Expert danez: Trebuie să existe inițiative pentru o mai bună integrare a Bulgariei și României în UE

Un interviu cu un expert danez în relații internaționale despre rolul țării sale în Europa de Sud-Est și despre viziunea sa asupra schimbării din această regiune

Vladimir Mitev

Vladimir Mitev de la “Cross-border Talks” vorbește cu Zlatko Jovanovic de la Organizația Democrația în Europa, cu sediul în Danemarca, despre interesele economice și de securitate ale Danemarcei față de România și Bulgaria. Zlatko Jovanovic spune că Danemarca are interese în domeniul agriculturii în România, dar în ultima vreme atenția publică daneză s-a concentrat mai mult asupra Balcanilor de Vest, deoarece țările din această regiune ar putea adera la UE. 

De asemenea, Zlatko Jovanovic amintește că, din punct de vedere strategic, Danemarca este interesată de progres social, de modernizare, de coeziune. “Danemarca vrea să împuternicească oamenii care vor să participe la societățile democratice din UE”, spune expertul danez. El adaugă că Danemarca are o perspectivă un pic britanică asupra UE și tinde să vadă UE ca pe o piață, ca pe o comunitate economică, și nu ca pe o organizație care se îndreaptă spre un stat federal. Însă, după Brexit, Danemarca s-a îndreptat spre o înțelegere franceză a UE și, astfel, problemele sociale devin mai importante. 

Ce inițiativă sau demersuri între români și bulgari ar putea promova încrederea între ei? Zlatko Jovanovic subliniază că cele două țări rămân cumva misterioase pentru Europa de Vest. El amintește de comunitatea Balcanii Deschiși, care reprezintă un mini-spațiu Schengen în Balcanii de Vest. Dar, în ceea ce privește România și Bulgaria, o astfel de inițiativă mini-Schengen ar putea provoca efecte și reacții opuse. În ceea ce privește aderarea lor la spațiul Schengen, cele două țări au o imagine oarecum negativă în Europa de Vest, deoarece de obicei se publică știri despre ele atunci când ceva nu este în regulă.

Video-ul cu subtitrări în limba română poate fi urmărit aici:

Interesele daneze în Europa de Sud-Est

Domnule Jovanovic, mai întâi de toate, care sunt interesele economice sau de altă natură ale Danemarcei, inclusiv cele de securitate, care sunt legate de Europa de Sud-Est? Care sunt problemele de care Danemarca se preocupă și care este interesul său în mod specific în ceea ce privește România și Bulgaria?

Voi începe prin a spune că, în general, cele mai importante interese au fost legate de integrarea în UE, de problema asigurării dezvoltării democratice în aceste țări. Cel puțin asta este ceea ce se prezintă cel mai adesea atunci când vorbim despre întreaga regiune a Europei de Est și de Sud-Est. În ceea ce privește România și Bulgaria, au existat interese economice. Au existat de la bun început niște interese în special pentru România în ceea ce privește agricultura.

Danemarca are un sector agricol relativ puternic. Și, din această perspectivă, danezii și-au văzut interesul pentru cumpărarea de proprietăți sau dezvoltarea de proprietăți, mai ales în România, mai puțin în Bulgaria. Bulgaria a fost în mod tradițional mai mult, ca să spunem așa, industrială. Și, în continuarea acestui lucru, în ultimii ani au existat, de asemenea, un anumit interes economic în dezvoltarea unor lucruri cum ar fi, de exemplu, sectorul IT., sectorul comunicațiilor și așa mai departe. Interesul danez a crescut puternic, nu în ultimul rând în România, în jurul Transilvaniei și în vechea regiune tradițională transilvăneană, dar și în întreaga zonă generală a Europei de Est și de Sud-Est.

În ceea ce privește problemele de securitate, aceste chestiuni nu au fost văzute atât de mult înainte. Dar în momentul invaziei rusești în Ucraina, la începutul acestui an, în februarie anul acesta, acest lucru a devenit brusc ceva despre care auzim mai des. Și în acest caz, accentul a fost pus pe țările care se învecinează cu România și Bulgaria, mai exact, țările din Balcanii de Vest care nu sunt încă state membre ale UE. Și asta pentru că acestea au fost considerate o nouă zonă de criză potențială. Și, din acest motiv, s-a vorbit tot mai mult despre securitatea în întreaga regiune. Dar, din nou, concentrându-ne în mod special pe zona țărilor din Balcanii de Vest.

Danemarca drept promotor al progresului social și al “tehnologiei sociale” în Europa de Sud-Est

Bine. Permiteți-mi să vă dau un mic exemplu din orașul bulgar Ruse. Și apoi să vă pun o întrebare. Danemarca, nu chiar ca stat, dar prin intermediul unor fundații din Danemarca, a încurajat reforma asistenței sociale în regiunea noastră. Și sunt conștient că organizațiile din Bulgaria și România au colaborat într-un fel adoptând know-how-ul danez în acest domeniu. Așa că acest lucru ar putea fi surprinzător pentru unii oameni. Exportul ar putea fi nu doar de tehnologie inginerească, ci și de tehnologie socială. Deci, care este, de fapt, perspectiva daneză asupra unei cooperări sau integrări regionale mai strânse în sud-estul Europei între Bulgaria și România și, în general, în regiune?

