Monica Vârbanova
La 15 august 2025, ziarul „Capital” a publicat un articol despre reducerile cheltuielilor și măsurile împotriva deficitului bugetar ale cabinetului Ilie Bolojan din România. În acest articol sunt incluse fragmente din interviul pe care jurnalista Monica Vârbanova l-a luat lui Vladimir Mitev și pe care Podul Prieteniei îl publică mai jos.
Vladimir Mitev explică că cea mai gravă problemă cu care se confruntă economia română este deficitul bugetar mare, care a ajuns la 9,3% în 2024, ceea ce o amenință cu insolvabilitatea. Acest dezechilibru, generat de generozitatea guvernului anterior, inclusiv în domeniul infrastructurii, și nu numai în cel al cheltuielilor sociale, a dus la creșterea ratelor dobânzilor la noua datorie publică și la riscul ca ratingul de credit al țării să fie redus la „gunoi”. Aceasta impune noului guvern al lui Ilie Bolojan să introducă urgent măsuri anticriză, inclusiv reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, pentru a restabili încrederea piețelor financiare internaționale.
În plus, economia este vulnerabilă din cauza legăturilor strânse cu economiile din centrul UE, în special cu industria auto germană, care traversează o perioadă dificilă. Provocările interne includ inegalitatea veniturilor și între regiuni, 80 % din PIB fiind generat de doar 12 aglomerări urbane. Acest lucru duce la migrație internă și externă, deoarece persoanele din zonele mai puțin dezvoltate nu au perspective de dezvoltare.
Pentru a gestiona criza fiscală, guvernul intenționează să majoreze impozitele, inclusiv TVA, accizele la combustibili, tutun și alcool, precum și prețul energiei electrice. Aceste măsuri ar trebui să conducă la o inflație de aproximativ 9% pe parcursul anului și la o scădere a puterii de cumpărare a cetățenilor. Întrucât economia română se bazează și pe consumul intern, această scădere ar putea încetini creșterea economică.
Efectele asupra mediului de afaceri sunt diverse. Pe de o parte, guvernul are o orientare pro-business, intenționând să listeze acțiuni ale întreprinderilor de stat la Bursa de Valori din București. Aceasta se află într-un avânt fără precedent. Pe de altă parte, capitalul financiar și speculativ vor fi afectate prin creșterea impozitului pe dividende și introducerea de impozite suplimentare pentru bănci și companiile de jocuri de noroc. Înghețarea salariilor și a pensiilor, care pune capăt modelului de creștere bazat pe consum (creștere determinată de salarii), va intensifica lupta pentru clienți în sectoarele legate de cererea internă. Se preconizează că aceste măsuri vor provoca nemulțumiri sociale și proteste, care deja se reflectă în atitudinea publică și în popularitatea partidelor suveraniste precum AUR.
Care sunt cele mai mari probleme și provocări cu care se confruntă economia română?
În timpul mandatului președintelui Iohannis, s-a discutat adesea despre faptul că România trebuie să-și sporească într-un fel competitivitatea economiei, să producă produse cu valoare adăugată mai mare și să se dezvolte din punct de vedere tehnologic. Atunci, în industria auto exista satisfacție că în țară nu se construiau doar fabrici de automobile și piese auto pentru investitori străini, ci existau și centre de cercetare și dezvoltare.
În anul electoral 2024, când românii au avut toate tipurile de alegeri posibile, guvernul lui Marcel Ciolacu a acordat diverse suplimente unora sau altora dintre categoriile de angajați. Se spunea atunci că Ciolacu se ferește de măsuri antisociale pentru a nu îndepărta alegătorii Partidului Social-Democrat și ai Partidului Național Liberal. Criza politică provocată de anularea alegerilor prezidențiale a creat însă un sentiment de neîncredere și nesiguranță pe piețele internaționale de datorii, de pe care statul român ia noi credite pentru a le rambursa pe cele vechi, precum și pentru a-și finanța deficitul bugetar mare. S-a constatat că în 2024 deficitul bugetar a fost de 9,3 %. Ratele dobânzilor la noua datorie a României au crescut periculos, în timp ce țara era amenințată de agențiile de rating de credit că îi vor reduce ratingul la nivelul „gunoi” și că va intra în incapacitate de plată.
În acest context, după alegerea noului președinte, Nicușor Dan, și după formarea guvernului condus de Ilie Bolojan, prioritățile sunt menținerea unui buget cu dezechilibre mai mici, inclusiv reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor bugetare, menținerea încrederii instituțiilor internaționale de creditare, coordonarea cu CE în ceea ce privește procedura de excedent excesiv, atragerea de noi investiții străine în țară etc., pentru ca România să se îndepărteze de prăpastia numită insolvabilitate.
