Vladimir Mitev: Reforma fiscală va fi unul dintre subiectele anului 2020 din România

Fondatorul blogului ”Podul Prieteniei” a acordat un interviu postului de televiziune Bloomberg Bulgaria despre reformele fiscale din România în ultimii ani şi despre nevoia de o colectare mai mare a veniturilor

Vladimir Mitev

În data de 6 ianuarie 2020 fondatorul blogului Podul Prieteniei Vladimir Mitev a fost intervievat de postul de televiziune Bloomberg Bulgaria cu ocazia articolului publicat de el cu privire la reformele fiscale din România în perioada 2015-2019. Jurnalistul a analizat măsuri precum cota specială a TVA-ului pentru hrana, ”revoluţia fiscală”, care a transferat povara plătirii contribuţiilor sociale asupra angajaţilor, a discutat despre efectele măsurilor precum taxa ”pe lăcomie” asupra cifrei de afaceri a instituţiilor financiare şi despre eliminarea taxei de venit pentru o mare parte dintre programatori. Au fost remarcate aspectele pozitive ale măsurilor introduse – precum consumul crescând, dezvoltarea economică, veniturile mai mari, dar şi aspectele negative – precum lipsa de predictibilitate pentru mediul de afaceri, creşterea deficitului bugetar şi a deficitului pe cont curent, finanţarea insuficientă a serviciilor publice.

Vladimir Mitev a prognozat că politica fiscală va fi un subiect important şi în anul 2020, pentru că guvernul PNL intenţionează să facă o reformă fiscală, care să crească și mai mult colectarea veniturilor fiscale. Pe 16 ianuarie 2020 cunoscutul economist politic român Cornel Ban va prezenta un raport propriu, scris împreună cu Alexandra Rusu, despre problemele puse de sistemului fiscal românesc în cadrul unui eveniment organizat de fundaţia Friedrich Ebert România la hotelul Intercontinental din Bucureşti. Astfel de evenimente arată că probabil vor avea loc mai multe discuţii şi confruntări care vor avea ca subiect direcţia politicii fiscale din România.

Urmează transcrierea interviului, realizat de Delyan Petrişki.

Trecem la analiza jurnalistului Vladimir Mitev – un jurnalist, care urmăreşte îndeaproape procesele din România. Domnule Mitev, bună ziua! An nou fericit! Şi mulţumesc pentru invitaţia acceptată! Este o plăcere!

Bună ziua! Pentru mine la fel.

Domnule Mitev, hai să începem cu contextul politic şi cutremurele politice din România din ultimii ani. Dar nu ne vom concentra pe lupta pentru putere, ci pe importanţa reformelor fiscale pentru atragerea sprijinului electoral. Există un loc pentru sistemul fiscal în această luptă pentru putere?

În opinia mea există, într-adevăr. În România avem un sistem bipolar specific. Pe de o parte stau structurile tehnocrate, corporaţiile, serviciile secrete, iar pe de altă parte stau partidele şi oligarhia, a căror platformă vizibilă este Partidul Social Democrat. Ea a condus până în octombrie 2019. Am văzut bine confruntarea acestor forțe în justiţie – au fost proteste, și acestea au fost foarte mediatizate în plan internaţional. Lupta între aceste forţe în domeniul politicii fiscale a stârnit mai puțin interes.

În societăţile în care statele s-au retras din economie şi business-ul este puternic, politica fiscală este unul dintre puţinele spaţii prin care statul poate influenţa procesele sociale. Aşa că social-democraţii au folosit sistemul fiscal pentru a exercita influenţa asupra unor părţi din clasa de mijloc şi business-ul, care pun interesele lor în defavoarea corporaţiilor. Mai mult, socialdedmocraţii au folosit sistemul fiscal pentru a oferi avantaje în beneficiul claselor defavorizate. De exemplu, a fost introdusă o cotă specială a TVA pentru hrană, pentru medicamente şi alte produse.

Tot timpul PSD a fost acuzat de business că schimbă regulile, că nu creează un mediu de afaceri previzibil. Dar PSD a văzut în politică fiscală o posibilitate să atragă pe partea sa business-ul pe care îl consideră ”bun”. Se poate spune că pentru socialdemocraţii a existat un business ”rău” – băncile, societăţile de distribuire de electricitate, şi unul ”bun”, care este productiv.

N-am văzut PSD introducând în niciun moment măsuri împotriva business-ului productiv. Ştim că industria auto din România este foarte dezvoltată. Ea asigură 14% din PIB și 26% din exportul românesc. Socialdemocraţii au acţionat într-un mod care a lovit sectorul financiar printr-o măsură, numită ”taxa pe lăcomie”, care însă nu a afectat sectorul auto. În acest sens am asistat la o luptă între cele două poluri de putere în domeniul politicii fiscale.

