Capabilitățile Forțelor Armate Bulgare și rolul lor în noua arhitectura europeană de securitate

Bogdan Cozma, Karadeniz Press, 27 mai 2025

Anul 2022 a marcat un moment de cotitură pentru întreaga arhitectură de securitate europeană, fiind o trezire bruscă la realitatea unui război convențional pe vechiul continent, care pune în pericol decenii de eforturi pentru consolidarea păcii prin proiectul european. În această nouă realitate, flancul estic al NATO a devenit una dintre prioritățile principale, cu o atenție deosebită acordată Poloniei, țărilor Baltice și României. Cu toate acestea, Bulgaria și rolul pe care forțele sale armate îl pot juca în această nouă configurație de securitate au rămas, relativ, în umbră.

Într-adevăr, Bulgaria este un stat relativ mic care se află în „linie a doua” a flancului estic. Totuși, participarea sa activă la misiuni NATO, inclusiv contribuțiile semnificative în Afganistan și în Irak (în total peste 1000 de soldați) au arătat angajamentul său față de obiectivele alianței chiar și în teatre de operații îndepărtate. Iar implicarea sa în KFOR, în Kosovo, subliniază rolul pe care îl joacă în menținerea stabilității în peninsulă Balcanică. Mai mult, poziția sa de stat riveran la Marea Neagră, găzduirea unei forțe NATO de răspuns rapid și capacitatea industrială extinsă de producție de muniție îi conferă un potențial semnificativ în susținerea noii arhitecturi de securitate Europene. Acest rol a fost recunoscut și prin U.S. Black Sea Security Act, adoptat de Senatul american, care menționează explicit Bulgaria ca un aliat NATO important în regiunea Mării Negre. Actul sprijină creșterea asistenței americane pentru Bulgaria (și pentru România și Turcia), cu scopul de a consolida capacitățile de apărare, de a contracara influența Rusiei și de a îmbunătăți securitatea regională. De asemenea, se încurajează cooperarea mai strânsă între țările aliate din zona Mării Negre prin exerciții comune, modernizarea infrastructurii militare și schimbul de informații, pentru a menține stabilitatea și a proteja interesele economice și de securitate.

De menționat este și cooperarea Bulgariei cu Uniunea Europeană în domeniul apărării, o dimensiune complementară celei transatlantice. Bulgaria participă activ la Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO), inițiativă lansată de UE în 2017, prin care statele membre colaborează pentru dezvoltarea de capacități militare comune și creșterea interoperabilității. Proiectele în care Bulgaria este implicată acoperă domenii precum instruirea, mobilitatea militară și cercetarea tehnologică. Bulgaria a participat de asemenea la misiunea de menținere a păcii a UE în Bosnia și Herțegovina.

In acest sens, Bulgaria are de îndeplinit o lista de obiective importante:

În primul rând, țara găzduiește baze importante ale NATO, precum Centrul de Instruire Novo Selo și baza aeriană Bezmer, care servesc atât pentru exerciții comune, cât și pentru deplasarea rapidă a forțelor. Aceste baze sunt puncte operaționale cheie care cresc rapiditatea de reacție în caz de conflict. O alta prioritate direct legată de contextul regional o reprezintă sprijinul pentru Ucraina. Ca stat litoral al Mării Negre, Bulgaria este profund afectată de războiul din Ucraina și este în interesul său de a contribui la efortul european de susținere a Kievului.

Tot prin natura sa ca stat cu ieșire la Marea Neagră, Marina Bulgară, desi relativ modestă in mărime, contribuie semnificativ la patrulele NATO din Marea Neagră, menținând o prezență constantă împotriva agresiunii Rusiei. Cooperarea cu aliați precum România și Turcia a fost amplificată în 2024 prin semnarea Memorandumului MCM Black Sea, o inițiativă trilaterală care vizează de-minarea apelor teritoriale afectate de minele plutitoare din zona conflictului ucrainean. Grupul utilizează nave specializate, drone și elicoptere pentru a neutraliza aceste riscuri. In plan aerian, Bulgaria participă de asemenea activ la misiunile de poliție aeriană ale NATO, monitorizand spațiul aerian al alianței și interceptând orice eventuale incursiuni neautorizate. Aceste misiuni atat în plan aerian cat și maritim sunt extrem de importante nu doar pentru a protejează frontierele NATO, dar și transmite un mesaj clar de detentă.