Provocările cu care se confruntă economia română sunt legate și de strânsa sa legătură cu economiile din centrul UE, inclusiv cu industria auto germană, într-un moment dificil pentru această industrie. România va încerca să-și reînvie industria militară, ceea ce reprezintă, de asemenea, o provocare, deoarece va avea nevoie de parteneriate internaționale.
Pe plan intern, se pune problema inegalității – nu numai a veniturilor dintre diferitele straturi sociale, ci și dintre diferite regiuni. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat anul trecut că 12 aglomerări urbane generează 80 % din PIB-ul României. Oamenii din regiunile care nu au beneficiat suficient de avantajele investițiilor străine merită să aibă perspective de dezvoltare, altele decât migrația internă sau emigrația. Și dacă România nu se dezvoltă mai uniform, este posibil să reapară versiuni ale fenomenului Georgescu.
Noul guvern se străduiește să limiteze deficitul bugetar de 9% din PIB, care depășește de peste trei ori pragul admis de UE. Cum vă așteptați să se reflecte creșterea impozitelor pentru întreprinderi și cetățeni?
Creșterea TVA-ului, a accizelor la combustibili, tutun și alcool și a prețului energiei electrice va duce, conform unor prognoze, la o inflație de aproximativ 9% în acest an. Pentru cetățeni, acest lucru ar însemna o scădere a puterii de cumpărare, iar pentru economie – o scădere a consumului. Economia română se bazează nu numai pe sectorul exporturilor, ci și pe consumul intern. O scădere a consumului ar reduce creșterea economică.
Cred că efectele asupra mediului de afaceri vor fi diverse. De exemplu, Bursa de Valori din București a atins în iulie 2025 niveluri record ale indicelui BET. Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că va lista la bursă acțiuni ale întreprinderilor de stat, pentru a strânge fonduri și a crește lichiditatea bursei. Potrivit multor persoane din România, guvernul are o orientare pro-business. Astfel, chiar dacă ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, acestea afectează mai degrabă interesele funcționarilor publici și ale salariaților decât pe cele ale mediului de afaceri.
Pe de altă parte, începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%. Va fi introdus și un impozit suplimentar pe activitatea băncilor și a companiilor de jocuri de noroc. Acest lucru înseamnă că anumite tipuri de capital – de exemplu, cel mai degrabă financiar și speculativ – vor suferi, de asemenea, lovituri economice.
Nu în ultimul rând, salariile și pensiile românilor vor rămâne înghețate în viitorul previzibil, în condițiile în care, de ani de zile, România s-a dezvoltat pe baza teoriei și practicii așa-numitei creșteri economice bazate pe salarii, adică pe creșterea salariilor și, implicit, a consumului. Având în vedere că consumul în țară se va reduce, ne putem aștepta ca în anumite sectoare mai legate de cererea internă să se intensifice lupta pentru cererea în scădere.
Care sectoare vor fi cele mai afectate de noile măsuri ale guvernului și care vor fi efectele?
Se așteaptă încă două valuri de măsuri pentru reducerea dezechilibrului fiscal până la sfârșitul anului. Și, potrivit comentatorilor economici, această perioadă dificilă în care intră societatea română va continua cel puțin până la sfârșitul anului viitor.
În anii precedenți, guvernul român a încercat să impoziteze suplimentar întreprinderile, dar atunci – de exemplu, în timpul lui Liviu Dragnea – a făcut o distincție între întreprinderile productive – cum ar fi industria auto și industria în general, față de care se menținea o atitudine pozitivă – și capitalul financiar sau speculativ, care era considerat în mod evident mai puțin util pentru țară. Trebuie să urmărim în ce măsură această abordare va fi aplicată și acum.
Toate interesele socio-economice vestite trebuie să fie afectate de măsuri și să accepte sau să li se impună o reducere a resurselor cu care operează. În prezent, guvernul Bolojan luptă pentru reducerea pensiilor speciale din sistemul judiciar și se confruntă cu rezistență din partea reprezentanților acestuia. O rezistență similară există și în domeniul educației, unde au fost introduse măsuri care afectează interesele profesorilor.
Pe lângă efectele economice despre care am vorbit în răspunsul la întrebarea anterioară, se poate simți – de exemplu, pe rețelele sociale – că în societatea română există nemulțumire, indignare, un sentiment de nedreptate față de măsurile aplicate. Mulți sunt de părere că mediul de afaceri este privilegiat și nu suportă în măsura necesară greutatea acestor măsuri, în timp ce salariații și funcționarii publici plătesc prețul acestora. Aceasta este o premisă pentru continuarea nemulțumirii sociale și a protestelor. Conform unuia dintre ultimele sondaje de opinie publică din acest an, sprijinul pentru partidul suveranist AUR a ajuns la 40%.
Foto: Centrul Bucureștiului (sursă: Pixabay, CC0)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
