Vladimir Mitev: Bulgaria face parte atât din politica occidentală față de Ucraina, cât și din politica occidentală față de Rusia

Mihai Isac, Karadeniz Press, 26 martie 2025

Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev este unul dintre cei mai buni cunoscători ai realităților românești est-europene, dar și orientale din mass-media de la sud de Dunăre. Cu o bogată experiență profesionalăă, domnul Mitev este fondatorul blogului româno-bulgar Podul Prieteniei (https://friendshipbridge.eu/ro/). Această inițiativă are scopul de a sprijini o mai bună cunoaștere reciprocă a românilor și bulgarilor, dar și a modului în care este percepută lumea lor din afară.

Karadeniz Press: Bulgaria a organizat mai multe alegeri în ultimii ani, iar noul guvern de coaliție include atât elemente pro-europene, cât și elemente pro-ruse. Cât de stabil este peisajul politic actual și care sunt principalele provocări interne cu care se confruntă guvernul în 2025?

Vladimir Mitev: Cu un nou partid, Măreție, care intră în parlamentul de la Sofia, renumărarea voturilor de la alegerile din 27 octombrie 2024 în 2204 de secții de votare sugerează la prima vedere că majoritatea parlamentară este de doar 121 de deputați în parlamentul cu 240 de locuri. Numai că guvernul bulgar se bucură și de sprijinul DPS-Un Nou Început, formațiunea influentului om de afaceri și politician Delian Peevski. Peevski a declarat în repetate rânduri că va sprijini guvernul. De aceea, în acest stadiu, acesta pare stabil, în ciuda numeroaselor pasiuni și drame pe care le generează zilnic politicienii bulgari.

Una dintre principalele intrigi legate de conducerea cabinetului lui Jeliazkov este provocată de întrebarea dacă Bulgaria va primi un raport de convergență pozitiv în iulie 2025, astfel încât să poată adera la zona euro la 1 ianuarie 2026. În prezent, există scandaluri constante și știri constante care sugerează că guvernul se clatină sau că există îndoieli cu privire la aderarea la zona euro. Acest sentiment de incertitudine este probabil legat și de situația internațională dinamică din interiorul și din afara UE, la care politicienii bulgari trebuie să răspundă dacă vânturile care suflă în regiune își schimbă direcția. Vedem, de exemplu, că Franța are un rol foarte activ de jucat în relația cu România, Republica Moldova și Ucraina, în timp ce actualul guvern bulgar este dominat de GERB – partenerul bulgar al Partidului Popular European, care are în general legături puternice cu Germania.

Bugetul pentru 2025 a fost aprobat. Prin aceasta se încearcă continuarea politicii de creștere a salariilor și a pensiilor. Cu toate acestea, în timp ce în unele sectoare – de exemplu, în securitate – creșterea salariilor este de 50%, pentru alți angajați din sectorul public – de exemplu, în mass-media națională – este de numai 5%. Această disparitate în tratamentul diferitelor grupuri de cetățeni poate provoca resentimente în rândul celor care se simt discriminați.

Cabinetul Jeliazkov încearcă să echilibreze diferite interese. De exemplu, pe plan internațional, acesta este deopotrivă apropiat de Comisia Europeană și de prim-ministrul ungar Viktor Orban. Pe de altă parte, pe plan intern, el caută modalități de a obține fonduri în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență prin realizarea reformelor corespunzătoare și în același timp arată dorință de a nu închide industria cărbunelui.

Deși activitatea legislativă a fost dificilă în ultimii ani, nu s-au făcut multe reforme și au fost multe alegeri, salariile și pensiile au crescut semnificativ. Cu alte cuvinte, în timp ce presa internațională se uită la criza și drama politică bulgară, oamenii trăiesc astăzi mai bine ca niciodată. Bulgaria demonstrează că există un astfel de model de dezvoltare.

Având în vedere legăturile istorice ale Bulgariei cu Rusia și angajamentele sale față de NATO și UE, cum ați caracteriza relațiile actuale dintre Bulgaria și Rusia? Crește influența pro-rusă în politica bulgară sau Sofia se aliniază mai mult politicilor occidentale în domeniul securității și al energiei?

În România, încă din anii 1970 și 1980, a rămas o opinie despre bulgari ca și cum suntem aproape toți agenți ruși aici. Nu contest că există oameni în Bulgaria care sunt rusofili. Dar există și rusofobi, precum și germanofili, francofili, turcofili etc. De fapt, Bulgaria a intrat în NATO și UE împreună cu România și, la fel ca în România, această aderare schimbă anumite echilibre în societatea bulgară, limitând influența forțelor care sunt în afara acestor structuri de integrare.

