaria are un caracter mistic – are loc şi se întâmplă, dar în linişte, fără conceptualizare publică. Este într-adevăr guvernul Borisov unul antiamerican şi prorus pentru că primeşte critici de la SUA şi UE, în timp ce Rusia îi respinge criticile? Vine oare tot mai aproape momentul în care Bulgaria într-adevăr va începe să se modernizeze şi să se europenizeze – un proces care probabil va fi dureros, dar poate fi şi inevitabil şi necesar? Cineva a spus că în Bulgaria totul e secret şi totul se ştie. Dar răspunsuri în spaţiul media nu se aud.
Foto: Justiţia bulgară este spaţiul de contestare care demonstrează echilibrul actual între lobiurile interne şi externe deopotrivă (sursă: Pixabay, CC0)
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
Abonaţi-vă pentru canal-ul blogului Podul Prieteniei din YouTube! Blogul ma are un cont în Facebook şi Twitter.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
