Vladimir Mitev
E.S. Emil Jacotă a absolvit Institutul Agricol „Vasil Kolarov” din Plovdiv în 1988. În 1992 a obținut titlul de master în relații internaționale la Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București. Ca diplomat, a lucrat în Bulgaria, Turcia, Rusia, Franța și România. În Bulgaria a fost prim-secretar (în perioada 1994-1997), când a fost printre primii diplomați care au înființat Ambasada Republicii Moldova la Sofia. Apoi a fost Chargé d’affaires a.i. la aceeași ambasadă în perioada 2003-2006. Din 2025, Emil Jacota este ambasadorul Republicii Moldova în Republica Bulgaria.
Ambasadorul Emil Jacotă a discutat cu Podul Prieteniei despre cursul european al Republicii Moldova, eforturile sale pentru diversificarea energetică și transformarea verde a economiei sale, lupta împotriva oligarhiei în țară, așteptările sale de la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și succesele în dezvoltarea guvernării electronice.
Domnule Jacotă, discutăm la o lună după summitul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, care demonstrează că țara continuă cu fermitate pe calea europeană. În același timp, există și Platforma de sprijin pentru Moldova din partea Germaniei, Franței și României, care asigură, de asemenea, resurse importante pentru reformele din țară.
Care sunt politicile și reformele importante pe care Moldova le pune în aplicare în ultima perioadă și care sunt cele mai de succes dintre acestea pe calea către Uniunea Europeană?
Vă mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, prima reuniune la nivel înalt dintre Moldova și Uniunea Europeană este una istorică. Aceasta a avut loc la Chișinău, la 4 iulie 2025, și reprezintă o contribuție valoroasă la dialogul politic existent între țara noastră și Uniunea Europeană.
Evenimentul a oferit o bună ocazie de a atrage atenția cetățenilor noștri asupra beneficiilor procesului de integrare europeană. Prima tranșă de 277 de milioane de euro pentru dezvoltarea economică a Moldovei a fost deja transferată. Utilizarea zonei unice de plăți în euro (SEPA) de către băncile comerciale din Republica Moldova urmează să fie inițiată la 3 octombrie 2025.
Se preconizează că țara noastră va adera la spațiul de roaming al Uniunii Europene și că reducerea corespunzătoare a tarifelor de roaming va avea loc începând cu 1 ianuarie 2026. Sperăm cu tărie că până la sfârșitul acestui an vom deschide primul pachet de capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest lucru depinde, desigur, în mare măsură de alegerile care vor avea loc la 28 septembrie 2025 și de rezultatele acestora. Sperăm însă că acestea vor fi pozitive.
În ceea ce privește Platforma de Sprijin pentru Moldova, aceasta a fost lansată în 2022 la inițiativa Franței, Germaniei și României. Această platformă de sprijin s-a dovedit a fi un instrument util pentru coordonarea eforturilor și resurselor diferitelor părți interesate, în vederea abordării provocărilor interne și externe semnificative cu care se confruntă Republica Moldova. Primele trei ediții ale platformei de sprijin pentru Moldova au avut loc la Berlin, București și Paris în 2022, iar următoarele în Republica Moldova în 2023-2024.
Peste 50 de țări partenere și organizații internaționale s-au reunit pentru a-și reafirma sprijinul comun pentru Republica Moldova, în special, în contextul consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. La 25 iunie 2024, Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat prima lor conferință internațională interguvernamentală, care a marcat începutul oficial al negocierilor de aderare. Acest moment istoric a urmat decizia Uniunii Europene de a acorda statutul de țară candidată Moldovei la 23 iunie 2022 și deciziei Uniunii Europene din decembrie 2023 de a începe negocierile.
În cadrul conferinței interguvernamentale din 2024, au fost semnate 9 acorduri de finanțare, dintre care 87 de milioane de euro sub formă de granturi și 305 milioane sub formă de împrumuturi în condiții preferențiale.