Taxa ”pe lăcomie”. Frica de introducerea ei a influenţat direct fluviul investiţiilor străine către România şi activitatea economică.

N-am văzut exact asta în datele despre investiţiile străine din România. În iunie 2019 investiţiile străine acolo se ridicau la 83,8 miliarde de euro.

Aşa e. În privința lor există o revenire față de anul trecut, dar a existat şi reţinere în 2018.

În 2018 ele au fost la un nivel de 5,8 miliarde de euro. Cred că asta nu e atât de rău. În opinia mea ceea ce este semnificativ pentru atragerea investiţiilor nu este politica fiscală. Ea într-adevăr are anumit efect negativ, pentru că modificările dese creează un mediu de afaceri care e greu de anticipat. Dar ceea ce contează este că statul acordă ajutoare în special părţii productive din investiţiile străine. Astfel se creează un model, care a dus la dezvoltarea crescândă a industriei auto din România. Probabil există diferiţi analişti cu diferite opinii. Cel puţin eu văd efectul măsurilor fiscale introduse din alte puncte de vedere, nu în privința atragerii investiţiilor.

Bine. Ultima mare modificare a Codului Fiscal a fost în 2015, nu?

În 2015 a fost introdusă cota specială a TVA pentru hrană. Dar apoi a fost introdusă de exemplu aşa-numita ”Revoluţie Fiscală”. Am scris despre ea într-un articol, care a apărit la începutul anului pe site-ul Investor.bg. Ea a fost o modificare semnificativă, legată de contribuţiile sociale. Ea însemna transferul marii părţi din povara pentru plătirea contribuţiilor sociale către angajaţi. Ea a intrat în vigoare la începutul anului 2018.

Care este efectul final al acestei serii de modificări din România? Scopul a fost să fie stimulat consumul, nu? Oare nu s-a stricat echilibrul?

Exact. În întreaga perioadă a guvernării lui PSD a fost urmărită o politică de creştere prin consum şi venituri mai mari. Socialdemocraţii, pe de o parte, reduceau taxe diferite – TVA şi altele, dar, pe de altă parte, ridicau salariile în sectorul de stat şi pensiile. Criticii, care pot fi văzute la Banca Naţională a României şi între analiştii din instituţiile financiare, avertizau că astfel se creează deficit bugetar şi deficit la contul curent, pentru că un consum mai mare creştea importurile. Asta se vedea. Când noul guvern al lui PNL a venit la putere, el şi-a început activitatea descoperind găuri în buget, de care nu se ştia mai devreme.

Efectele nu poate fi judecate uşor, pentru că schimbările în sine n-au fost într-o singură direcţie. De exemplu, observam o mare creştere economică în România din ultimii ani – 6-7%. În anul 2016 a ajuns la 6%. În anul 2017 – la 7%.

Dar se spunea că nu e o creştere sustenabilă…

În orice caz, asta a fost modelul atunci. În condiţiile în care acum guvernează PNL se va schimba filosofia conducerii. PNL doreşte buget echilibrat. Ministrul lor de finanţe Florin Cîţu vine din sectorul financiar şi este un fan al austerităţii. El crede că se poate creşte prin austeritate.

Presupun că ceea ce vor încerca să facă ar fi să crească investiţiile publice şi private. Probabil vine o perioadă, în care creştere nu va veni atât de mult din consumul ridicat, cât de investiţii.

Este foarte important pentru ei să încerce să schimbe serviciul fiscal, pentru că România a realizat o creştere semnificativă a PIB-ului. În anul 2015 acesta s-a situat la un nivel de 160 miliarde de euro. În 2018 a ajuns la peste 200 miliarde de euro. Dar socalidemocraţii n-au reuşit să folosească această creştere printr-o colectare mai mare. Este ceva care probabil chiar şi ei acceptă ca o critică pertinentă a guvernării lor.

Serviciul fiscal din România n-a fost efecient deocamdată. Probabil va fi interesant pentru telespectatorii lui Bloomberg să afle că serviciul fiscal bulgăresc este dat ca exemplu în România. Nu ştiu cum va suna asta la noi, pentru că ne-am obişnuit că românii să fie daţi ca exemplu pentru lucrurile pozitive. Dar diferiţi analişti români scriu că în Bulgaria colectarea taxelor este mai mare decât cea din România. Ei doresc să fie făcută o reformă, care să conducă la un asemenea efect şi în România.

Să vă întreb şi dacă calitatea serviciilor publice n-a suferit din cauza acestei filosofii – acordarea unor privilegii consumatorilor prin taxe pe venit redusă, taxa pe profit pentru companiile mici să fie simbolică. A suferit calitatea serviciilor şi a bunurilor publice?

