România se îndreptă spre alți cinci ani de Iohannis
Partajează asta:
Candidatul euroatlantic a primit un adversar comod pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale după o campanie, care a fost asemânată cu alegerea unui monarh, și nu al unui preşedinte
Vladimir Mitev
Acest articol a fost publicat pe 11 noiembrie 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.
România se îndreptă spre cinci noi ani de Klaus Iohannis ca şef de stat. În turul întâi al alegerilor prezidenţiale după 99,96% din voturi numărate reprezentantul PNL a primit 36,65%, în timp ce principalii adversari iau după cum urmează: Viorică Dăncilă – 23,8%, Dan Barna – 13,99% şi Mircea Diaconu – 9,25%. Pentru turul următor aşteptăm că alegătorii lui Barna, cei din minoritatea maghiară şi cei care au susţinut omul fostului preşedinte Traian Băsescu – Teodor Paleologu, să susţină Iohannis. Dăncilă probabil va primi o parte din voturile oamenilor, care au stat în spatele lui Mircea Diaconu, dar nu ale tuturor. Astfel Dănciă nu va avea şanse pentru a-l învinge pe Iohannis.
Aceste alegeri prezidenţiale au fost poate cele mai plictisitoare din istoria contemporană a României. N-au existat scandaluri, dezvăluiri, confruntări între candidaţii. Iohannis şi Dăncilă niciodată n-au apărut într-o dispută electorală cu ceilalţi candidaţi. Echipa lui Iohannis evident l-a instruit pe acesta că este suficient de simplu să treacă prin campania fără a face greşeli. El n-a apărut public niciodată într-un context necontrolat. Așa cum au comentat jurnaliştii românii – s-a creat impresia că România îşi alege monarh, și nu unul preşedinte.
Iohannis este euroatlantic convins, iar pentru români în general este important să se emite mesaje euroatlantice. În săptănâna dinainte de alegeri, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că NATO este pe drum să intre în ”moarte cerebrală”, fapt care i-a zguduit pe români, dar şi a provocat experţii de politica externă să afirme că trebuie votat candidatul care poate asigura legătură strânsă cu Casa Albă. Evident acest candidat este Iohannis. El susţiţne lupta împotriva corupţiei, se opune PSD-ului, iar aceste poziţionări îl face să câştige sprijinul clasei urbane de mijloc. Membrii acestei clase afirmă că în ciuda felul său neemoţional, reţinut şi plictisitor de a face politică, Iohannis nu-i face să simt ruşine de şeful de stat în faţa partenerilor occidentale.
Polemica a fost cine va ajunge în cel de-al doilea tur. Dăncilă este criticată pentru lipsa de calităţi, dar conducerile socialdemocraţilor din ultimii ani au crescut veniturile în sectorul de stat, pensiile şi au condus țara pe fondul condiţiilor unei creşteri economice. În acest an pensiile au fost mărite de 15%, iar anul următor vor fi mărite cu 40%. Salariul net mediu din sănătate şi sectorul asistenței sociale a ajuns la 810 de euro, iar în educaţie s-a ridicat la 767 de euro. Probabil asta explică de ce mulţi oameni au votat Dăncilă, dând semn că nu doresc conducere sau lideri, care ar dori să taie veniturile de stat prin austeritate.
Pe locul trei este liderul partidului tinerilor din politica românească – USR – Dan Barna. Considerat drept omul lui Macron din politica românească, el a emis mesaje tehnocrate – împotriva corupţiei şi clientelismului, împotriva partidelor şi liderilor tranziţiei, şi în susţinere pentru business-ul şi generaţiile noi. Partidul lui într-adevăr da putere oamenilor tineri, care cel mai adesea sunt născuți după schimbările din 1989. În timpul campaniei a fost publicată o investigaţie jurnalistică care a afirmat că Barna ar fi abuzat fondurile europene. Apoi DNA a anunţat că Barna nu este înculpat în niciun dosar. Dar a devenit clar, inclusiv din afirmările unor analişti cu ”greutate”, că Barna nu reprezintă interesul naţional al României la aceste alegeri. Evident interesul naţional este că Iohannis să câştige fără probleme.
Probabil singurul lucru mai interesant pentru primul tur a fost marea mobilizare a votanţilor din străinatate. A fost făcut un record de voturi în diaspora – 670 000. Peste jumătate dintre ei l-au preferat pe Iohannis, iar o patrime a stat în spatele lui Barna. Astfel de implicare a diasporei probabil este un apel către sistemul politic român să se deschide mai mult către românii din străinatate şi să-i dea o mai mare greutate diasporei, având în vedere că ei au votat pentru aşteptatul câştigator.
Românii din străinatate de regulă contează în alegerile prezidenţiale. În 2009 votul din diaspora i-a dat lui Traian Băsescu avantajul necesar în faţa lui Mircea Geoana. În 2014 cozile mari în faţa ambasadelor din Europa de Vest i-au provocat o mulțime de români din România să iasă să voteze pentru Iohannis, pentru că asociau cozile în faţa urnelor cu întoarcere către comunism.
Iohannis şi clasa urbană de mijloc pot relativ liniştit să aşteaptă cel de-al doilea tur, pentru că Dăncilă este un adversar comod pentru preşedintele actual. Din data de 4 noiembrie 2019 ţara este condusă de un guvern al PNL, din care provine şi Iohannis. După victoria lui aşteptata în cel de-al doilea tur, pentru prima dată etnicul german va conduce cu un cabinet, care este făcut din partidul lui. Guvernul însă este anunţat ca unul temporal şi va deţine puterea nu mai mult de un an până la alegerile parlamentare din sfârşitul lui 2020. Toţii aşteaptă cu interes, pentru că se vede clar că PSD continuă să aibă sprijin popular.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