Una dintre încercările prin care a trecut Republica Moldova a fost la începutul anului 2025, când a avut loc o criză energetică. În ultimii ani, Bulgaria și România joacă un rol important în sprijinirea Moldovei, tocmai în ceea ce privește energia, accesul la resurse și electricitate. Ce se întâmplă în prezent în sectorul energetic al țării după invazia rusă în Ucraina și care este starea actuală a interconectării Republicii Moldova cu țările noastre din Europa de Sud-Est și, respectiv, cu Uniunea Europeană?
Într-adevăr, la 1 ianuarie 2025, Ucraina a închis coridorul de tranzit al gazelor naturale din Federația Rusă către Europa. Acest lucru a afectat și Republica Moldova, deoarece anterior cumpăram mai mult gaz din Federația Rusă. Dar guvernul Moldovei era pregătit. Era clar încă de anul trecut, că după 1 ianuarie 2025 nu va mai exista gaz natural în condițiile vechi.
Încă din 2022, Republica Moldova nu mai cumpăra cantități mari de gaz natural din Federația Rusă. Ceea ce se cumpăra era destinată în principal regiunii Transnistrene. Acest gaz natural era transportat către centrala termică din Cuciurgan, care producea energie electrică, pe care apoi o cumpăram de la Transnistria. Era energie electrică la prețuri mai mici.
Eram pregătiți pentru scenariul în care livrările de gaze naturale ar fi fost întrerupte. Încă din 2014, guvernul Moldovei, împreună cu guvernul României, a construit un gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău. De fapt, prin acest gazoduct primim și cumpărăm gaz din țările europene, inclusiv din Bulgaria și România. Știți că Republica Moldova a semnat anul trecut mai multe acorduri de tranzit de gaz cu Grecia, Bulgaria și România, astfel încât putem primi gaz și din Grecia, și din Bulgaria. Republica Moldova face parte din coridorul vertical de gaze naturale, care a fost lansat în vara acestui an și care va contribui la creșterea cantității de gaze importate.
Din acest punct de vedere, suntem stabili. Da, fără îndoială, prețul gazelor naturale este mai ridicat. Deja îl cumpărăm la prețuri europene.
Până la sfârșitul anului, energia electrică va fi furnizată din România. Este în proces de finalizare este construcția liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcanești-Chișinău de 400 kV pe direcția sud. În prezent se negociază lansarea proiectării liniei pe direcția nord între Suceava și Bălţi. Toate acestea premize permit accesul la energia electrică de pe piețele europene. Astfel, până la sfârșitul anului vom fi independenți din punct de vedere energetic.
În ceea ce privește Transnistria, este o chestiune separată. Acest teritoriu nerecunoscut a primit până la începutul acestui an gaz din Rusia. Acum, acest sistem nu mai funcționează.
Practic, pe tot parcursul lunii ianuarie, au rămas fără curent electric și fără încălzire. Bine că luna ianuarie nu a fost atât de rece. În luna februarie 2025 UE a acordat un ajutor umanitar în valoare de 20 milioane de euro pentru procurarea gazelor necesare acestei regiuni, în primele zece zile ale lunii februarie. Acest gaz a fost procurat de pe piețele din Bulgaria și România, fiind tranzitate prin Moldova până în regiune. Apoi, Transnistria a renunțat la ajutorul Uniunii Europene și a primit ajutor din partea Federației Ruse prin intermediul unor companii offshore care cumpără gaz de la compania maghiară MET.
Acestea livrează acest gaz natural în Moldova. Moldova tranzitează către Transnistria și astfel cunoaștem care este consumul real al regiunii . Deci, în acest caz, problema Transnistriei este într-un fel rezolvată. Dar, acest gaz este doar pentru consum, doar pentru populația din teritoriu. Nu mai mult. Acolo există un combinat metalurgic, au o fabrică de ciment, care în prezent nu funcționează.