Da. Nu am putut discuta deocamdată despre toate dimensiunile reformelor fiscale. Probabil este important de menţionat că microintreprinderile cu cifra de afaceri de sub 1 milion de euro plătesc taxa de numai 1%. În acest sens a devenit un beneifciu să ai propria sa afacere în România. E mai bine să lucrezi pentru tine, decât să te întorci acasă obosit după ziua de muncă pentru vreo corporaţie. Aveţi dreptate că o altă critică la adresa politicii fiscale a socialdemocraţiilor este aceea că serviciile publice nu sunt finanţate suficient. Asta duce la o situația în care chiar și oamenii cu venituri mari pleacă din România, nemulţumiţi că serviciile publice nu se află la un nivel satisfăcător. Presupun că asta va fi un subiect al noului an, pentru că astăzi am văzut că pe 16 ianuarie 2020 într-unul dintre marile hoteluri din Bucureşti va fi lansat raportul unui important economist politic român – Cornel Ban, care discută tocmai despre sistemul fiscal, insuficienta colectare a taxelor şi insuficienta finanţare a serviciilor publice.

Asta va fi un subiect al anului care vine. Pot prognoza că va fi o luptă cu privire la tipul de reformă care să fie implementată şi cu cu privire la direcţia în care să se dezvolte sistemul fiscal.

Aşa e, dar dacă asumăm că pentru al cincilea an în consecinţă vor fi schimbate legile fiscale, acesta e bun semn pentru investitori? Se subînţelege că mediul de afaceri nu este previzibil.

Vă orientaţi foarte bine, există o asemenea critică îndreptată împotriva politicii fiscale a guvernelor din România în ultimii ani. În opinia mea aceste modificări au fost într-o anumită măsură inevitabile, pentru că în România există o competiţie între polii de putere despre care vorbesc. Pentru a rămâne la putere socialdemocraţii trebuie să ofere ceva societăţii. Nu este suficient simplu să propună candidaţi şi să câştige alegerile, cum se întâmplă în alte ţări. Nu se poate rămâne în putere din inerţie. Competiţia presupune să aibă loc lupte şi schimbări.

Totuşi cred că PNL are încrederea corporaţiilor şi sectorului financiar. Chiar dacă ar fi introduse noi modificări fiscale, presupun că ele vor fi în beneficiul business-ului. Vom vedea ce se va întâmpla. Probabil există măsuri pentru creşterea colectării, care nu sunt legate de schimbarea regulilor, ci de o organizare mai bună.

În articolul dvs puneţi accent pe eficacitatea serviciului fiscal din România, care rămâne în urmă în ceea ce privește taxa pe profit, la taxa pe venit şamd. Este interesant cum acești stimuli fiscali, aplicaţi de socialdemocraţi în timpul în care au fost la putere, o perioadă altminteri plină de crize, au dus poate la un mediu de afaceri mai bun. Aţi spus că oamenii îşi fac propria afacere. S-au creat condiţiile pentru dezvoltarea sectorului de tehnologie înaltă. Oare este aşa?

Una dintre modificările fiscale pe care n-am menţionat-o, dar acum voi putea spune ceva cu privire la ea este că în România programatorii care au venituri peste un anumit nivel nu plătesc taxa pe venit deloc. Asta desigur a încurajat recalificarea angajaţilor către industria IT. În acelaşi timp face parte din politica socialdemocraţilor de încurajare a mediului de afaceri. Începând cu 2018 România are propriul său unicorn – o companie, care are un capital de de peste un miliard de dolari şi îşi dezvoltă activitatea în domeniul inteligenței artificial şi a automatizării. Investitorii străini din acest domeniu sunt mulţi. Din punctul de vedere al acestui sector eliminarea taxelor pe venit pentru angajaţi este un plus. Se observă şi cifre de afaceri crescânde în această sferă.

Am descrie ca o măsură de succes şi cota specială a TVA-ului. Socialdemocraţii reprezintă politic într-o anumită măsură partea mai săracă a populaţiei, oameni din oraşele mai mici, aşa că cota specială a TVA într-adevăr a crescut puterea de cumpărare a oamenilor de rând. Şi a contribuit la marea creştere economică la care am asistat în România. Salariul mediu net din România se apropie la 700 de euro, care probabil tot poate fi datorat conducerii PSD.

Domnule Mitev, a fost o plăcere să discutăm cu dvs.!

Plăcerea a fost de partea mea! M-aş bucura să fiu din nou oaspetele postului vostru de televiziune.

Vladimir Mitev, jurnalist, despre iniţiativele fiscale din România, care au început să fie aplicate mai des din 2015 încoace. Socialdemocraţii le-au introdus. Acum guvernul PNL va trebui să rezolve un deficit dublu şi să se opună pericolului de reviziure a rating-ului de credit al României din cauza unor iniţiative fiscale, despre care am discutat cu Vladimir Mitev.

Citeşte în limba engleză!

Citeşte în limba bulgară!

 

About Author