Vladimir Mitev
Paul Hurmuz este un general român în rezervă care este, totodată, unul dintre experții respectați în materie de securitate din spațiul mediatic românesc. A fost atașat de apărare al României în Marea Britanie între 2003 și 2007, iar între 2013 și 2016 a fost director adjunct al Diviziei de informații la Cartierul General al NATO din Bruxelles. Între 2016 și 2017, a fost locţiitor al secretarului de stat pentru politică de apărare și planificare în cadrul Ministerului român al Apărării.
Paul Hurmuz este membru al Centrului pentru Nouă Strategie, un important think tank românesc de experți în relații internaționale și securitate.
În ziua de 13 noiembrie 2024 miniștrii apărării ai Marii Britanii și României au semnat un acord de securitate, care va avea un rol important în regiunea Mării Negre. Acordul prevede colaborare maritimă, cibernetică, precum și instruirea forțelor armate ucrainene în domeniul maritim. Paul Hurmuz discută cu Podul Prieteniei despre dedesubturile acordului și importanța lui pentru țările din flancul estic la NATO, inclusiv în zona Mării Negre.
România a semnat un acord de de cooperare în domeniul apărării cu Marea Britanie pe 13 noiembrie 2024. Ce a necesitat și ce prevede acordul respectiv dintre cele două țări?
Da, este practic o continuare a declarației comune privind parteneriatul strategic dintre România și Marea Britanie, semnat anul trecut, în 2023. Și, practic, acest acord în domeniul apărării e sub această umbrelă mai largă a parteneriatului strategic dintre cele două țări. Sunt multe domenii pe care acest acord își propune să le acopere :
logistica și sprijinul pentru apărare, tehnologii în domeniul apărării, achiziții și dezvoltarea de capabilități militare, planificarea resurselor, comunicații și informatică, măsuri pentru contracararea amenințărilor hibride, exerciții, operații internaționale sub mandat ONU, controlul armamentelor, instruire și educație militară. Deci e o chestiune foarte largă și, practic, își propune să acopere în plan bilateral lucrurile pe care cele două țări le-au dezvoltat până acum și să le asigure o acoperire din punct de vedere legal, astfel încât asemenea proiecte de cooperare să se poată dezvolta pe mai departe.
În același timp, acest acord acoperă și un domeniu foarte specific, în sensul că Marea Britanie este parte din efortul aliat privind instruirea și ajutorarea Ucrainei pentru a-și dezvolta diferite capabilități militare. Iar din acest punct de vedere, România, cu ajutorul Marei Britaniei, își propune să dezvolte un centru pentru pregătirea infanteriei marine ucrainene. Este vorba despre Centrul regional de instruire maritimă, structură aflată sub egida Coaliției pentru Capabilități de Securitate Maritimă din cadrul Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei. Centrul reprezintă un efort comun între Marea Britanie, România și alți aliați strategici, având ca obiectiv furnizarea de instruire esențială pentru forțele ucrainene în domeniul maritim. Iar acest centru, practic, va fi sprijinit foarte puternic încă de la început de către Marea Britanie.
Este o inițiativă pe care România a avut-o de mai mult timp. Practic, pe întâi octombrie 2024 Parlamentul României a aprobat solicitarea președintelui Klaus Iohannis de a înființa pe teritoriul nostru o facilitate de instruire în domeniul maritim pentru personalul ucrainian.
În aceeași solicitare pe care a făcut-o președintele și a fost aprobată de Parlamentul României pe întâi octombrie, a fost și participarea României la misiunea de asistență de securitate și instruire, NATO-Security Assistance and Training for Ukraine (NSATU), începând din acest an, prin punerea la dispoziţie a infrastructurii şi echipamentelor necesare pentru găzduirea şi operarea pe teritoriul naţional a facilităţii ‘Logistic Enabling Node-Romania’ (LEN-R), în cadrul Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii.
Cum acest acord influențează securitatea în Marea Neagră, unde țările riverane din NATO colaborează deja în contextul inițiativei de deminare, iar colaborarea între România și Marea Britanie va avea și un aspect maritim?
Da, practic, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o ministrul român al apărării cu omologul britanic, chiar i-a adresat invitația de a participa la această inițiativă trilaterală dintre România, Bulgaria și Turcia, începând cu 2025. Practic, Marea Britanie a manifestat, de-a lungul timpului și mai ales după războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022, interes constant pentru această zonă. A participat cu mai multe detașamente aeriene pentru misiunea NATO de poliție aeriană din regiune.
Chiar și anul acesta a avut o astfel de participare iar Marea Britanie are expertiză și experiență puternică în domeniul maritim. Ca atare, este un lucru pozitiv din punctul meu de vedere.
Tot pe timpul acestei prezențe la Londra, ministrul român al apărării a vizitat și comandamentul MARCOM, care este comandamentul maritim aliat al NATO, și a subliniat importanța strategică a Mării Negre în context aliat, necesitatea unei prezențe consolidate a NATO pentru contracararea acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse, insistând totodată pentru menținerea regiunii Mării Negre pe agendă aliată.
Iar, din punct de vedere naval, a subliniat de asemenea importanța acestei inițiative între Turcia, Bulgaria și România privind lupta contra minelor și participarea României la alte misiuni ale NATO, inclusiv la operațiunea Sea Guardian, unde România a participat cu o fregată, fregata Regele Ferdinand, inclusiv asumarea de către România în semestru 2 al acestui an a comenzii pentru gruparea navală permanentă a NATO de lupta contra minelor (SNMCMG-2).
Deci sunt multe lucruri pe care România, inclusiv în acest context, le-a promovat pentru a crește vizibilitatea asupra importanței Mării Negre, inclusiv în domeniul naval, inclusiv în domeniul creșterii capabilităților aliate, dar și pentru un sprijin consistent acordat Ucrainei de instruire și pregătire a forțelor armate ale acestei țări.
Dacă ne uităm la partea de nord a flancului de est, unde este Polonia, cum influențează sau afectează acordul între Marea Britanie și România activitățile care deja se întâmplă între Polonia, Ucraina și România, ca un fel de triunghiu?
Eu cred că Marea Britanie își menține în continuare în atenție situația din partea flancului nordic, așa cum este foarte cunoscută această inițiativă a Marii Britanii ‘Joint Expeditionary Force’, în care sunt practic 10 state din NATO care sunt parte la această inițiativă (mai puțin Polonia) și își propune tot mai mult să aibă un profil strategic consistent și o libertate de mișcare, pentru că această inițiativă nu este în cadrul NATO, deci au multă flexibilitate din punctul ăsta de vedere.
Însă, în același timp, din punct de vedere istoric am putea spune că Marea Britanie a privit întotdeauna Marea Neagră ca o zonă importantă, poate nu la fel de importantă cum este Marea Baltică, care normal este în proximitate (este influențată direct) dar Marea Britanie întotdeauna a avut un joc strategic și eu zic că și acest acord între România și Marea Britanie, dar și eforturile pe care și România și Marea Britanie și statele aliate din Bazinul Mării Negre le fac, au ca obiectiv să întărească postura de descurajare și apărare aliată în această regiune, ținând cont în același timp de limitările pe care noi le avem aici, determinate de convenția de la Montreux. Deci eu zic că sunt lucrurile pozitive, evident se pot face mai multe lucruri, dar ce s-a realizat până acum e o tendință pozitivă din punctul meu de vedere.
Foto: Minstrul britan al apăririi John Healey (stânga) și omologul său român Angel Tîlvar la Londra după semnarea acordului britano-român de cooperare în domeniul apărării (sursă: Facebook, Angel Tîlvar)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