Așadar, împreună cu Europa, Moldova avansează și în domeniul independenței energetice. Consider că lucrurile se îmbunătățesc de la an la an. Actualul guvern al Moldovei acordă o atenție deosebită energiei verzi. Există multe centrale fotovoltaice, există și centrale hidroelectrice. În prezent, în unele zile, peste 35-40% din această energie provine din surse verzi.
În ultima perioadă, relațiile dintre Bulgaria și Republica Moldova sunt deosebit de intense. Universitatea din Taraclia a devenit filială a Universității din Ruse. Au loc vizite la nivel înalt între cele două țări. Care este agenda actuală a relațiilor bulgaro-moldovenești?
Într-adevăr, în ultimii ani am avut relații foarte bune la nivel politic.
Au avut loc întâlniri la nivelul președinților ambelor țări, de prim-miniștri, de miniștri ai afacerilor externe. Ministrul bulgar al afacerilor externe a fost în Moldova în perioada 24-25 mai 2025. A fost inaugurată oficial filiala Universității din Ruse în Taraclia. Acesta este un eveniment important, deoarece acordul pentru deschiderea acestei universități a fost semnat anul trecut, iar guvernul Moldovei a făcut tot posibilul ca acest document să între în vigoare, astfel încât la începutul lunii septembrie curent, această universitate să-și înceapă activitatea. În prezent la filiala Universității ”Anghel Kancev” din Ruse în Taraclia sunt înscriși peste 200 de studenți. Acest lucru dovedește, odată în plus, că proiectul în cauză poate fi într-adevăr foarte bun pentru dezvoltarea comunității bulgare din regiune.
După cum știți, în perioada 27-28 iulie 2025, a avut loc o vizită oficială a prim-ministrului Republicii Bulgaria, Rossen Zhelyazkov, în Moldova. El s-a întâlnit cu conducerea regiunii Taraclia. A avut întâlniri cu președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Știu că aceste vizite contribuie la o apropiere semnificativă între cele două țări. Desigur, ne-am dori să avem mai multe investiții bulgare, să existe o prezență bulgară mai persistentă pe piața din Moldova, dar acest lucru se întâmplă prin organizarea mai multor forumuri a oamenilor de afaceri.
Știți că avem între 50 și 60 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, unii dintre ei având și cetățenie bulgară. Avem multe familii care locuiesc aici, în Bulgaria, care au relații bune. Se integrează foarte bine în Bulgaria.
Pot spune același lucru și despre familia mea, pentru că suntem o familie cu soția mea, care este originară din Plovdiv, de peste 40 de ani. Facem tot posibilul pentru ca această integrare să fie cât mai stabilă.
În august 2024, în Bulgaria a venit o trupă populară din Moldova – Vali Boghean Band, care a participat la festivalul de jazz din Bansko. A cântat în Bulgaria pentru prima dată. Am văzut că publicului bulgar, dar și publicului internațional prezent, i-a plăcut această trupă.
Acesta este doar începutul.
La sfârșitul lunii iulie 2025, influentul oligarh moldovean Vladimir Plahotniuc a fost arestat la Atena. Arestarea sa a atras din nou atenția asupra faptului că, de ceva timp, în Moldova se desfășoară așa-numita luptă pentru deoligarhizare, adică pentru reducerea influenței oligarhilor în țară. În ce măsură această luptă este de succes și cum ar putea arestarea lui Plahotniuc să influențeze alegerile parlamentare care vor avea loc în septembrie 2025?
Este adevărat. Acești oligarhi au părăsit țara, au fost anunțați în căutare internațională. Acești oligarhi aveau, la fel ca domnul Plahotniuc, mai multe pașapoarte, mai multe cetățenii. Acum rămâne să aflăm dacă aceste documente au fost într-adevăr eliberate de alte state sau au fost falsificate.
Nu numai Plahotniuc a atras atenția. Domnul Platon a fost arestat în Marea Britanie. Acum se află în arest la domiciliu. Există și un alt oligarh, Ilan Șor, care se ascunde acum la Moscova. Este indubitabil că aceștia doresc să se întoarcă în Moldova pentru a-și continua activitatea infracțională.
