Mira Ivanova, Nova TV, 26 noiembrie 2024
Interviu al gazdei emisiunii matinale de la Nova TV – Salut, Bulgaria – Mira Ivanova cu Vladimir Mitev despre rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Vladimir explică care este profilul fiecăruia dintre cei doi candidați care merg în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. El prezintă și contextul în care au avut loc alegerile – nemulțumirea existentă în societatea românească și nevoia oamenilor de a vota împotriva sistemului. Vladimir Mitev discută și despre sentimentele suveraniste existente în societatea românească și cum se așteaptă ca acestea să joace un anumit rol în noul mandat al lui Donald Trump la Casa Albă.
Mira Ivanova: Mergem acum în România, unde candidatul independent Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale și va merge în turul doi împotriva candidatului Uniunii Salvați România, Elena Lasconi. Premierul Marcel Ciolacu, care era considerat favorit, a renunțat. Am fost foarte surprins de aceste rezultate. Analiștii și mass-media comentează că Georgescu este un om sceptic față de NATO, un admirator al lui Putin, un anti-vaxxer, un susținător al teoriilor conspirației. Ar putea deveni el președinte sau alegătorii se vor uni mai degrabă împotriva lui în turul doi? De ce sondajele nu i-au surprins influența?
Vom sta de vorbă cu Vladimir Mitev – fondatorul blogului bulgaro-român Podul Prieteniei. Bună ziua, domnule Mitev!
Bună ziua!
Spuneți-ne, vă rog, cine este acest om. Există o explicație pentru performanța sa? Sondajele i-au dat de 4-5 ori mai puțin decât a obținut. Care este explicația?
În primul rând, agențiile de sondare nu au reușit să detecteze foarte multe lucruri în ultima perioadă în România și chiar în Republica Moldova, unde au fost și alegeri. Adică, poate că agențiile însele trebuie să-și îmbunătățească într-un fel abordarea ca metodologie.
Un lucru care nu se spune atât de mult despre Călin Georgescu, și cred că este important, este că el a făcut parte dintr-un club care este foarte influent și este un fel de societate a elitei vechilor elite din România. Mă refer la așa-numitul Club de la Roma, unde, de exemplu, în afară de el, un membru important este șeful Băncii Centrale a României, Mugur Isărescu, care este cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, precum și interpretul lui Nicolae Ceaușescu, Sergiu Celac. Cred că este important să ținem cont de acest lucru, pentru că până acum a existat un centru în politica românească care a fost întruchipat de alianța celor două mari partide, Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat. Aceste două partide sunt partidele tranziției, adică au multe păcate, corupție și așa mai departe. În aceste alegeri, am văzut că acest centru a fost atacat din două părți. Pe de o parte au fost suveraniștii lui George Simion și Călin Georgescu ca figuri ale lor. În cazul lui Călin Georgescu, așa cum spuneam, sunt oameni care sunt elite mai vechi care, în vremurile noi, sunt mai orientate spre național și spre tradițional în politica românească.
Dar a existat și un atac din partea așa-numitei clase de mijloc și a sectorului ONG. Sectorul ONG în România este foarte influent. De fapt, Elena Lasconi este un candidat care se bucură de sprijinul ONG-urilor. Și, în cele din urmă, ceea ce au văzut a fost că mobilizarea în aceste două țări, aceste două grupuri care au fost izolate de putere până acum, a permis ruperea unui model care părea foarte stabil și de neclintit.
Scuzați-mă! Vă întorc la Georgescu personal. Este rezultatul său, în opinia dumneavoastră, o susținere a ideilor sale? Sau este un vot de protest? Un vot nesistematic? Un vot anti-sistemic? Nu știu cum altfel am putea să-l numim.
Da. Personal, cred că este mai degrabă al doilea, în măsura în care în ultimii ani au existat foarte multe nemulțumiri în diverse grupuri din societatea românească și din diaspora, de exemplu, față de președintele Iohannis. El a fost și întruchiparea acestui model despre care vorbesc, această unificare a celor două mari partide. Această nemulțumire își căuta un debușeu. Călin Georgescu însuși, după părerea mea, folosește o retorică care sună un pic sectar și nu este foarte clar ce anume vrea să schimbe, cum va realiza acest lucru și cu ce cadre.