La aceasta lista se adaugă și lupta împotriva amenințărilor hibride care necesită resurse substanțiale și strategii adaptate la realitățile secolului al XXI-lea, de la apărarea împotriva atacurilor cibernetice până la contracararea tacticilor non-convenționale specifice războiului modern.

Pentru a evalua capacitatea Bulgariei de a-și îndeplini aceste obiective și chiar de a-și extinde contribuția trebuie să analizăm starea actuală a armatei sale, precum și planurile de modernizare pe termen lung.

Structura actuală și perspectivele de modernizare

Odată cu aderarea la NATO, Bulgaria a depus eforturi pentru a-și moderniza și integra armata la standardele NATO, într-un mod similar cu România. Stagiul militar obligatoriu a fost abolit în 2008, trecandu-se la o armata profesionista ce în prezent numara 37.000 de soldați activi și 3.000 de rezerviști.

Majoritatea tehnicii militare folosita de fortele armate bulgare este de origine sovietică într-o pondere mai mare decat Polonia sau Romania, totuși au existat progrese notabile în procesul de modernizare, în special în cadrul forțelor aeriene unde Bulgaria a optat sa achiziționeze o escadrila (16 avioane) de F-16 noi , la cel mai nou standard (Block 70) cu 2,5 miliarde de dolari care vor fi livrate până la sfârșitul anului 2027. De partea cealalta se afla marina Bulgariei care a beneficiat în cea mai mica parte de programele de modernizare și necesită în continuare investiții semnificative.

Pentru a face fata acestor provocari, Bulgaria a adoptat în 2021 o strategie pe termen lung intitulată “Programa 2032” (similar cu programul României “Armata 2040”) prin care urmărește modernizarea armatei bulgare. Strategia identifica regiunea marii negre precum și regiunea balcanilor de vest ca zone de conflict si instabilitate. De asemenea sunt pune în prim plan pericolele ce deriva din noile tehnologii precum AI și atacurile cibernenetice precum și tehnicile de tip hibrid pentru destabilizarea țării. Aceste considerente, conform documentului, vor modela strategia de apărare a Bulgariei pe termen lung. Principalele obiective strategice pe care “Programa 2032” le seteaza sunt:

• Modernizarea capacităților de apărare și înființarea unei brigăzi de infanterie grea mecanizate.
• Îmbunătățirea interoperabilității NATO.
• Eliminarea dependenței de Rusia pentru mentenanta echipamentelor militare.
• Consolidarea parteneriatelor bilaterale și regionale, mai ales cu Statele Unite.
• Asigurarea unui buget de apărare de cel puțin 2% anual pe termen lung.

Tot ca parte a acestei strategii, se cere creșterea numărului soldatilor la un minim de 43.000 si vor efectua achiziții pentru modernizarea fiecărei categorii de arme după cum urmează:

Forțele Aeriene se concentrează pe integrarea noilor avioane de luptă multirol, instruirea noilor piloti de F-16, achiziționarea de radare 3D, drone si sisteme anti-aeriene IRIS-T SLM pentru a înlocui sistemele sovietice S-200 si S-300.