Voi da exemple în acest sens. 

Bulgaria a fost esențială pentru supraviețuirea Ucrainei în primele luni ale invaziei ruse, fapt recunoscut de presa germană și de Politico. În ciuda faptului că în guvernul bulgar de la acea vreme – cel al lui Kiril Petkov – unul dintre membri era Partidul Socialist Bulgar, considerat în mod tradițional rusofil, Bulgaria a furnizat arme și combustibil Ucrainei, ceea ce i-a permis să păstreze mai multe teritorii sub controlul său și să oprească avansul rusesc după primele succese rusești de pe front. Rafinăria Lukoil Neftochim din Burgas a fost un furnizor cheie de motorină pentru armata ucraineană, unele estimări sugerând că, în primele luni ale războiului, 40% din livrările de combustibil către Ucraina proveneau din Bulgaria.

Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele exemple în care ambiguitatea sau aparentele ezitări și nuanțe ale liderilor bulgari cu privire la anumite probleme internaționale duc de fapt la luarea deciziilor corecte din perspectiva partenerilor săi occidentali. 

În loc să-i condamne pe bulgari pentru presupusa lor rusofilie, românii pot fi mai eficienți în relațiile lor regionale dacă își dezvoltă concepte și experiență cu care să înțeleagă contradicțiile și realitățile bulgare. O astfel de experiență le poate oferi românilor resursele de a avea o înțelegere mai sofisticată și mai realistă a relațiilor dintre diferitele elemente ale Vestului și Estului în regiunea noastră. Pentru că vedem că concepte precum Vest, Est, Rusia nu se referă la realități unice, omogenizate și unificate, ci trebuie gândite și înțelese la plural.

Cred că relațiile bulgaro-ruse sunt o funcție a dinamicii relațiilor dintre Occident și Rusia. Există forțe în Occident care au căutat în mod tradițional cooperarea cu Rusia – de exemplu, republicanii americani din tendința MAGA, Israelul lui Netanyahu (care a mers la sărbătorirea zilei de 9 mai în Piața Roșie când liderii UE au boicotat evenimentul)… Țări precum Austria, Ungaria sau Turcia au elemente ale unei punți către Rusia. În același timp, Marea Britanie, Franța și alte țări din formatul Weimar Plus, sunt interesate să sprijine Ucraina. 

Bulgaria are relații strânse cu țările care doresc apropierea de Rusia, precum și cu cele care doresc să se opună acesteia. Prin urmare, Bulgaria face parte atât din politica occidentală față de Ucraina, cât și din politica occidentală față de Rusia. 

Când vorbim despre sectorul energetic, după începerea războiului din Ucraina, Bulgaria a finalizat un interconector de gaze cu Grecia, prin care gazele naturale au început sa curgă nu numai în Bulgaria, ci și în România, Republica Moldova și în alte țări, după ce ruta de tranzit prin Ucraina pentru gazele rusești a fost blocată. Chiar dacă gazul azer care ajunge în Bulgaria și continuă spre nord este suspectat a fi parțial rusesc, gazul non-rusesc poate fi acum importat în regiune prin intermediul terminalelor de gaz din Grecia. 

Bulgaria lucrează la un proiect al companiei americane Westinghouse pentru construirea a două noi unități la centrala nucleară Kozlodui. În plus, combustibilul nuclear pentru unitățile 5 și 6 care funcționează în prezent ar putea fi acum nu numai rusesc, ci și american și francez.

Adică, după cum a declarat anul trecut popularul expert bulgar în securitate Iordan Bojilov – după inceputul razboiului din Ucraina are loc diversificarea în sectorul energetic din Bulgaria.

În ciuda scandalului în care cetățeni bulgari au fost condamnați în Marea Britanie pentru spionaj în favoarea Rusiei și în ciuda realității existente în care există elite bulgare și oameni ai poporului care intră în lume prin ușa pe care o deschide lumea rusă, nu amintesc un caz în care serviciile secrete ale partenerilor occidentali au afirmat că nu au încredere în omologii lor bulgari. Dimpotrivă, am auzit periodic de-a lungul anilor de la experții americani și de la alți experți în securitate că omologii lor bulgari sunt de încredere. 

Cu toate acestea, trebuie să subliniez că bulgarii – cel puțin cei pe care îi cunosc eu – caută moderația, echilibrul și cumpătarea. Pozițiile extreme pro și contra cuiva nu mi se par a fi caracteristice bulgarilor. Dacă românii și-ar putea dezvolta o gândire mai rafinată și mai sofisticată despre Occident și Orient, mi se pare că ar putea dezvolta o legătură de încredere mai mare cu bulgarii, care în general evită pozițiile extreme în chestiuni politice și geopolitice și care sunt în primul rând eurofili și abia apoi aparțin unei Europe de diverse nuanțe – franceză, germană, britanică, maghiară, turcă etc.