Am făcut multe aici cu proiecte de acest gen. Dar, privit din perspectiva daneză generală, s-a pus mult accent pe inițiativele sociale și pe inițiativele care împuternicesc segmente mai mari ale populației. Astfel, aceasta a fost văzută ca o modalitate de a asigura includerea mai multor persoane în procesul de luare a deciziilor. Și, de asemenea, Danemarca este interesată ca populația să fie mai interesată de întregul proiect al Uniunii Europene. Așadar, din această perspectivă, inițiativele sociale de acest tip sunt, de asemenea, considerate ca fiind o parte a responsabilizării oamenilor care ar trebui să participe la dezvoltarea democratică a țărilor. Aceasta este, în multe privințe, și pentru orice formă de integrare în Uniunea Europeană.

Problema este că, în mod tradițional, Danemarca a fost o țară care a fost un pic pe aceeași linie cu Regatul Unit în ceea ce privește modul în care a fost văzută UE. A fost văzută ca o piață cu, printre altele, unele interese economice care ar putea fi îndeplinite. Danemarca a intrat în UE în același timp cu Regatul Unit și a văzut UE mai degrabă ca pe o expansiune în scopuri diferite decât ca pe o federalizare mai accentuată. În acest caz, a fost așa cum am avut cazul unor țări precum Franța și Olanda și așa mai departe. Dar de la Brexit și de la ieșirea Regatului Unit din UE, Danemarca s-a aflat într-un nou tip de situație interesantă și precară. A început să se orienteze mai mult către atitudini și strategii pe care le cunoaștem din locuri precum Franța. Asta înseamnă că democratizarea Uniunii și funcționarea Uniunii au fost în centrul atenției. Și, în acești termeni, problemele sociale au făcut parte din această evoluție.

O provocare: cum pot fi încurajate cultura transfrontalieră și cooperarea regională în sud-estul Europei

România și Bulgaria reprezintă o parte specifică a UE, deoarece nu fac parte din zona euro și nu sunt admise în spațiul Schengen. De asemenea, spre deosebire de multe alte țări europene, acestea nu beneficiază de scutire de vize pentru călătoriile în SUA. Așadar, aceste țări au ceva specific. În timp ce alte țări din UE au format un fel de comunități sau grupuri, cum ar fi Grupul de la Vișegrad, grupul Benelux, țările mediteraneene. Acestea au un fel de identitate și organizații între ele. Bulgaria și România rămân cumva izolate. Ele au o anumită gândire insulară. Nu au prea multă încredere una în cealaltă la nivel de stat. Așadar, vreau să vă provoc, dacă îmi permiteți. Ce inițiative ar putea încuraja o mai mare încredere? Cred că, dacă Danemarca este interesată de o mai mare coeziune socială în UE sau de dezvoltare, încrederea este un factor important. Și aveți experiența dumneavoastră din regiunea Balcanilor. Cum anume ar putea fi încurajat acest proces de europenizare sau cumva de gândire transfrontalieră în Europa de Sud-Est?

Ei bine, aceasta este, de fapt, o întrebare importantă, deoarece, ca să fiu sincer, România și Bulgaria sunt încă țări misterioase pentru majoritatea danezilor și chiar și pentru factorii de decizie politică. S-a pus un anumit accent pe așa numiții noi membri ai UE care se află mai aproape geografic de Danemarca, în special cele trei țări baltice, Letonia, Lituania și Estonia, precum și Polonia. Interesul față de Europa de Sud-Est nu a fost foarte mare. Prin urmare, nu au existat aceleași inițiative culturale de la început, precum și alte inițiative. Este încă o zonă puțin necunoscută. Nu văd multe inițiative de aici în ceea ce privește perspectivele bune și modul de integrare a regiunii din perspectiva daneză.

Pe de altă parte, putem vedea în Balcanii de Vest, țări care nu fac parte din UE. Acestea și-au creat propria lor formă de mini-Schengen și fac transferul liber de persoane și bunuri de la periferia UE în afara UE. Deci, din același motiv, s-ar putea pune întrebarea dacă nu ar trebui ca și România și Bulgaria să facă la fel? Dar aceasta este o întrebare foarte dificilă, deoarece va crea o structură dublă în cadrul UE, care cred că va fi chiar mai problematică decât este în Balcanii de Vest.

Încă un lucru în acest sens este că, atunci când vorbim despre faptul că România și Bulgaria nu fac parte din Schengen. Este interesant faptul că, începând de anul viitor, se pare că o țară care a ajuns în UE după aceste două țări, și anume Croația, va deveni parte din Schengen. Acest lucru ar putea crea României și Bulgariei sentimentul de a fi lăsate în urmă. Pentru că Danemarca și alte țări din Europa de Vest și de Nord au pus accentul pe lucruri precum corupția, crima organizată și problemele legate de statul de drept în România și Bulgaria. Și în acest caz, mass-media s-a concentrat mai ales pe aceste țări în care a existat o problemă – demonstrații sau un fel de tulburări politice. Dar, într-adevăr, într-un fel, aceste țări rămân un pic misterioase și nu sunt cunoscute ca regiune. Și cred că acesta este și cazul altor țări, cum ar fi Olanda sau Franța, dar și al României și Bulgariei, din acest motiv. Ar trebui să existe inițiative în sine pentru ca țările să integreze mai mult România și Bulgaria și să acționeze împreună. Pentru că, altfel, vocile lor nu sunt întotdeauna auzite în același mod ca și vocile așa-numitelor țări vechi din UE.

Foto: Dušan Cvetanović: https://www.pexels.com/photo/eu-flag-12541596/

Citește în limba engleză!

Citește în limba bulgară!

Abonează-te la canalul blogului Podul Prieteniei de pe YouTube, unde sunt publicate mai multe interviuri video şi audio! Blogul mai poate fi urmărit pe Facebook şi Twitter. Canalul lui din Telegram este aici.