Odată cu finalizarea semnarii contractelor pentru achiziția escadrilei de F-16, Forțele Terestre se bucura de o atentie sporita. Astfel, Parlamentul Bulgar a aprobat un contract pentru achiziționarea a 183 de vehicule blindate Stryker, care vor înlocui modelele vechi sovietice BTR-60 și BMP-1, cu livrări programate între 2025 și 2028. De asemenea, 44 de tancuri T-72 vor fi modernizate cu optică de ultimă generație, sisteme avansate de tragere și protecție sporită. Pe lângă acestea, Bulgaria plănuiește să achiziționeze tunuri auto-propulsate de 155 mm CAESAR din Franta

Forțele Navale au mai multe achiziții în plan, pentru a putea răspunde la noile provocări din Marea Neagră. În primul rând au semnat un contract cu compania germană NVL Group pentru construirea a două vase de patrulare modulare multifuncționale echipate cu arme moderne și senzori. Prima navă este programată să fie livrată până la sfârșitul anului 2025, iar a doua până la începutul anului 2027. În plus, Bulgaria plănuiește să achiziționeze noi sisteme mobile de rachete anti-navă de pe țărm pentru a-și consolida apărarea costală.

Iar pe planul de securitate cibernetică, se dorește investiția într-o infrastructură solidă de securitate, în interoperabilitatea sistemelor informatice și în consolidarea sistemelor de comandă și control. In acest sens, În septembrie 2023, Bulgaria a inaugurat un Centru de Apărare Cibernetică la Sofia, un proiect de 12 milioane de dolari finanțat de Statele Unite. Această facilitate oferă educație și training practic în domeniul cibernetic pentru personalul militar bulgar pentru a preveni și a putea apăra împotriva amenințărilor cibernetice.

Industria de aparare

Bulgaria deține o importantă industrie producătoare de muniții, are depășește ca amploare pe cea a României, printre principalii producatori bulgari numarandu-se companii precum Arsenal, Terem, VMZ Sopot și Kintex. Acesta este rezultatul trecutului comunist al Bulgariei și al apartenentei la Pactul de la Varsovia, in cadrul caruia Bulgariei i s-a desemnat rolul de producător specializat în producția de muniție și armament ușor. Țara avea responsabilitatea de a furniza arme și muniție nu doar pentru propriile forțe armate, ci și ca produse de export și sprijin logistic pentru celelalte țări membre ale Pactului de la Varșovia și pentru aliații acestora din alte parti ale globului (Cuba, Libia, Siria etc.)

Similar cu celelalte țări membre ale Pactului de la Varșovia, prăbușirea regimului communist în 1989 și liberalizarea economiei a provocat un șoc pentru industria de apărare. Pierderea piețelor tradiționale și incapacitatea guvernului de a gestiona criza au transformat fabricile de stat în ruine și a dus la concedieri în masă. Aderarea Bulgariei la NATO în 2004 a reprezentat o mult ravnita gura de aer pentru industria de apărare. Alianța a impus modernizarea forțelor armate și a echipamentelor, iar Sofia a alocat fonduri pentru înlocuirea tehnologiei sovietice, însă marea șansă pentru aceasta industrie a reprezentat-o Primăvara Arabă și războaiele ce au urmat după.

Escaladarea conflictelor din Siria, Libia și Yemen a generat o cerere fără precedent de muniție compatibilă cu sisteme sovietice si a transformat Bulgaria într-un furnizor-cheie pentru orientul mijlociu, fapt ce a permis o revitalizare a industriei.

Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a amplificat acest trend exporturile de armament ale Bulgariei au explodat iar țara a ajuns din nou în poziția de a fi un actor extrem important pe piața de muniții. Totuși, spre deosebire de precedenta criză geopolitică, conflictul din 2022 a plasat Bulgaria într-o poziție mai delicată, datorită tensiunilor interne.

Din motive politice, ajutorul militar oferit de Bulgaria Ucrainei a fost furnizat într-un mod indirect, mai ales în primele luni ale războiului. Armele bulgărești au ajuns inițial pe front prin intermediul altor state, care au servit ca puncte de tranzit. Polonia și România au jucat un rol important în facilitarea acestui proces, devenind principalele căi de acces pentru muniția și echipamentele militare trimise Ucrainei.

Potrivit datelor din 2023, fabricile de armament și comercianții bulgari au avut o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro, ceea ce face din Bulgaria unul dintre cei mai importanți producători de armament din UE. Chiar dacă guvernul bulgar nu oferă detalii clare despre ce anume trimite, se știe că o parte importantă constă în muniție și rachete pentru sistemele antiaeriene S-300 folosite de Ucraina. Avantajul strategic al Bulgariei provine din experiența sa istorică în producția de armament sovietic, pe care o completează acum cu eforturi de modernizare. Fabricele au început să adopte standarde NATO, producând, de exemplu, obuze de 155 mm, compatibile cu tunurile occidentale.

