Varujan Vosganian: Societatea românească e mult mai controlată azi, decât a fost cu 30 de ani în urmă

Eminentul scriitor şi politician român a participat la Târgul de Carte din Sofia, unde blogul Podul Prieteniei i-a adresat o întrebare

Vladimir Mitev

Varujan Vosganian a fost în penitenciar în 1989, iar în timpul tranziţiei a fost ameninţat de condamnare în cadrul luptei împotriva corupţiei. Poate că personalităţile puternice provoacă şi inamicie dură. Nu se poate nega însă faptul că Vosganian este un scriitor contemporan foarte bun. La Târgul de Carte din Sofia el a vorbit în stilul său caracteristic, care dezvăluie înţelepciune şi profunzime. A vorbit despre semnificaţia uniformei în viaţa socială, despre secretele scrierii, despre armenitatea sa. Spre sfârşitul întâlnirii cu el, jurnalistul Vladimir Mitev din blogul Podul Prieteniei i-a adresat următoarea întrebare:

”Întrebarea mea este legată de socialism şi anticomunism. Cartea vorbește despre moştenirea socialismului şi perioada tranziţiei. În România tranziţia a fost dominată de două idelogii puternice – anticomunismul şi anticorupia. A fost un preşedinte, care personifică uniunea acestor două ideologiii – Traian Băsescu. La fel ca protagonistul cărţii ”Copiii Războiului” el a făcut parte din structurile de forţa din timpurile socialismului. Întrebarea mea este dacă aceste structuri de forţa ne-au eliberat din socialism.”

Varujan Vosganian a răspuns:

”Nu ştiu care a fost situaţia exactă cu Bulgaria. În România lucrurile au fost diferite. Au murit 1400 de oameni. Cred că sunt lucruri comune. Revoluţia a venit când tocmai românii s-au obişnuit cu comunismul. Revoluţia le-a găsit complet nepregătiţi. Al doilea, românii nu-şi imaginau că socialismul va cade. Nu cunosc nimeni din România socialistă – sociolog, scriitor, filosof, care chiar vag să vorbească despre postcomunism. Comunismul a fost ceva veşnic. Al treilea, în anii 80 în România n-a existat rezistenţa împotriva socialismului. Au existat câţiva oameni care au corespondat cu Radio Europa Liberă, care nu comunicau între sine şi nu organizau nimic.

În 1989 n-am avut structura anticomunistă legitimată. Aşa că Partidul Comunist s-a întors liniştit la putere. Securitatea n-a participat deloc în Revoluţia ca represalii. Când au început mişcările din Bucureşti, au chemat armata că să încheie armele. Aşa că securitatea n-a fost acuzată de crimă. Dar au fost uitate vechile ei crime. Tranziţia de la vechea la nouă securitate s-a făcut liniştit în mersul generațiilor. Cu excepţia liderilor securității ale căror nume se ştia, toţi ceilalți inclusiv torționarii s-au pensionat liniştit.

Sistemul s-a convertit. Acum are alte metode. Nici nu trebuie să te urmărească. Îţi citeşte Facebook-ul. Află ce prietenii ai. Află ce opinii ai. Află şi unde eşti, pentru că tu spui „sunt cu omul cutare”. Ai telefon mobil care te localizează. Unii îşi fac facturile pe telefon. Aşa că știu starea ta materială. E nevoie doar de acest lucru. E nevoie de oameni care sa fie centrul reţelelor şi din când în când să iasă în public. Există această reţea şi datorită diverselor forme de parteneriat serviciile de informaţii au ieşit de sub controlul sistemului politic. Înainte partidul stabilea cine conduce securitatea. La noi s-a inversat oarecum. Acum serviciile influențează cine conduce. S-a dovedit că ei au inerţie mai mare. La ei n-are ciclul Revoluția – Restaurație, nici ciclul electoral. Stabilitatea lor de lava volcanică, le da ascendenta asupre restul. Serviciile de informaţie de astăzi nu sunt mai crude decât Securitatea socialistă. Nu fac crimele de altădată. Dar ca om care face parte din elita politică a ţării mele, şi care am trăit şi înainte şi acum pot să vă spun că societatea este mult mai controlată acumă decât a fost acum 30 de ani. Camerele în care locuim au 3 perete. A patra este de sticlă.”

Varujan Vosganian nu poate fi un om clişeist, ceea ce îi creşte preţul ca om de opinie. Şi dacă ne dorim cu adevărat să ştim în ce lume trăim, este important să avem mai multe întâlniri cu intelectuali de rangul domnului Vosganian. Învaţând despre România, putem înţelege mult mai bine propria noastră ţară şi societate.

Venirea lui la Sofia şi traducerea a trei cărţi ale domniei sale se datorează neobositei traducătoare din limba română Vanina Bojicova. Adesea munca acestor ”luptători pe frontul liniştit al culturii” nu se recunoaşte în măsură meritată în cercurile jurnalistice şi intelectuale. Ea nu se limitеază doar la traducerea în sine, ci ţine de construirea unor legături dinamice de respect reciproc cu oameni, care nu permit fiecăruia să-i fie partener. De o asemena comunicare cu intelectuali din regiune avem nevoie şi noi din publicul. Fără poduri care să ne lege de ei – adică traducătorii şi promotorii, viaţa noastră ar fi mai tristă şi mai izolată. In acest sens standul românesc la Târgul de Carte precum și dedicația minunatelor traducătoare şi traducatori din limba română merita laudate in continuare.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

About Author