Petrol contaminat destinat României a fost oprit: interviu cu o expertă în energie

Cătălin Deacu, TVR, 5 august 2025

Pe 5 august 2025, prezentatorul TVR Cătălin Deacu a intervievat-o pe Eugenia Gușilov, expertă în energie, în contextul contaminării constatate a două nave cu petrol destinate României și provenind din portul turc Ceyhan. Guvernul român a fost nevoit să elibereze de urgență petrol și motorină din rezervele strategice. Eugenia Gușilov plasează accidentul în contextul geopolitic, explică ce înseamnă acesta în contextul românesc și adaugă de ce nu este realist să se înregistreze o creștere semnificativă a producției de petrol în România.

Cătălin Deacu, realizator TVR:

În primul rând, discutăm despre problemele apărute în ceea ce privește aprovizionarea României cu țiței din import. Ministerul Energiei a fost nevoit să declare stare de urgență, nivel de criză, după ce rafinăria Petrobrazi a rămas fără o parte din țițeiul din Azerbaidjan necesar pentru rafinare. De altfel, OMV Petrom, compania care deține rafinăria, a respins două transporturi de țiței azer pe motiv că erau contaminate cu cloruri organice la portul de încărcare din Ceyhan, Turcia.

Datele Institutului Național de Statistică arată că România a devenit tot mai dependentă de importurile de țiței. Iată despre ce este vorba: în primele cinci luni ale anului, resursele de țiței ale țării noastre au fost de 4,72 milioane de tone echivalent petrol, din care importurile au reprezentat 3,67 milioane de tone, adică aproape 80% din total.

Producția internă a atins un total de aproximativ un milion de tone echivalent petrol, ceea ce reprezintă circa 22% din total. Dacă comparăm situația din primele cinci luni ale anului cu cea din perioada similară a anului trecut, constatăm că producția internă a scăzut cu aproximativ 7,4%. În același interval, importurile de țiței au crescut cu peste 40%.

Mai mult, datele INS arată că în ultimii ani, producția internă de țiței a avut o pondere tot mai mică, ajungând la aproximativ 24% anul trecut. Este interesant de remarcat că aceasta a scăzut sub pragul de 30%, atins în anul 2021. Vom discuta despre acest subiect cu analistul pieței de energie, doamna Eugenia Gușilov, care este în legătură directă cu noi. Bună ziua!

Eugenia Gușilov: Bine v-am găsit! 

Vedem, pentru început, că Ministerul Energiei a declarat stare de urgență, nivel de criză, în urma problemelor de aprovizionare apărute la rafinăria Petrobrazi, după incidentul legat de țițeiul din import, de origine azeră. Cei de la OMV Petrom, compania care deține rafinăria, au respins două transporturi de țiței pe motiv că erau contaminate cu cloruri organice, iar această contaminare s-ar fi produs la portul de încărcare din Ceyhan, Turcia.

Din acest motiv, rafinăria nu a mai avut o parte din țițeiul necesar pentru rafinare. Spuneți-ne, vă rog, cât de vulnerabili suntem la astfel de situații?

În mod normal, contaminarea cu cloruri organice este un eveniment rar și este prima dată când se înregistrează așa ceva într-un stat membru al Uniunii Europene. Acest lucru nu exclude însă posibilitatea de a fi un act de sabotaj la portul de încărcare, respectiv în Azerbaidjan. Pe de altă parte, dacă vorbim despre volume, OMV Petrom a respins două vase care însumau 184.000 de tone de țiței. Nu este un volum foarte mare, iar reprezentanții companiei și ai Ministerului Energiei au precizat că sunt afectate 10 zile de producție la capacitatea obișnuită a rafinăriei Petrobrazi. Ministerul Energiei a eliberat 110.000 de tone din stocurile de urgență, deținute tot de OMV Petrom, ceea ce înseamnă că o parte din acest deficit temporar a fost acoperit chiar de companie, din stocurile comerciale.

Din datele pe care le aveți, discutăm într-adevăr despre o situație excepțională, nu una des întâlnită. Autoritățile nu au comunicat, ce-i drept, care este cauza acestei contaminări. Ce scenarii sunt posibile? Este posibil, până la urmă, și amestecul unei mâini criminale?