În contextul eforturilor Uniunii Europene de a-și consolida autonomia strategică și de a stimula producția militară la nivel comunitar, Bulgaria își propune să utilizeze fondurile europene pentru a-și revigora industria de apărare. În martie 2024, Comisia Europeană a aprobat finanțarea unui proiect al Ministerului Economiei și Industriei din Bulgaria, destinat elaborării unei Strategii Industriale Naționale pentru modernizarea infrastructurii industriale, dar și integrarea producției de apărare într-un ecosistem mai competitiv. De asemenea, Bulgaria participă activ la inițiativele europene privind achizițiile comune de armament și la programul ASAP (Actul de Asistență pentru Producția de Muniție), prin care UE alocă fonduri pentru creșterea producției de muniție și rachete. Guvernul bulgar a pledat și pentru redirecționarea a fondurilor necheltuite de redresare post-pandemie către consolidarea capacităților de apărare. Modernizarea armatei bulgare are potențialul de a avea un efect pozitiv asupra economiei bulgare, stimulând potențial creșterea și sporind capacitatea de export a țării în sectorul apărării.

Provocări și controverse

Deși Forțele armate ale Bulgariei au fost revitalizate prin investiții și integrarea în structurile NATO, se confruntă totuși cu o serie de provocări care reflectă complexitatea unei tranziții de la moștenirea sovietică la standardele NATO moderne. La baza acestor provocări se află constrângerile politice și economice, amplificate de un context regional volatil.

În primul rând, armata bulgară se confruntă cu dependența de aparatura sovietică, o moștenire care, deși le-a oferit un avantaj strategic pe termen scurt, este o piedică pe termen mediu și lung. Tancuri învechite, avioane MiG-29 (care urmează sa fie înlocuite cu F-16), radare și sisteme anti-aeriene, toate acestea necesită modernizare urgentă. Dar problema nu se rezumă doar la vechimea echipamentelor. După 24 februarie 2022, lanțurile de aprovizionare și mentenanță care se bazau pe sprijinul firmelor rusești și ucrainene au devenit brusc inaccesibile. Chiar și atunci când piese de schimb pot fi procurate de la aliați din Europa de Est (Polonia, România, Cehia), costurile trebuiesc acoperite din fonduri care altfel ar fi putut fi direcționate către achiziții noi. Mai grav, utilizarea tehnicii sovietice reduce interoperabilitatea cu alte state NATO, creând complicații logistice dificil de gestionat. Deși Bulgaria a demarat mai multe programe pentru a rezolva această vulnerabilitate, termenul estimat de 2032 riscă să fie prea îndepărtat, necesitând o accelerare a procesului.

O eventuală accelerare a modernizării ar aduce în prim-plan o altă provocare, la fel de gravă: lipsa de personal calificat. Aspect subliniat de Petar Ciolacov, reprezentant al Asociației Industriei de Apărare din Bulgaria, într-un articol recent publicat de agenția de presă Novinite. Un exemplu elocvent este cazul Forțele Aeriene Bulgare, care se confruntă cu dificultăți majore în asimilarea noilor avioane F-16 din cauza penuriei de piloți instruiți. Tragedia din septembrie 2024, care a dus la moartea a doi instructori, a declanșat un val de critici legate de condițiile precare în care sunt nevoiți să se antreneze piloții bulgari.