Pe fondul creșterii tensiunilor în regiunea Mării Negre, se vorbește despre crearea unei flote NATO unice în Marea Neagră. Cum este primită această propunere la Sofia? Este probabil ca Bulgaria să sprijine sau să se opună unei prezențe mai puternice a NATO în regiune, având în vedere interesele sale geopolitice și economice?

Această propunere a fost legată de un moment neplăcut în relațiile româno-bulgare din 2016, când Bulgaria a refuzat în ultimul moment să semneze acordul privind flotilă NATO din Marea Neagră, având în vedere că președintele român de atunci se afla la Sofia pentru a-l semna. La scurt timp după acest moment, care a marcat negativ relațiile româno-bulgare în epoca lui Boiko Borisov, a izbucnit lovitura de stat eșuată din Turcia, după care Ankara și-a reorientat politica externă către o mai mare cooperare cu Rusia. 

Într-un context internațional și regional diferit, o misiune navală comună româno-bulgară-turcă de curățare a Mării Negre de minele plutitoare a fost lansată în 2024, la aproape doi ani după începerea războiului din Ucraina. Această cooperare nu este pe linia NATO. Ea a fost descrisă de specialistul în securitate Iordan Bojilov după cum urmează:

„Această misiune este ceva cu totul diferit de flotilă. Flotila nu era limitată la o anumită activitate. Trebuia să fie o componentă navală care să facă parte din NATO. Această operațiune care a fost înființată acum are ca scop unic și exclusiv căutarea și distrugerea minelor care plutesc liber în Marea Neagră. Are un mandat foarte clar definit. Nu vizează nicio țară anume, nu se extinde la alte activități navale”.

Mi se pare că Bulgaria, ca și România și alte țări din regiune, așteaptă să vadă cum văd SUA viitorul NATO și prezența sa în regiune. În contextul îndoielilor exprimate de Donald Trump și de reprezentanții administrației sale cu privire la NATO și la validitatea articolului 5 privind apărarea colectivă, este destul de interesant modul în care Bulgaria vede creșterea prezenței Europei Occidentale în regiune. De exemplu, Dimitar Gardev, președintele comisiei parlamentare pentru afaceri europene și controlul fondurilor UE, a declarat într-un interviu acordat Radioului Național Bulgar că Bulgaria nu ar trebui să se alăture formatelor discutate pentru sprijinirea Ucrainei cu participarea Regatului Unit sau a Turciei, ci ar trebui să se bazeze pe soluții paneuropene.

Relațiile dintre Bulgaria și Macedonia de Nord sunt tensionate din cauza disputelor istorice și de identitate. Au fost înregistrate progrese în ceea ce privește ameliorarea acestor relații, în special în ceea ce privește procesul de aderare la UE a Macedoniei de Nord? Ce rol vede Bulgaria în modelarea viitorului european al Macedoniei de Nord și al Balcanilor de Vest? Care sunt principalele priorități ale Bulgariei pentru Balcanii de Vest și cum își echilibrează interesele naționale cu agenda de extindere a UE?

Calea pentru începerea negocierilor de aderare la UE pentru Macedonia de Nord a fost deschisă odată cu adoptarea la Sofia și Skopje a așa-numitei propuneri franceze de depășire a veto-ului bulgar cu privire la începerea acestor negocieri. Conform acestei formule, Macedonia de Nord trebuie să-i definească pe bulgari ca popor constituțional în constituția sa. În acest moment, Macedonia de Nord nu pregătește aceste schimbări constituționale.

Cu toate acestea, consider că relațiile dintre bulgari și macedoneni sunt mai bune decât par. Există intelectuali bulgari care se bucură de interes și prietenii în Macedonia de Nord. Există mass-media pro-bulgare care sunt publicate în macedoneană. Bulgaria are prieteni în Macedonia de Nord, la fel cum Macedonia de Nord are prieteni în Bulgaria. 

Există exemple ale modului în care orbanistii din ambele țări interacționează între ei și au un interes comun în menținerea tensiunilor în relațiile bilaterale, astfel încât Macedonia de Nord să rămână departe de UE. De asemenea, forțele proeuropene din ambele țări se cunosc bine. De exemplu, Vesela Cerneva – consiliera prim-ministrului Kiril Petkov, a jucat un rol important în acceptarea propunerii franceze în ambele țări. Iar analizele ei sau interviurile cu aceasta au ajuns adesea în presa macedoneană de-a lungul anilor.