Vă așteptați la o astfel de evoluție? Pentru că asta spune el – este sceptic în privința NATO, este sceptic în privința ajutorului pentru Ucraina. Sunt aceste sentimente prezente în societatea românească? Au fost percepute, au fost simțite, sau au explodat cumva acum în aceste alegeri prin susținerea unui candidat care nu era considerat favorit?
Aceasta este starea de spirit suveranistă din România. Permiteți-mi să vă reamintesc că vicepreședintele partidului suveranist AUR, Claudiu Târziu, a făcut pretenții teritoriale față de Ucraina în urmă cu ceva timp. Regiunea în cauză este regiunea Bucovina de Nord, care are o populație vorbitoare de limba română.
Deci acesta este un sentiment care există cumva la un anumit nivel în România. Dar este important că, în era Trump, România trebuie să se adapteze ca sistem politic la ceea ce se întâmplă în lume. La figurat vorbind să se așeze cu vedere la vântul care va sufla în era Trump.
Știm că liderul Ungariei are relații foarte bune cu Donald Trump. Așadar, cred că aceasta este explicația pentru faptul că acest sentiment crește atât de mult acum. O explicație este că există o nemulțumire internă obiectivă față de elita politică în exercițiu. Iar cealaltă este că pe plan internațional unele lucruri se schimbă. Iar țările noastre, fiind dependente de contextul extern, trebuie și ele să se adapteze.
România își caută Orban, nu-i așa? O persoană care să poată vorbi cu Trump. Asta este ideea?
Nu sunt convins că România îl caută doar pe Orban al ei. Există diferite grupuri în România, așa cum am spus. Sectorul ONG-urilor este, de asemenea, destul de influent.
Există o mulțime de investiții străine din Europa de Vest în România. Elita românească este eurocentrică în principiu. Există multe motive pentru care România, în opinia mea, nu poate urma o politică suveranistă atât de activă.
Dar, așa cum am spus, aceste sentimente suveraniste există.
Da. Aveți așteptări cu privire la ce se va întâmpla la vot? La ce vă așteptați? Cum se va comporta Georgescu? Va câștiga alegerile? Chiar poate deveni președinte? Sau vă așteptați ca sentimentele opuse să se unească într-un vot împotriva lui în favoarea lui Lasconi?
Eu personal nu aș vrea să fac o predicție. Pentru că vedem cu ochii noștri cum nici sondajele nu arată un rezultat exact. Adică, nu avem cum să ghicim exact ce se va întâmpla.
Eu cred că România se pregătește pentru o perioadă nouă în relațiile internaționale și în relațiile regionale. Iar suveraniștii vor juca, probabil, un anumit rol în acest sens. Și trebuie să vedem ce se întâmplă de fapt la alegerile de duminica aceasta, care sunt alegeri parlamentare. Acestea vor fi o măsură pentru a vedea dacă va exista o influență suveranistă mai mare în politică. Pentru că acolo vom vedea ce sprijin vor primi partidele care sunt suveraniste. Și oricine va fi președinte în viitor, el trebuie să guverneze și cu un parlament în care există o majoritate.
Deocamdată, eu văd că în acest sistem politic tradițional, cele două partide mari reacționează la semnalul pe care l-au primit. Liderii lor care au fost discreditați au demisionat de la conducerea partidelor lor respective. Au existat diverse anchete cu privire la fărădelegile lor.
În locul lor au venit lideri care aveau mai multă credibilitate. Îl pot aminti pe Victor Negrescu, care este în prezent președinte interimar al Partidului Social Democrat. Este o persoană în care Bruxelles-ul are mare încredere.
Celălalt lider nou este Ilie Bolojan, care este legat de dezvoltarea orașului Oradia. Partidul lui Ilie Bolojan și-a declarat deja sprijinul pentru Lasconi. Adică, politica românească și partidele românești se poziționează pentru aceste viitoare alegeri.
Vă mulțumesc, domnule Mitev. Da, alegerile parlamentare sunt săptămâna aceasta. Runda a doua a alegerilor prezidențiale este peste o săptămână.
Urmărim evenimentele și alegerile pe care România le va face în timpul acestora. Am ascultat o conversație cu Vladimir Mitev, jurnalist, fondator al blogului bulgaro-român Podul Prieteniei. Vă mulțumim.
Foto: (sursă: YouTube)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