Unul dintre principalii factori ai crizei este colapsul demografic al Bulgariei. Având una dintre cele mai rapide scăderi ale populației din Europa, țara înregistrează o scădere dramatică a numărului de cetățeni în vârstă militară. Mii de tineri bulgari emigrează în fiecare an în căutarea unor salarii mai mari și a unor oportunități mai bune în Europa de Vest, în timp ce alții rămân acasă dar nu văd niciun atractiv într-o carieră militară. Rezultatul este un număr mult redus de potențiali recruți, în special pentru roluri specializate sau tehnice, care sunt cruciale într-o armată modernă. Această situație a fost agravată și de schimbările structurale din cadrul armatei însăși. În 2008, Bulgaria a abolit recrutarea obligatorie și a trecut la o armată complet profesională, bazată pe voluntari. Deși această măsură a fost în concordanță cu standardele NATO și a reflectat reformele democratice mai largi, a eliminat totodată un flux constant și previzibil de personal nou. Modelul bazat pe voluntari nu s-a dovedit capabil să umple rândurile la scara necesară, iar multe posturi rămân vacante – mai ales în forțele terestre, unitățile de sprijin logistic și rolurile tehnice avansate.

Situația este agravată și de lipsa stimulentelor financiare, forțele armate întâmpină adesea dificultăți în a concura cu ofertele din sectorul privat pentru recrutare, în special în domenii precum inginerie sau securitate cibernetică, unde salariile sunt mai mari și riscurile mai mici. Acest dezechilibru economic, împreună cu condiții de lucru dificile, infrastructură învechită și posibilități reduse de avansare, face ca armata să pară neatractivă pentru mulți tineri profesioniști. Problema retenției este la fel de serioasă: chiar și cei care se înrolează tind să renunțe devreme, dezamăgiți de sprijinul insuficient pentru familii, moralul scăzut din unități și lipsa perspectivelor pe termen lung.

Influența politică a grupurilor pro-ruse reprezintă un obstacol sistemic. Partidul Renaștere, care deține aproximativ 15% din locurile în Parlament, a blocat în mod repetat inițiative privind cooperarea militară cu NATO, inclusiv transferurile de echipamente către Ucraina. În martie 2024, partidul a depus în Parlament un proiect de lege care cerea ieșirea Bulgariei din NATO, motivând că alianța subminează suveranitatea Bulgariei și forțează țara să servească interese străine. Aceste acțiuni nu doar ca afectează eficiența sprijinului militar, ci risca și să perturbe încrederea aliaților în angajamentul Bulgariei față obiectivele NATO.

Instabilitatea politică pe care a experimentat-o Bulgaria poate sa amplifice riscul de corupție, mai ales în achizițiile de echipamente militare. Consecințele ar putea fi serioase: costuri supra evaluate, alegerea unor proiecte suboptimale și, în final, o armată cu capacitatea operativă diminuată.

Concluzie

Bulgaria are un rol mult mai important în noua arhitectură de securitate europeană decât ar putea părea la prima vedere, dacă ne uităm doar la mărimea forțelor sale armate. Datorită poziției strategice la Marea Neagră și investițiilor constante prin „Programa 2032”, ea poate deveni un element-cheie în consolidarea flancului estic al NATO. Industria de apărare bulgară reprezintă și ea un atu major, oferind muniție și echipamente esențiale pentru aliați, inclusiv pentru Ucraina.

Prin valorificarea acestei poziții strategice, Bulgaria poate contribui la menținerea echilibrului de forțe în regiunea Mării Negre, urmărind să-și consolideze cooperarea cu Turcia și România, dar și relațiile bilaterale cu Statele Unite și celelalte țări NATO. Astfel, poate asigura un sprijin de durată pentru eforturile europene și transatlantice de a descuraja agresiuni viitoare și de a menține pacea pe continent.

Desigur, succesul depinde de cum va gestiona Sofia provocările interne. Modernizarea armatei, atragerea de personal calificat și depășirea instabilității politice sunt pași esențiali pentru a transforma planurile ambițioase în realitate. Dacă reușește să combine investițiile în tehnologie și va reuși sa utilizeze în mod eficient fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru reînarmare, Bulgaria nu doar că își va consolida poziția în NATO, dar va deveni un factor de stabilitate în regiune, o piesă lipsă în puzzle-ul securității europene.

Foto: Un tank bulgar în timpul unei exerciții militare (sursă: YouTube)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author