Elitele bulgăreşti trebuie să analizeze atent modul în care vor să acţioneze în diferite scenarii pe termen scurt pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale, astfel încât să reducă pagubile pentru ţară, care trebuie să decidă ca parte din UE ce rol doreşte să joacă în ea, crede diplomatul şi analistul de politică externă
Vladimir Mitev
Valentin Radomirski este diplomat bulgar şi expert de politica externă. A absolvit ”Studii Economice Internaţionale” în 1974 la Institutul de Stat pentru Relaţii Internaţionale din Moscova. Îşi începe activitatea la Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei în 1976. Între 2005 şi 2009 este consilier pentru politica externă şi securitate naţională în cabinetul premierului bulgar Serghei Stanişev. Între 2009 şi 2012 este ambsadorul Bulgariei în România. Apoi timp de un an este ambasador pentru cazuri speciale, responsabil pentru colaborarea regională. Între octombrie 2013 şi iunie 2015 este ambasador neacreditat la ambasada bulgără din Republica Moldova. În 2015 se pensionează. Opinia lui ca analist despre relaţiile internaţionale este deseori căutată de mediile bulgăreşti.
Acest articol a fost publicat pe 21 octombrie 2019 pe secţia bulgărească a site-ului Baricada.
Domnule Radomirski, preşedintele francez Emmanuel Macron a blocat începutul negocierilor cu Albania şi Macedonia de Nord pentru aderare la UE, în timp ce Sofia afirmase că este în interesul ei că Skopje să adere cât mai rapid. Oare politica externă a Bulgariei nu pare setată după un trecut, în care Macron nu exista, iar Trump n-a fost în Casa Albă?
De mult spun că politica externă a Bulgariei nu ţine în cont situaţia schimbată din lume. Am subliniat asta în diferite feluri. În ultimii câţiva ani avem o situaţie internaţională complet nouă. Aproape 30 de ani a existat o hegemonie a Statelor Unite. Dar această perioadă se încheie.
SUA se retrage din Orientul Mijlociu. Însă încearcă să facă asta în felul cel mai puţin ruşinos. Se retrag controlat. China este adversarul lor de bază acum. Iar Orientul Mijlociu şi-a pierdut poziţia prioritară pentru americanii, pentru că SUA deja este cel mai mare exportator al resurselor energetice. Ideea pentru un Orient Mijlociu Mare (The Great Middle East) din timpul preşedintelui Bush-jr. a eşuat. Acum are loc o retragere, care trebuie să fie cât mai lipsită de durere din punctul de vedere al politicii interne.
Toate elitele naţionale, care se gândesc la relaţiile internaţionale, înţeleg că o nouă epocă a început. Unul dintre semnele pentru această nouă epocă este Macron. Dar el este numai unul dintre reprezentanţii ei. Elitele germane şi franceze analizează și gândesc unde stă statul lor în această situaţie. Elitele bulgăreşti nu au o asemenea abordare. Se apelează la unire, la gândire nouă, dar nu există mişcare în acest sens.
Ne aflăm într-o perioadă de tranziţie. Situaţia veche în relaţiile internaţionale nu mai e valabilă. Cea nouă încă nu este stabilită. Asta e tragic. În asemenea epoci au loc mari războaie şi cataclisme. Creşte importanţa forţelor regionale.
În Bulgaria nu se înțelge că trebuie să ne gândim unde vom fi după câţiva ani când s-ar putea dezvolta câteva scenarii diferite. Trebuie acum să creăm premisele, care ne vor permite ca interesele noastre naţionale de bază să nu fie încalcate.
În lumea dinainte de Trump SUA şi Germania au fost împreună…
Elita întregii Europe de Vest a fost strâns legată de elita americană. Chiar şi acum o mare parte din elitele europene continuă să fie cele vechi, spre deosebire de o parte din elitele din SUA, care sunt înnoite. Cu excepţia lui Macron, în anumită măsură a celui din Italia, în anumită măsură a lui Orban şi Kaczynski elitele europene sunt aceleași.
Care trebuie să fie politica externă a Bulgariei în lumea această? Bulgaria are interese strategice legate de Macedonia de Nord. Ce trebuie să facă Bulgaria într-o situaţie în care Macron se opune integrării ţărilor precum Albania şi Macedonia de Nord?