Putem vorbi despre un act de sabotaj, dar trebuie aduse dovezi, iar acest lucru este destul de greu de probat, pentru că această contaminare s-a produs nu pe teritoriul Uniunii Europene, nici măcar în Turcia, ci în portul de încărcare, adică în afara spațiului UE, într-o țară care nici măcar nu este membră NATO. Oricum, avem de-a face cu o înrăutățire a relațiilor dintre Rusia și Azerbaidjan, ca urmare a altor incidente care s-au produs cu un avion aparținând unei linii aeriene azere, care a fost doborât de apărarea antiaeriană, și a unui alt incident în care au fost implicați cetățeni azeri din Rusia. Prin urmare, în momentul de față, relația dintre Azerbaidjan și Rusia este destul de tensionată.

Pe de altă parte, avem de-a face cu al doilea val de reconfigurare a traseelor petroliere, după primul val care a avut loc în 2022-2023. Practic, țițeiul canadian urmează să fie scos de pe piața americană, ca urmare a războiului tarifar dintre America și Canada. America permite, în schimb, intrarea țițeiului din Venezuela, iar țițeiul canadian își caută o piață de desfacere în China. Aceasta înseamnă că țițeiul rusesc, care deține o cotă de piață în China și este vândut acolo, va fi scos de pe piața chineză, adică va fi „înghesuit” și, practic, va face un exit.

Se va vinde mai puțin țiței rusesc pe piața chineză. Deci, avem de-a face cu această a doua reconfigurare a rutelor și traseelor care vizează fluxurile de țiței la nivel mondial și care afectează, bineînțeles, Rusia.

Acest țiței din Azerbaidjan, pe care OMV Petrom ar fi trebuit să-l cumpere, a plecat dintr-o conductă, pe ruta Baku-Tbilisi-Ceyhan. Practic, o conductă care traversează trei țări și are o lungime de peste 1.500 de kilometri. Din punct de vedere tehnic, această contaminare ar fi avut loc fie în Azerbaidjan, fie în Turcia, la celălalt capăt, nu? Pentru că pe parcurs nu prea ar fi avut cum.

În Turcia sunt slabe șanse, pentru că turcii sunt foarte interesați să devină un hub de tranzacții și un hub comercial. Pe de altă parte, Rusia are motive să fie supărată pe Azerbaidjan, ca urmare a incidentelor pe care le-am menționat mai devreme și a altor incidente diplomatice care tensionează relația. Rusia a folosit celelalte rute, pe care le-ați menționat, care ocolesc conducta ce trece prin Rusia.

Deci, practic, rutele alternative există, iar Baku-Tbilisi-Ceyhan a fost lansată din 2006, nu? A fost deschisă această rută alternativă. Pentru țiței și gaze, există două conducte paralele. Una este de țiței, alta de gaz, și au fost construite cu exact această menire: de a evita teritoriul Federației Ruse.

A devenit România tot mai dependentă de importurile de țiței din Azerbaidjan, pe această conductă?

România a devenit dependentă de surse alternative, care nu provin din Federația Rusă. Aici, România a depus eforturi, la fel ca și celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar Azerbaidjanul este o sursă importantă, non-rusă, pentru țițeiul care ajunge în România.

Avem vreo certitudine, doamna Gușilov, că acest țiței pe care îl importăm din Azerbaidjan este țiței azer și nu țiței rusesc?

Foarte bună întrebare! În mod normal, dacă relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan ar fi fost bune, am fi putut să suspectăm, pentru că Rusia are această agendă de a forța Azerbaidjanul să amestece țițeiul propriu cu țiței rusesc. Astfel, prin acest vicleșug, prin acest artificiu, ar ajunge mai mult țiței rusesc, iar ulterior ar fi foarte greu să demonstrezi care moleculă este azeră și care este din Federația Rusă. 

Deci Rusia ar fi vrut și a făcut presiuni asupra Azerbaidjanului pentru a implementa această schemă de ocolire a sancțiunilor. Însă, având în vedere starea actuală a relațiilor dintre Azerbaidjan și Rusia, pentru prima dată Azerbaidjanul este într-o postură în care poate face pași pentru a se îndepărta de Rusia, deoarece Turcia sprijină Azerbaidjanul, o situație unică care nu exista în anii ’90.

Practic, acum Azerbaidjanul nu mai depinde atât de mult de Rusia în ceea ce privește politica externă și poate să-și asume decizii autonome, chiar de îndepărtare, care nu satisfac dorințele Rusiei.