În Republica Moldova urmează alegeri parlamentare (la 28 septembrie 2025), care vor fi foarte disputate. În ce măsură există cu adevărat riscul ca orientarea geopolitică a țării să se schimbe, având în vedere că aceasta a înregistrat deja progrese pe calea către UE?
Fără îndoială, la toate alegerile există un astfel de risc. În orice caz, pentru moment, Partidul Acțiunii și Solidarității, care se află la putere în Republica Moldova, este un partid pro european. Conform ultimelor sondaje, acesta va obține multe voturi. Dar există, fără îndoială, și o opoziție.
Chiar luna trecută s-a format o coaliție a partidelor de stânga, precum Partidul Comunist, Partidul Socialist, partidul „Inima Moldovei” al fostei bașcane a Gagauziei, Irina Vlah, și partidul „Viitorul Moldovei” al fostului premier Vasile Tarlev.
În opinia mea, cetățenii știu foarte bine ce înseamnă un stat european. Și sper că rezultatele vor demonstra acest lucru.
La finalul discuției noastre, aș dori să atrag atenția asupra unei realizări a Republicii Moldova, pe care nici măcar unele țări din UE nu au atins-o. Mă refer la așa-numitul guvern electronic. De ani de zile, statul moldovean oferă cetățenilor numeroase servicii electronice.
Cum s-a dezvoltat atât de bine administrația electronică în Moldova? Ce posibilități oferă aceasta cetățenilor? Cum este evaluată?
Da, într-adevăr, avem succese în acest domeniu și pot compara situația guvernării electronice de aici, din Bulgaria, sau chiar din România vecină. Moldova este într-adevăr destul de avansată în acest sens. La începutul acestui an, guvernul a decis să emită cărți de identitate electronice, care acum pot fi obținute cu ușurință la ambasadă.
De la declararea independenței Republicii Moldova, am pornit pe calea introducerii noilor tehnologii, în special digitalizarea documentelor. Primul pas în anii ’90 a fost introducerea numărului de identificare personală, pe baza experienței Bulgariei, doar că în Moldova l-am adaptat la condițiile locale. Același lucru s-a întâmplat și cu digitalizarea pașapoartelor și a documentelor personale. Astfel, în perioada 2012-2014, pentru a putea călători fără vize în UE, au fost introduse pașapoartele biometrice, urmate de alte documente de identitate (carte de identitate, permis de conducere, talon de înmatriculare a autovehiculelor etc.).
În acest fel, ne străduim să îndeplinim cerințele și directivele UE privind digitalizarea documentelor personale. Începând cu 2025, introducem în format electronic cărțile de identitate și semnăturile electronice, astfel încât persoanele din Republica Moldova, care nu se află în țară să poată solicita documentele lor în format electronic. Toate documentele din ministerele Republicii Moldova sunt semnate și transmise în format electronic, economisind astfel tone de hârtie.
În prezent, lucrăm la implementarea guvernării electronice. De fapt, multe documente sunt semnate electronic. Versiunea electronică a documentelor este utilizată activ în Republica Moldova. Am avut chiar cazuri interesante aici, în Bulgaria, când în Moldova a început deja procesul de introducere a permiselor de conducere electronice, care sunt stocate în telefon. În Bulgaria, când cetățenii noștri moldoveni prezintă permisul de conducere pe telefon în timpul unui control, se constată că autoritățile bulgare nu recunosc încă astfel de documente. Sperăm însă că și în Bulgaria va fi introdus acest sistem, deoarece acesta reprezintă viitorul și este în conformitate cu directivele Uniunii Europene. Acestea nu sunt lucruri inventate în Republica Moldova. Dezvoltăm de mult timp administrația electronică și continuăm pe această cale, ceea ce dorim și pentru Bulgaria.
Foto: E.S. Emil Jacotă (sursă)
Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