Bulgaria trebuie să înţeleagă care este viziunea ei pentru viitorul UE. Strategic, UE este bună pentru Bulgaria. Tactic ea nu este bună în anumite privinţe. Noi încă percepem UE ca Comunitate Economică Europeană – ca o uniune solidară şi socială. Dar după acordul din Maastricht, ea a devenit o uniune a competiţiei, o uniune de prădători. Dar noi am fost introvertiţi cu probleme noastre şi nu ne-am dat seamă ce se întâmplă. Acum vedem că ne oferă mărfuri de calitate a două la preţuri mai mari. UE trebuie reformat serios, dacă doreşte să continue să existe. Din punctul de vedere al Germaniei şi al Franţiei, ea se află la răscruce, pentru că trebuie să decidă dacă doreşte să aibă subiectivitate geopolitică şi geomilitară, uniunea având în prezent numai subiectivitate geoeconomică. Premierul luxemburghez a spus acum câteva zile că sancţiunile europene împotriva Turciei nu o vor opri, pentru că UE nu are armată.
Cum vede Bulgaria UE în viitor? Care este rolul Bulgariei într-o UE viitoare? Din aceste răspunsuri va ieşi şi răspunsul pentru Balcanii de Vest. Nu putem contempla numai privind Macedonia. Dacă ne gândim numai la Macedonia, am spune că interesul strategic nostru este că ea să intre în UE. Dar pentru noi conjunctural a fost foarte bine că Franţa a stopat-o, că să nu fim noi cei care o opresc. Noi ştiam că Parisul le va opri. Acum îi mai putem presa pe subiecte mărunte, legate de istorie. Dar asta nu conteză. Noi am cedat istoria noastră de mult – încă din 1991, când am recunoscut Macedonia fără condiţii. Atunci preşedintele Jelio Jelev şi ministrul de externe Stoyan Ganev se întreceau cine o va recunoaşte primul. Noi am făcut greşeala strategică de mult.
Întrebarea e unde ne situăm în viitor şi în noua Europa, că să nu suferim mai mult din cauza rearanjării a straturilor geopolitice. Dar nu se gândeşte nimeni la asta. Sunt convins că elitele germane, franceze şi celelalte elite serioase se gândesc la viitorul ţărilor lor.
Competiţia din Balcani între ţările ortodoxe continuă…
Nu s-a oprit niciodată…
…dar oare epoca nouă n-ar trebui să ducă la mai multă colaborare între ele?
Ar trebui să ducă, dacă ei conştientizează că stau la perferie. Ceea ce Franţa face acum arată dorinţa ei ca înainte sau împreună cu Albania şi Macedonia de Nord în UE să între Serbia. Chiar și acum este un fapt neștiut de publicul larg că în 2005 exista probabilitatea ca Bulgaria să nu intre în UE, pentru că Germania ţinea cu Croatia, iar Franţa – cu România. Astfel au apărut probleme între Bulgaria şi România. Francezii au dat startul unei campanii de concurenţă cu românii care și astăzi continuă din inerţie. Acum asta se vede în Balcanii de Vest. Fiecare dintre marile ţări căută aliaţi pe Balcani. Astfel contradicţiile între cei mari sunt transferate artificial și în Balcani.
În Belgrad singurele monumente aparţin unor francezi. Nu vorbesc despre rusofilismul sârbilor. Există şi o concurenţă între Germania şi Franţa, cine va fi liderul.
Serbia este o țară interesantă privind politica sa externă. Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost acolo în vară. Această lună preşedintele turc Recep Erdogan a vizitat Belgrad. Astăzi premierul rus Dmitrie Medvedev a fost acolo în vizită. În acelaşi timp sârbii pot călători la China fără vize şi au atras multe investiţii chinezeşti. Este interesant că Bulgaria se poziţionează într-un fel față de marile puteri mondiale, iar Serbia altfel. Ce concluzii trageți privind ambele ţări, având în vedere poziţionările lor?
Cred că Serbia se poziţionează mai bine privind variantele viitoare. Bulgaria nu se poziţionează. Continuăm să urmăm sindromul de satelit. Am ţinut cont până la capăt de Uniunea Sovietică. Acum încercăm să ţinem cont până la căpat de toţii partenerii noştri actuali, în ciuda contradicţiilor lor. În acelaşi timp Belgrad se poziţionează în raport cu diferitele variante viitoare.