Nu sunt convins că interesele naționale bulgare sunt opuse intereselor europene în ceea ce privește Balcanii de Vest și că este nevoie de un echilibru între cele două. Atât linia susținută de Comisia Europeană, cât și cea care se simte solidară cu Viktor Orbán sunt deopotrivă bulgare și europene. Într-o anumită măsură, Bulgaria are două mâini în Balcanii de Vest și pare că fiecare dintre ele acționează independent de cealaltă. Dar nu văd un interes bulgar care să nu fie european, și chiar și susținătorii lui Viktor Orbán sunt susținători ai statului european care, până de curând, desemnase comisarul european pentru extindere pentru regiune.

Bulgaria sprijină calea euro-atlantică în Balcanii de Vest și are propria sa contribuție de adus, atât în ceea ce privește securitatea acolo, cât și în ceea ce privește depășirea conflictelor existente. Bulgaria este capabilă să discute cu toate țările din regiune. Tragedia de la clubul Puls din Koceani, unde un incendiu a făcut 59 de victime și peste 150 de răniți, a arătat că elitele politice și poporul bulgar se pot organiza rapid și se pot angaja să acționeze atunci când este nevoie în regiune.

Bulgaria și România sunt parteneri în Uniunea Europeană și NATO, cu interese în comunitatea generală în regiunea Mării Negre, Balcani și securitate energetică. În ce domenii considerați că Sofia și Bucureștiul sunt dispuse să intensifice cooperarea în domeniul politicii externe? Care sunt principalele domenii în care ansamblul celor două țări este dispus să convină asupra unei abordări coordonate a diferitelor dispute de influență regională?

Cred că bulgarii și românii trebuie să ajungă să se cunoască, să-și sporească încrederea și să-și dezvolte capacitatea de a crește în conectivitate. Când vor reuși să dezvolte astfel de relații, vor descoperi automat potențialul pe care îl pot realiza acțiunile lor comune.

Am cunoștință de colaborări între ONG-uri de profil similar de ambele părți. Există parteneriate media la nivel european – de exemplu între Hotnews și Mediapool. Cooperarea în domeniul apărării și securității merge bine – din nou, pentru că partenerii noștri se asigură că nu există surprize neplăcute în cadrul acesteia.

Provocarea este ca relațiile româno-bulgare să capete profunzime – adică să devină mai mainstream, mai la modă și să apară ceea ce eu numesc “populism româno-bulgar” – participarea popoarelor și a cetățenilor la acestea, care completează activitatea elitelor politice și îi dă profunzime. Mi se pare că în nordul Bulgariei și în sudul României se conștientizează tot mai mult că avem interese comune.

În momentul în care bulgarii și românii își redescoperă relațiile în profunzime, cred că noul spirit se va manifesta și în Republica Moldova, unde comunitatea bulgară este oarecum încapsulată, iar politicienii majorității românofone nu sunt interesați să se angajeze cu cele câteva procente din populație care sunt bulgari și găgăuzi. Mai multă încredere între bulgari și români ar trebui să însemne mai multă încredere între frații lor din Basarabia.

În ceea ce privește Balcanii de Vest, nu văd încă niciun semn de acțiune comună bulgaro-română. Revolta de la Ilinden din anul 1903 în Macedonia a fost opera bulgarilor și a vlahilor (n.r.-români balcanici) și a dus la înființarea Republicii Krușevo. Astăzi, Krușevo este un oraș în care limba vlahă este oficială. Iar Wikipedia bulgară are zeci de articole despre vlahii macedoneni, dintre care unii, la fel ca persoanele cu identitate bulgară din Macedonia de Vardar, au fost supuși represiunii după ce Iugoslavia a recâștigat controlul asupra acestei zone după cel de-al doilea război mondial.

Acestea sunt semne că bulgarii, macedonenii și vlahii au împărtășit o soartă comună de-a lungul anilor. Bulgaria și România ar putea fi mai îndrăznețe să se bazeze pe legăturile tradiționale dintre comunitățile din Balcanii de Vest și să nu caute sa-i imparte loialitățile înțre Sofia sau București. Desigur, o coordonare bulgaro-română mai sofisticată necesită încredere, iar țările noastre să dezvolte o politică externă mai activă și mai ambițioasă.

Karadeniz Press: Vă mulțumim pentru amabilitate.

Celor care doresc să fie la curent cu activitatea domnului Mitev le recomandăm și abonarea la https://friendshipbridge.substack.com/.

Foto: Vladimir Mitev (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author