Vă propun să ne uităm puțin și la ce se întâmplă în țara noastră, pentru că, așa cum ați menționat, în urma acestui incident, OMV Petrom a fost nevoită să scoată din stocurile de urgență 80.000 de tone de țiței și alte 30.000 de tone de motorină. Pentru început, spuneți-ne, vă rog, cât de gravă este situația când ajungi să apelezi la stocuri de urgență petroliere?

Este un incident care creează o criză, dar pe termen scurt. Ar afecta operarea rafinăriei Petrobrazi doar pentru 10 zile, iar pentru soluționarea acestei probleme s-a făcut apel la aceste stocuri de urgență. Atenție, România nu are un operator central, adică statul român nu are o entitate delegată să gestioneze aceste stocuri.

Din acest motiv, România se bazează pe operatorii economici, pe care îi mandatează să constituie aceste stocuri. În fiecare an se hotărăște structura stocurilor, adică proporția de benzină, țiței, motorină sau păcură. Aceste stocuri se constituie după două metode: fie să acopere 90 de zile de importuri nete, fie să acopere 61 de zile de consum.

În funcție de metoda folosită, volumul maxim de stocuri ar fi de aproximativ 1,8 milioane de tone echivalent petrol (în varianta maximă, de 90 de zile de import) sau 1,5-1,6 milioane de tone echivalent petrol (dacă se acoperă 61 de zile de consum intern).

Vedem că producția internă de țiței a scăzut de la an la an, iar România a devenit tot mai dependentă de importuri. În ceea ce privește gazele naturale, am văzut și am discutat de foarte multe ori că România face pași importanți pentru a deveni independentă din punct de vedere al aprovizionării, asigurându-și din producția internă tot gazul de care are nevoie. Nu același lucru se întâmplă și cu țițeiul.

Tehnic vorbind, putem să mai facem ceva pentru a crește această producție internă, care scade de la an la an?

România este o zonă de producție petrolieră matură și foarte matură. Este printre regiunile cele mai exploatate, din care s-a extras petrol de peste 150 de ani. Prin urmare, chiar și cu implementarea unor tehnologii moderne de recuperare secundară și terțiară, nu avem o marjă de manevră atât de mare încât să creștem semnificativ producția de petrol în România, în viitorul apropiat.

Cu toate că România este o zonă de producție petrolieră matură, în continuare avem de-a face cu noi descoperiri, pe care le-a anunțat Petrom. Cam o dată pe an, mai descoperă câte un zăcământ de țiței, dar aceste descoperiri nu sunt de natură să ne reducă dependența de importuri, care acum este de aproape 77%.

Așadar, importăm foarte mult, chiar mult mai mult decât acum 4-5 ani.

În concluzie, după ce rezolvăm problema aprovizionării cu gaze naturale din producție internă și stăm liniștiți la acest capitol, considerați că autoritățile ar trebui să fie mult mai atente și în ceea ce privește reducerea dependenței de importuri de țiței? Ar trebui să stimuleze producția internă prin programe de prospecțiune, o implicare mai mare pe zona de explorare?

Aici, Petrom este actorul-cheie, pentru că este principala companie producătoare de țiței din România. Cele 110.000 de tone scoase acum (80.000 de țiței și 30.000 de motorină) nu reprezintă decât un procent foarte mic, 5-6%, raportat la stocul total, care este de aproximativ 1,8 milioane de tone echivalent petrol într-un an întreg. Avem această directivă europeană, directiva din 2009, care obligă statele membre să constituie stocuri într-o situație de urgență.

Și asta ne asigură acel buffer, acea plasă de siguranță. Dacă o criză se prelungește dincolo de 90 de zile, există scheme de ajutorare și solidaritate între state. În linii mari, acest concept provine de la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), deoarece ei au implementat pentru prima dată această politică de constituire a stocurilor de urgență la nivel de stat.

Doamna Eugenia Gușilov, vă mulțumim pentru această intervenție la emisiunea „Banii Azi”. Vom mai discuta cu dumneavoastră, urmărim acest subiect, pentru că este foarte, foarte interesant și arată ce vulnerabilități avem și pe această zonă.

Foto: (sursă: Facebook)

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici. Iar aici este newsletter-ul lui de pe Substack în limba engleză.

About Author