Dar Sofia face parte din alilanţe, în care Belgrad n-a intrat. Apartenenţa noastră ne face să urmărim anumită linie…
Aşa e. Asta e marele joc. Am luat decizii. În 1991 am recunoscut Macedonia fără condiţii. În timp ce Grecia n-a făcut-o. A putut să recunoască Macedonia înainte de noi. Dar a aşteptat aproape 30 de ani pentru a face un contract, care îi rezolvă multe alte întrebări. Da, am intrat. Odată intraţi, vom face ce trebuie. Dar nimic nu e etern şi nici un contract nu e etern. Trebuie să ne gândim.
Ce este caracteristic sistemului relaţiilor internaţionale care prinde contur?
Ordinea internaţională veche se descompune. Ea a fost bazată pe principii, care au fost valabile la mijlocul secolului XX, chiar dacă începutul ei a fost pus după Primul Război Mondial. Nu există o nouă ordine şi noi principii. Acest aspect este rău pentru această perioadă. De jure suntem în realitatea veche, care însă nu se respectă. De facto suntem în realitatea nouă.
Realitatea veche a început să se descompune încă de la Războiul din Iraq în 2003. Au apărut noi noţiuni precum ”zona de securitate” şi ”zonă de deescalare”. Ele corespund noţiunilor vechi ”protectorat” şi ”colonie”. Nu există nimic nou în sens pozitiv în ciuda tuturor numelor noi. Suntem într-o perioadă de tranziţie. Va avea loc o redistribuire a sferelor de influenţa în lumea multipolară, care vine să ea locul lumii actuale – lumea unipolară. Întrebarea existenţială este cine şi cum va fi afectat de această redistribuire
Spuneţi că Bulgaria trebuie să se schimbe în raport cu lumea care se schimbă. Îmi aduc aminte că primul guvern GERB închidea ambasade bulgareşti, în timp ce în ultima perioadă se deschid noi ambasade şi consulate în diferite ţări din lume. Chiar ministrul Zaharieva a spus că Asia şi Africa trebuie să fie vectorii noi în politica externă a Bulgariei. Este asta un semn că ne mişcăm în direcţie nouă?
Ei recunosc vechile greşeli. În timpul primului guvern GERB au redus aproape de două ori bugetul ministerului de externe. În opinia mea deschiderea unor ambasade şi consulate noi (vechi) acum se face pentru a putea numi acolo oamenii lor. În Bulgaria în prezent ministerul de externe nu face politică externă.
Ce trebuie să schimbe Bulgaria pentru a se alinia la schimbările lumii?
Dacă elitele politice bulgăreşti nu și-au pierdut capabilitatea să gândească într-un mod naţional responsabil, ele trebuie să decidă unde sunt interesele naţionale în diferitele scenarii ale dezvoltării pe termen scurt a lumii. Perioada de tranziţie, în care se află lumea, este plină de diferite scenarii. O parte dintre ele ne pot afecta foarte grav. Trebuie să fim gata să ne salvăm ţară şi poporul de la consecinţele cele mai grave. Sunt convins că elitele vesteuropene fac asta. Nu întâmplător Angela Merkel a spus că idei care au fost eretice acum doi ani, astăzi trebuiesc gândite. Ea a mai spus că nemții nu pot ”automatic” aştepta că SUA va veni că să-i apere. Trebuie probabil să se gândească la propria apărare militară. Dar asta este doar ceea ce se vede la suprafaţă. În spatele unor asemenea afirmaţii se observă discuţii confidenţiale serioase, care l-au provocat pe cancelarul german să vorbească astfel. La noi nu gândim așa.
Elitele bulgăreşti trebuie să se gândească ce trebuie făcut dacă NATO se descompune, precum Tratatul de la Varşovia s-a descompus. Dar dacă cineva articulează asemenea variante la noi, el va fi automat acuzat. Elitele noastre trebuie să se gândească la asta. Cine putea spune acum patru ani, că Turcia ar face în Siria ceva ce NATO nu va sprijini. Există suficiente argumente pentru diferite scenarii şi trebuie să ne gândim la ele.
Citeşte în limba engleză!
Citeşte în limba bulgară!
About Author
Descoperă mai multe la Podul Prieteniei
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
